Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 456 din 10-11-2021

P9_TA(2021)0026

Eliminarea decalajului digital dintre femei și bărbați: participarea femeilor la economia digitală

Rezoluția Parlamentului European din 21 ianuarie 2021 referitoare la eliminarea decalajului digital dintre femei și bărbați: participarea femeilor la economia digitală (2019/2168(INI))

(2021/C 456/20)

Parlamentul European,

având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing, adoptate la cea de a patra Conferință mondială privind femeile, desfășurată în 1995, mai ales secțiunea intitulată „Femeile și media”,

având în vedere Convenția 190 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind violența și hărțuirea, precum și Recomandarea 206 a OIM privind violența și hărțuirea, ambele din 2019,

având în vedere documentul final din 16 decembrie 2015 al reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU privind revizuirea generală a implementării rezultatelor Summitului Mondial privind Societatea Informațională,

având în vedere comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a acesteia din 10 mai 2017 intitulată „O piață unică digitală conectată pentru toți” (COM(2017)0228),

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 1, 2, 3 și 20 ale acestuia,

având în vedere pilonul II („Crearea condițiilor adecvate pentru dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale”) și III („Maximizarea potențialului de creștere al economiei europene”) din strategia Comisiei privind piața unică digitală,

având în vedere cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)

având în vedere studiile Comisiei intitulate „TIC pentru muncă: Competențele digitale la locul de muncă” și „Femeile în era digitală”,

având în vedere comunicarea Comisiei din 5 martie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020)0152),

având în vedere comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 intitulată „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței” (COM(2020)0274),

având în vedere raportul Comisiei din 1 octombrie 2013 intitulat „Femei active în sectorul TIC”,

având în vedere studiul Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) din 26 ianuarie 2017 intitulat „Gender and Digital Agenda” (Genul și Agenda digitală),

având în vedere concluziile Consiliului din 30 mai 2016 privind dezvoltarea competențelor media și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării,

având în vedere concluziile Consiliului din 6 decembrie 2018 intitulate „Egalitatea de gen, tineretul și digitalizarea”,

având în vedere concluziile Consiliului din 10 decembrie 2019 intitulate „Economii caracterizate prin egalitatea de gen în UE: calea de urmat”,

având în vedere avizul Comitetului consultativ pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați din 19 decembrie 2018 intitulat „Viitorul strategiei privind egalitatea de gen după 2019: luptele pe care le câștigăm nu rămân niciodată câștigate”,

având în vedere Declarația de angajament privind femeile în sectorul digital, semnată în 2019 de către 27 miniștri ai UE și reprezentanți ai statelor membre, plus Norvegia,

având în vedere rezoluția sa din 24 mai 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind aplicarea principiului remunerării egale a bărbaților și femeilor pentru muncă egală sau muncă de valoare egală (1),

având în vedere rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE (2),

având în vedere rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la Agenda digitală pentru creștere, mobilitate și ocuparea forței de muncă: este timpul să accelerăm (3) și, în special, Marea coaliție pentru competențe și locuri de muncă în domeniul digital,

având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2015 referitoare la aplicarea Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (4),

având în vedere rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la egalitatea de gen și capacitarea femeilor în era digitală (5),

având în vedere Forumul Mondial privind Societatea Informațională (WSIS) 2019 privind „Tehnologiile informației și comunicațiilor în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă”,

având în vedere Forumul WSIS 2020 intitulat „Promovarea transformării digitale și a parteneriatelor globale: Linii de acțiune ale WSIS pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)”,

având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la emanciparea femeilor și a fetelor prin sectorul digital (O-000004/2018 – B8-0010/2018),

având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la capacitarea femeilor și a fetelor prin sectorul digital (6),

având în vedere reuniunea sa interparlamentară la nivel de comisii din 2018 cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii referitoare la capacitarea femeilor și fetelor în mass-media și TIC,

având în vedere analiza aprofundată intitulată „Empowering women on the Internet” (Capacitarea femeilor pe internet), publicată de Direcția Generală Politici Interne la 30 octombrie 2015 (7),

având în vedere studiul intitulat „Cauzele subiacente ale decalajului digital dintre femei și bărbați și posibilele soluții pentru o mai bună incluziune digitală a femeilor și a fetelor”, publicat de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii la 15 februarie 2018 (8),

având în vedere studiul intitulat „Violența cibernetică și discursul online de incitare la ură împotriva femeilor”, publicat de Direcția Generală Politici Interne la 16 august 2018 (9),

