Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 456 din 10-11-2021

P9_TA(2021)0019

Ultimele evoluții din cadrul Adunării Naționale a Venezuelei

Rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 referitoare la ultimele evoluții din cadrul Adunării Naționale a Venezuelei (2021/2508(RSP))

(2021/C 456/13)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Venezuela, în special cea din 31 ianuarie 2019 referitoare la situația din Venezuela (1), cea din 16 ianuarie 2020 referitoare la situația din Venezuela după alegerea ilegală a noului președinte și a noului Birou al Adunării Naționale (lovitură de stat parlamentară) (2) și cea din 10 iulie 2020 referitoare la situația umanitară din Venezuela și la criza migrației și a refugiaților (3),

având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) de la 6 ianuarie 2021 și de la 7 decembrie 2020 privind Venezuela și alegerile din 6 decembrie 2020 pentru Adunarea Națională, precum și declarațiile anterioare ale purtătorului de cuvânt din 4 și 16 iunie 2020 referitoare la ultimele evoluții din Venezuela,

având în vedere declarația Grupului internațional de contact din 8 decembrie 2020 privind alegerile pentru Adunarea Națională din Venezuela din 6 decembrie 2020, cea din 16 iunie 2020, care a respins ca nelegitimă desemnarea noii conduceri a Consiliului Electoral Național (CNE) de către Curtea Supremă de Justiție (TSJ), și cea din 24 iunie 2020 privind înrăutățirea crizei politice din Venezuela,

având în vedere declarațiile recente ale Grupului de la Lima, în special cea din 5 ianuarie 2021,

având în vedere declarația Comisiei sale pentru afaceri externe din 11 iunie 2020 referitoare la atacurile împotriva Adunării Naționale din Venezuela,

având în vedere declarația copreședinților Grupului său de susținere a democrației și de coordonare a alegerilor din 2 decembrie 2020 privind nerecunoașterea de către Parlamentul European a alegerilor legislative din Venezuela din 6 decembrie 2020,

având în vedere recentele declarații ale Secretarului General al Organizației Statelor Americane privind situația din Venezuela,

având în vedere Decizia (PESC) 2020/898 a Consiliului din 29 iunie 2020 de modificare a Deciziei (PESC) 2017/2074 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Venezuela (4), care a adăugat 11 înalți funcționari venezueleni pe lista persoanelor supuse unor măsuri restrictive,

având în vedere primul raport al Misiunii internaționale independente de stabilire a faptelor a ONU cu privire la Republica Bolivariană a Venezuelei, publicat la 16 septembrie 2020,

având în vedere Conferința internațională a donatorilor, organizată la 26 mai 2020, în semn de solidaritate cu refugiații și migranții venezueleni din America Latină și zona Caraibilor,

având în vedere Constituția Venezuelei,

având în vedere Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI),

având în vedere raportul CPI intitulat „Activități preliminare de investigație (2020) – Venezuela I” din 14 decembrie 2020,

având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât alegerile parlamentare ilegale și nelegitime organizate în Venezuela la 6 decembrie 2020 s-au desfășurat fără a se ține cont de standardele internaționale minime pentru un proces credibil și nu au respectat pluralismul politic, democrația, transparența și statul de drept; întrucât prezența la vot a fost extrem de redusă, făcând evidentă astfel respingerea alegerilor de către poporul venezuelean; întrucât forțele democratice din Venezuela au convenit în unanimitate să nu participe la această farsă electorală; întrucât acordul a fost semnat de 27 de partide politice, inclusiv de cele patru partide de opoziție majore: Voluntad Popular, Primero Justicia, Acción Democrática și Un Nuevo Tiempo; întrucât alegerile nu au îndeplinit condițiile impuse de legislația venezueleană;

B.

întrucât comunitatea internațională, din care fac parte și Uniunea Europeană, Grupul internațional de contact, Grupul de la Lima și Statele Unite ale Americii, a respins organizarea de alegeri parlamentare în 2020, deoarece nu era îndeplinită niciuna din condițiile necesare pentru a fi libere și corecte, și nu a recunoscut rezultatele acestui proces electoral ca fiind legitime sau ca reprezentând voința poporului venezuelean; întrucât aceste alegeri ilegale au redus la minimum spațiul democratic din această țară și au creat obstacole majore în calea soluționării crizei politice din Venezuela;

C.