având în vedere studiul intitulat „Educația și ocuparea forței de muncă în rândul femeilor în domeniul științei, al tehnologiei și al economiei digitale, inclusiv IA și influența sa asupra egalității de gen”, publicat de Direcția Generală Politici Interne la 15 aprilie 2020 (10),

având în vedere ancheta din 2014 a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) intitulată „Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE”,

având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (11),

având în vedere comunicarea Comisiei din 19 iunie 2012 intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane” (COM(2012)0286) și raportul intermediar din 17 octombrie 2014 privind punerea în aplicare a acesteia (SWD(2014)0318),

având în vedere tabloul de bord „Femeile în domeniul digital” (12),

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A9-0232/2020),

A.

întrucât, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, în toate acțiunile sale, Uniunea trebuie să urmărească să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei; întrucât, pentru a realiza egalitatea de gen, fetele și femeile tinere au nevoie de acces egal la tehnologie și formare digitală și la un mediu online sigur; întrucât obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 5 se referă la egalitatea de gen și la capacitarea femeilor, ceea ce implică utilizarea tehnologiei și a internetului;

B.

întrucât digitalizarea a schimbat fundamental cele mai multe aspecte ale vieții noastre în moduri care creează nenumărate oportunități, dar prezintă și noi provocări; întrucât criza COVID-19 și consecințele acesteia sunt de natură să ducă la schimbări permanente ale vieții în Europa, în care digitalizarea va avea un rol major; întrucât impactul digitalizării asupra perspectivelor de angajare ale femeilor și ramificațiile muncii la distanță trebuie cercetate și evaluate; întrucât echilibrul dintre telemuncă, viața privată și responsabilitățile legate de îngrijire adaugă o presiune suplimentară și, prin urmare, femeile se confruntă cu o mai mare povară emoțională, psihică și socială; întrucât, din cauza pandemiei, piața forței de muncă se confruntă cu provocarea pe care o reprezintă o transformare digitală majoră;

C.

întrucât stereotipurile de gen constituie un obstacol serios în calea egalității dintre femei și bărbați, contribuind la segregarea de gen în educație și ocuparea forței de muncă, adâncesc decalajul de gen în sectorul digital și împiedică participarea deplină a femeilor ca utilizatoare, inovatoare și creatoare; întrucât stereotipurile comune asociază abilități intelectuale de înalt nivel cu bărbații mai mult decât cu femeile, iar aceste stereotipuri sunt susținute de copii deja de la vârsta de șase ani, în special fete, și le influențează interesele;

D.

întrucât Indicele egalității de gen pe 2019 a scos în evidență inegalități persistente de gen în sectorul digital;

E.

întrucât datele Eurostat din 2018 au arătat că aproximativ 1,3 milioane de persoane studiau tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) în Uniunea Europeană și că, în mare parte, fetele și femeile erau o minoritate, reprezentând doar 17 % din totalul studenților din domeniul TIC din UE;

F.

întrucât 73 % dintre băieții cu vârste cuprinse între 15 și 16 ani se simt în largul lor când utilizează dispozitive digitale pe care le cunosc mai puțin, în comparație cu 63 % dintre fetele de aceeași categorie de vârstă, în ciuda faptului că posedă deprinderile de a-i depăși pe băieți în domeniul cunoștințelor digitale (13);

G.

întrucât stereotipurile de gen influențează în mod semnificativ alegerea materiilor de studiu; întrucât foarte puține adolescente din statele membre ale UE (mai puțin de 3 %) își exprimă interesul de a lucra ca profesionist TIC la vârsta de 30 de ani (14); întrucât profesorii și părinții pot adânci stereotipurile de gen descurajând fetele să urmeze o carieră în domeniul TIC; întrucât eliminarea așteptărilor diferențiate pe bază de gen cu privire la profesii și promovarea modelelor feminine în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) și TIC pot încuraja fetele să studieze TIC;

H.

întrucât femeile din sectorul informării și comunicării câștigă cu 19 % mai puțin decât bărbații; întrucât diferența de remunerare între femei și bărbați contribuie în mod direct la disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile (15); întrucât nivelul salariilor bărbaților și femeilor trebuie să respecte principiul echității și egalității;

I.