întrucât, la 26 decembrie 2020, Adunarea Națională legitimă aleasă în 2015 și prezidată de Juan Guaidó a adoptat acte legislative pentru a-și prelungi cu un an propriul mandat constituțional și administrativ, până când vor putea avea loc alegeri libere, corecte, verificabile și democratice în Venezuela;

D.

întrucât, la 13 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție nelegitimă a numit noi membri ai Consiliului Electoral Național, neavând vreo competență juridică în acest sens; întrucât, potrivit articolelor 187 și 296 din Constituția Venezuelei, aceste numiri sunt responsabilitatea exclusivă a Adunării Naționale, un organism ales în mod democratic de poporul venezuelean; întrucât comunitatea internațională nu a recunoscut nicio decizie sau hotărâre luată unilateral de aceste organisme nelegitime; întrucât funcționarii responsabili de aceste decizii au fost, de asemenea, incluși pe lista de sancțiuni a Consiliului;

E.

întrucât, în iulie 2020, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, condus de Michelle Bachelet, a constatat că „hotărârile Curții Supreme de Justiție reduc posibilitatea de a crea condiții pentru procese electorale democratice și credibile” și că aceste hotărâri judecătorești „numesc noi rectori ai Consiliului Electoral Național fără consensul tuturor forțelor politice”;

F.

întrucât, la 10 ianuarie 2019, Nicolás Maduro a uzurpat în mod nelegitim funcția de președinte în fața TSJ, încălcând ordinea constituțională;

G.

întrucât, la 23 ianuarie 2019, președintele Adunării Naționale ales în mod legitim și democratic, Juan Guaidó, a fost investit în funcția de președinte interimar al Venezuelei, în conformitate cu articolul 233 din Constituția Venezuelei;

H.

întrucât UE și Parlamentul au solicitat în repetate rânduri „reinstaurarea democrației și a statului de drept în Venezuela prin intermediul unui proces politic credibil”; întrucât Nicolás Maduro a respins public posibilitatea organizării de urgență a unor alegeri prezidențiale, legislative și locale libere și corecte, transparente, incluzive și credibile, ca răspuns la solicitările VP/ÎR, ale Grupului internațional de contact și ale Parlamentului;

I.

întrucât, prin rezoluția sa din 31 ianuarie 2019, Parlamentul l-a recunoscut pe Juan Guaidó drept președintele interimar legitim al Republicii Bolivariene a Venezuelei, în conformitate cu Constituția Venezuelei;

J.

întrucât 25 din cele 27 de state membre l-au recunoscut pe Juan Guaidó drept singurul președinte interimar legitim al țării până când vor fi organizate noi alegeri prezidențiale libere, transparente și credibile pentru a restabili democrația; întrucât multe alte state democratice au făcut același lucru;

K.

întrucât, la 12 noiembrie 2020, Consiliul a prelungit măsurile restrictive împotriva Venezuelei până la 14 noiembrie 2021; întrucât aceste măsuri au inclus un embargo asupra armelor și echipamentelor utilizate pentru represiune internă, precum și o interdicție de călătorie și înghețarea activelor în cazul a 36 de lideri și înalți funcționari venezueleni;

L.

întrucât, în 2017, Parlamentul a decernat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opoziției democratice și prizonierilor politici din Venezuela;

M.

întrucât pandemia de COVID-19 a agravat și mai mult situația deja critică din Venezuela; întrucât prăbușirea sistemului de sănătate, hiperinflația, penuria severă de alimente și medicamente și criza umanitară dezastruoasă au obligat aproximativ o șesime din populație să părăsească țara, peste cinci milioane și jumătate de venezueleni plecând până la sfârșitul anului 2020;

N.

întrucât Parchetul CPI a anunțat, la 14 decembrie 2020, înainte de raportul său preliminar, după o evaluare și o analiză detaliate ale informațiilor disponibile, că există motive întemeiate să se creadă că autoritățile civile, membri ai forțelor armate și susținători ai guvernului din Venezuela sunt responsabili de „încarcerarea, torturarea, comiterea de violuri și/sau alte forme de violență sexuală și persecutarea unui grup sau a unei comunități din motive politice și că ar fi comis crime foarte grave împotriva umanității”; întrucât se va lua o decizie finală în această privință în prima jumătate a anului 2021; întrucât, la 16 septembrie 2020, Misiunea internațională independentă de stabilire a faptelor a ONU cu privire la Venezuela a indicat că guvernul și forțele de securitate ale regimului au comis crime împotriva umanității, inclusiv execuții și acte de tortură, președintele Maduro și unii din miniștrii săi fiind la curent cu aceste fapte, și a declarat că statul venezuelean trebuie să tragă la răspundere persoanele responsabile de execuțiile extrajudiciare, disparițiile forțate, detențiile arbitrare și tortură și să împiedice comiterea altor acte de această natură;

O.

întrucât cel mai recent raport publicat de Institutul CASLA la 14 ianuarie 2021 dovedește că a existat o planificare strategică a represiunii sistematice și a crimelor împotriva umanității comise de regim și dezvăluie informații despre noi metode de tortură, creșterea detenției clandestine ilegale și a centrelor de tortură, precum și despre interferența altor state în instigarea la astfel de crime și săvârșirea lor; întrucât acest raport evidențiază și condițiile inumane în care sunt ținuți deținuții politici în subteran și expuși torturii fizice și psihologice continue, fiind încălcate astfel regulile minime privind tratamentul deținuților adoptate de primul Congres al Organizației Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul delicvenților, care a avut loc la Geneva în 1955, și aprobate de Consiliul Economic și Social în Rezoluțiile sale nr. 663C (XXIV) din 31 iulie 1957 și nr. 2076 (LXII) din 13 mai 1977;

P.

întrucât deținutul politic și indigen din grupul etnic pemón, Salvador Franco, a decedat din cauza bolii într-o închisoare venezueleană la 3 ianuarie 2021, fără să fi beneficiat de asistență medicală, în pofida faptului că, din noiembrie 2020, primise o hotărâre judecătorească prin care putea fi transferat la un spital, care a fost ignorată;

Q.

întrucât, de la 5 ianuarie 2021, regimul și-a intensificat atacurile și persecuțiile împotriva puținelor mijloace de informare în masă libere și independente care rămân încă în țară, confiscându-le bunurile și instrumentele, obligându-le să își înceteze imediat activitatea;

R.

întrucât, potrivit articolelor de presă și activiștilor pentru drepturile omului, cel puțin 23 de persoane au murit recent într-o confruntare între poliție și bandele din capitala Venezuelei, Caracas, în timp ce guvernul face obiectul unei supravegheri și al unei anchete internaționale pentru crime comise de forțele de securitate;

1.

reiterează că, până la organizarea unor alegeri cu adevărat libere, credibile, inclusive, transparente și pe deplin democratice în Venezuela, acesta va considera în continuare Adunarea Națională aleasă în decembrie 2015, președintele acesteia, Juan Guaidó, și comisia delegată a acesteia, condusă tot de Juan Guaidó, care au reprezentat ultima expresie liberă a voinței venezuelenilor într-un proces electoral, ca unicul organism politic democratic reprezentativ din Venezuela; invită Consiliul și statele membre să recunoască fără echivoc prelungirea mandatului constituțional al Adunării Naționale legitime a Venezuelei, aleasă în 2015, și președintele interimar legitim al Venezuelei, Juan Guaidó;

2.

regretă și respinge alegerile parlamentare ilegale și nelegitime rezultate în urma procesului electoral fraudulos organizat la 6 decembrie 2020 și reiterează faptul că procesul electoral nici nu a respectat condițiile și standardele acceptate la nivel internațional, precum nici legislația venezueleană, și nici nu a fost liber și corect și nici nu a reprezentat voința poporului venezuelean; nu recunoaște nici legitimitatea, nici legalitatea Adunării Naționale frauduloase constituite la 5 ianuarie 2021 pe baza acestor alegeri nedemocratice;

3.

reiterează că unica manieră sustenabilă de a soluționa criza multidimensională din Venezuela, care afectează întreaga regiune, este un parcurs politic, pașnic și democratic, ceea ce implică alegeri prezidențiale, parlamentare, regionale și locale credibile, inclusive, libere, echitabile și transparente, care să respecte standardele internaționale, să garanteze condiții echitabile și participarea neîngrădită a tuturor partidelor politice și să fie organizate sub o supraveghere internațională obiectivă;

4.