întrucât, în întreaga lume, femeile, ca grup demografic, nu utilizează internetul la fel de frecvent ca bărbații, fie pentru a instala software-uri, fie pentru a utiliza serviciile de radio și televiziune online, serviciile bancare online sau serviciile de comerț electronic;

J.

întrucât în ultimii câțiva ani s-a înregistrat o creștere a numărului de femei care lucrează în domeniul securității cibernetice, însă cifrele rămân în continuare semnificativ scăzute, femeile reprezentând mai puțin de 20 % din profesioniștii din domeniul securității cibernetice din Europa;

K.

întrucât, în viitor, se preconizează că peste 90 % din locurile de muncă vor necesita anumite grade de competențe informatice și competențe digitale;

L.

întrucât pentru femei este mai greu să își găsească locul în sectorul TIC din cauza mai multor obstacole, cum ar fi stereotipurile și locurile de muncă dominate de bărbați în care nu există diversitate; întrucât există o puternică segregare verticală și orizontală în sectorul TIC, iar femeile sunt adesea supracalificate pentru pozițiile pe care le ocupă; întrucât doar o mică minoritate a femeilor ocupă poziții de ingineri de software cu calificări înalte;

M.

întrucât utilizarea și crearea de programe informatice devin factori esențiali pentru transformarea digitală; întrucât disparitatea de gen în ceea ce privește dezvoltatorii și inginerii de software reprezintă un motiv de îngrijorare în ceea ce privește implicarea femeilor în acest sector, precum și eventualele prejudecăți discriminatorii de gen, conștiente și inconștiente, în aplicațiile IA, jocurile video și jucării, precum și în alte aplicații;

N.

întrucât sondajul FRA privind violența împotriva femeilor arată că 14 % dintre femei au fost victime ale hărțuirii cibernetice de la vârsta de 15 ani (16); întrucât au fost raportate cazuri ridicate de hărțuire sexuală în instituțiile de învățământ STIM, inclusiv în școli, universități și locuri de muncă, ceea ce exclude și mai mult femeile din sector; întrucât multe femei au fost victime ale unor noi forme de hărțuire sexuală și psihologică online în perioada COVID-19, printre care se numără intruziunile nedorite în videoconferințe, urmărirea obsesivă sau amenințările; întrucât sunt necesare de urgență măsuri de combatere a acestor noi forme de hărțuire sexuală și psihologică; întrucât obiectualizarea, hipersexualizarea și exploatarea online a femeilor, în special prin pornografie pe internet, au un efect devastator asupra construirii sexualității și asupra egalității de gen în general;

O.

întrucât TIC este un sector cu o proporție scăzută de femei; întrucât un număr mare de femei își abandonează educația de nivel superior, oportunitățile academice și carierele din sectorul TIC (fenomen cunoscut sub numele de „conducta spartă”), în principal din cauza echilibrului precar între viața profesională și cea privată, a constrângerilor organizaționale și a unui mediu dominat de bărbați; întrucât pierderea anuală de productivitate pentru economia europeană ca urmare a faptului că femeile își părăsesc locurile de muncă digitale pentru a deveni inactive este de 16,1 miliarde EUR (17);

P.

întrucât sectorul IT a cunoscut o creștere semnificativă a numărului de femei în consiliile de administrație, dar este și sectorul cu cel mai mare procentaj de consilii de administrație formate exclusiv din bărbați;

Q.

întrucât competența digitală înseamnă capacitatea de a dobândi, de a prelucra și de a comunica informații digitale și este afectată de contextul sociocultural și economic; întrucât femeile petrec mai mult timp decât bărbații pentru îngrijire neremunerată și activități casnice; întrucât acest lucru le limitează timpul liber, timpul de lucru plătit sau posibilitățile de a dobândi competențe și capacități digitale în utilizarea internetului; întrucât acțiunile care vizează sensibilizarea, combaterea stereotipurilor și a normelor de gen, precum și o mai bună redistribuire a serviciilor neremunerate de îngrijire a copiilor și a activităților casnice ar permite o mai mare participare a femeilor pe piețele forței de muncă și în formare (în sectorul digital) și le-ar permite să dobândească competențe digitale mai bune;

R.