își exprimă solidaritatea cu poporul venezuelean și sprijinul deplin pentru acest popor care suferă de pe urma unei crize umanitare și politice grave, accentuată în momentul de față de pandemia de COVID-19; atrage atenția asupra alarmantei crize a migrației și a repercusiunilor sale în întreaga regiune și laudă eforturile și solidaritatea manifestate de țările vecine;

5.

solicită eliberarea necondiționată și imediată a celor peste 350 de prizonieri politici deținuți în Venezuela, cifră certificată de Foro Penal Venezolano și de Organizația Statelor Americane;

6.

reiterează obligația de a garanta pe deplin respectarea și protecția drepturilor omului în Venezuela și se angajează să fie deosebit de vigilent în ceea ce privește orice act de represiune, în special împotriva membrilor forțelor democratice; denunță amenințările formulate de Iris Varela, vicepreședinta Adunării Naționale constituite ilegal, în care declară că va dispune arestarea și urmărirea penală, precum și confiscarea activelor și revocarea cetățeniei în cazul membrilor opoziției și al președintelui Juan Guaidó;

7.

condamnă ultimele acte de represiune a libertății de exprimare comise de regim și închiderea ziarelor și a canalelor mass-media care nu sunt aliniate politic la regimul lui Maduro;

8.

salută recenta decizie a Consiliului din 29 iunie 2020 de a extinde sancțiunile specifice la alte 11 persoane, act care nu afectează populația venezueleană, și solicită ca aceste sancțiuni să fie înăsprite și extinse imediat; consideră că, în consecință, autoritățile UE trebuie să restricționeze deplasările persoanelor aflate pe această listă, precum și ale rudelor lor apropiate, să le înghețe bunurile și să le interzică vizele; solicită, de asemenea, interzicerea imediată a comerțului și a circulației „aurului pătat cu sânge” din Venezuela în UE;

9.

reiterează importanța continuării cooperării strânse cu aliații internaționali, mai ales cu noua administrație a SUA și Grupul de la Lima, pentru a redinamiza amplele eforturi diplomatice internaționale de a restabili democrația, statul de drept și prosperitatea poporului Venezuelei; invită VP/ÎR și Consiliul să ducă o politică la nivel înalt coordonată cu SUA și cu Grupul de la Lima, pentru a contribui la o abordare strategică mai cuprinzătoare a eforturilor diplomatice internaționale și pentru a evalua în detaliu situația din Venezuela, care a început din nou să se deterioreze;

10.

solicită Adunării Naționale legitime și președintelui acesteia, Juan Guaidó, să asigure o transparență deplină în gestionarea fondurilor, pentru a garanta o răspundere deplină;

11.

reamintește că criza din Venezuela este cea mai subfinanțată din lume și invită comunitatea internațională să își onoreze angajamentele financiare și să plătească sumele angajate pentru criza umanitară din Venezuela, astfel cum s-a convenit în cadrul Conferinței donatorilor;

12.

sprijină deplin anchetele efectuate de CPI care vizează crimele și actele de represiune pe scară largă comise de regimul venezuelean; invită Uniunea Europeană să sprijine inițiativa statelor părți la CPI de a deschide o anchetă asupra acuzațiilor de crime împotriva umanității comise de regimul lui Maduro, pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili;

13.

sprijină ferm apelul Secretarului General al ONU de a se efectua o anchetă independentă și completă în legătură cu asasinatele comise, în conformitate cu rezoluțiile sale adoptate anterior;

14.

solicită să se creeze un grup de contact între deputații în Parlamentul European și reprezentanții aleși în mod democratic care fac parte din comisia delegată a Adunării Naționale, pentru a facilita contacte și dialoguri periodice cu forțele democratice legitime din Venezuela;

15.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președintelui interimar legitim al republicii și Adunării Naționale a Republicii Bolivariene a Venezuelei, Juan Guaidó, guvernelor și parlamentelor țărilor din Grupul de la Lima, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, secretarului general al Organizației Statelor Americane, precum și secretarului general al Organizației Națiunilor Unite.

(1)  JO C 411, 27.11.2020, p. 185.

(2)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0013.

(3)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0193.

(4)  JO L 205 I, 29.6.2020, p. 6.