întrucât doar un procent marginal din investitorii de capital de risc, investitorii providențiali și investitori sunt femei; întrucât fetele au tendința de a studia mai puține materii TIC și STIM, de la școala primară la învățământul secundar până la universitate, iar acest lucru duce la scăderea semnificativă a numărului de femei care lucrează în aceste domenii pe piața muncii și care creează și dețin întreprinderi private și întreprinderi nou-înființate; întrucât procentul mai mic de femei din sectoarele tehnologice are un efect direct asupra tuturor evoluțiilor societale și generează prejudicii legate de tipurile de inovații și de noi tehnologii puse la dispoziția consumatorilor;

S.

întrucât tendințele indică o scădere a numărului de femei care urmează studii superioare în domeniul TIC în comparație cu 2011; întrucât femeile reprezintă 17 % dintre cele 8 milioane de specialiști în TIC din UE; întrucât, dacă mai multe femei ar intra pe piața muncii digitale, sectorul ar beneficia enorm de o rezervă de talente neexploatată de competențe și de o varietate de perspective, ceea ce ar putea crea o creștere anuală a PIB-ului de 16 miliarde EUR pentru economia europeană;

T.

întrucât, potrivit Raportului Forumului Economic Mondial privind disparitatea de gen la nivel mondial din 2018, doar 22 % dintre profesioniștii din domeniul IA la nivel mondial sunt femei, comparativ cu 78 % care sunt bărbați, ceea ce înseamnă că o diferență de gen de 72 % trebuie eliminată; întrucât, în 2019, 92 USD din fiecare 100 USD investiți în societăți tehnologice europene au mers la echipe fondatoare alcătuite exclusiv din bărbați (18);

U.

întrucât incluziunea digitală înseamnă capacitatea tuturor persoanelor și comunităților de a avea acces la TIC și de a le utiliza; întrucât lipsa accesului, a unei oferte accesibile și a educației, precum și așteptările legate de gen și normele socioculturale, participarea redusă la instruirea STIM și TIC, utilizarea limitată a instrumentelor digitale și reducerea activității pe platformele sociale ca urmare a violenței cibernetice împotriva fetelor și femeilor sunt toți factori care le exclud de la incluziunea digitală; întrucât dimensiunea de gen a incluziunii digitale trebuie să facă parte din toate inițiativele și investițiile UE legate de TIC și digitalizare;

V.

întrucât incluziunea financiară digitală înseamnă accesul digital la servicii financiare formale și utilizarea celor adaptate nevoilor și furnizate în mod responsabil la un cost accesibil; întrucât legile și normele care pot submina dreptul femeilor de a participa la forța de muncă, de a controla activele, de a înființa și accesa fonduri pentru a dezvolta întreprinderi formale și de a lua propriile decizii economice reprezintă principalele motive ale excluderii financiare a femeilor; întrucât aproximativ un miliard de femei nu au încă acces la servicii financiare formale, pentru că nu dețin documente de identificare, telefoane mobile, competențe digitale și cunoștințe financiare, precum și din cauza produselor necorespunzătoare; întrucât îmbunătățirea accesului la servicii financiare digitale responsabile și utilizarea lor pot contribui la consolidarea puterii economice și a independenței economice a femeilor;

W.

întrucât capacitatea femeilor de a accesa și utiliza tehnologiile digitale este afectată de numeroși factori, inclusiv de investiții, reglementări și concurență; întrucât femeile și fetele din regiunile rurale și greu accesibile se confruntă cu provocări și bariere în ceea ce privește accesul la internet și la tehnologiile și infrastructura digitale, împiedicându-le să profite pe deplin de potențialul digital al tehnologiei moderne; întrucât, în special în țările în curs de dezvoltare, femeile și fetele din zonele rurale lucrează, în general, în agricultură, iar munca lor este adesea neremunerată și precară, aceste femei ducându-și viața în medii cu un nivel tehnologic foarte redus, unde accesul la tehnologiile digitale este dificil;

Observații cu caracter general

1.

invită Comisia și statele membre să alinieze măsurile de promovare a tranziției digitale la obiectivele Uniunii privind egalitatea de gen; subliniază că tranziția digitală nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă; salută angajamentele Comisiei de a stimula participarea femeilor la economia digitală și societatea informațională inclusă în Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025; invită Comisia să abordeze în continuare gravele discrepanțe de gen din sectorul TIC în agenda digitală, în strategia digitală europeană și în toate celelalte politici și inițiative pentru competențe și instruire în digitalizare, cu măsuri concrete care vizează în mod specific o mai mare participare a femeilor și fetelor în acest sector; subliniază că o mai mare participare a femeilor în sectorul digital poate avea un impact important asupra combaterii inegalităților de gen, stereotipurilor și discriminării, îmbunătățind accesul femeilor la piața muncii și condițiile lor de muncă, reducând totodată diferența de remunerare între femei și bărbați; invită Comisia și statele membre să asigure finanțarea adecvată a programelor care vizează atragerea unui număr mai mare de fete și femei să studieze și să lucreze în domeniul STIM, să instituie programe de antreprenoriat care să finanțeze femeile și fetele care demarează proiecte tehnologice sau noi întreprinderi, să dezvolte strategii care vizează o mai bună incluziune digitală a fetelor și femeilor și incluziunea financiară digitală, în domenii legate de STIM, IA și sectorul cercetării și inovării, și să adopte o abordare pe mai multe niveluri pentru a reduce disparitatea de gen la toate nivelurile de educație și de ocupare a forței de muncă din sectorul digital;

2.

invită Comisia să țină seama în mod corespunzător egalitatea de șanse între femei și bărbați și de disparitatea de gen în domeniul digital atunci când negociază programele din cadrul următorului cadru financiar multianual și fondurile și împrumuturile din cadrul planului de redresare și să crească gradul de conștientizare a acestor mecanisme în rândul femeilor; subliniază că integrarea perspectivei de gen și integrarea dimensiunii de gen în buget cu indicatori măsurabili ar trebui să facă parte din politicile de sprijinire a dezvoltării TIC; invită Comisia să asigure integrarea dimensiunii de gen în Actul legislativ privind serviciile digitale și în toate propunerile viitoare legate de domeniul digital;

3.

invită Comisia și statele membre să asigure punerea în aplicare deplină a declarației ministeriale de angajament privind „Femeile în sectorul digital”; invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a planurilor naționale transsectoriale ale statelor membre privind femeile în domeniul digital;

Educație

4.

subliniază că este important să se asigure integrarea perspectivei de gen în educația digitală la toate nivelurile, inclusiv în educația extracurriculară, informală și non-formală, inclusiv pentru personalul didactic; solicită strategii specifice pentru diferite categorii de vârstă;

5.

încurajează Comisia și statele membre, precum și dezvoltatorii, întreprinderile și universitățile, să abordeze disparitatea de gen din sectorul TIC și să coopereze pentru găsirea de soluții și schimbul de bune practici privind o mai bună integrare a fetelor în materii relevante pentru educația digitală de la o vârstă foarte fragedă; solicită UE și statelor membre să dezvolte, să sprijine și să pună în aplicare acțiunile promovate de ONU și organele sale;

6.

invită Comisia să abordeze în profunzime problema numărului redus de femei care participă la studii și cariere TIC și să asigure o perspectivă de gen solidă în cadrul programului Europa digitală și al planului de acțiune actualizat privind educația digitală, inclusiv accesibilitatea materială și financiară a echipamentelor digitale; invită entitățile educaționale să includă o componentă de gen în toate programele de învățământ din domeniile STIM și TIC, în materialele educaționale și în practicile de predare de la o vârstă fragedă, pentru a încuraja fetele să urmeze și să continue să studieze matematică, programare, cursuri TIC și discipline științifice în școli; încurajează Comisia și statele membre să colaboreze cu instituțiile de învățământ și cu organizațiile societății civile pentru a evalua și a reproiecta formatele educaționale TIC;

7.

subliniază că este important ca femeile și fetele să contribuie la determinarea propriului viitor în cadrul STIM și ca TIC să devină o parte integrantă în învățământul preșcolar și primar și ca stereotipurile dăunătoare legate de rolul fetelor și băieților să fie eliminate;

8.

invită Comisia și statele membre să ia în considerare perspectiva de gen în elaborarea politicilor de educație digitală pentru a permite studenților de ambele sexe să facă față provocărilor viitoare; invită Comisia și statele membre să instituie programe de mentorat cu exemple de urmat feminine în domeniul TIC la toate nivelurile de educație; invită Comisia și statele membre să promoveze campanii de sensibilizare adresate atât elevilor, cât și părinților acestora, pentru a combate stereotipurile de gen în cadrul proiectelor școlare și al locurilor de muncă; subliniază importanța recunoașterii femeilor pentru munca lor, astfel încât fetele să nu vadă doar nume de bărbați în manualele științifice, ci să aibă și modele feminine;

9.

invită Comisia și statele membre să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a facilita tranziția profesională a femeilor către poziții din domeniul TIC, precum și formarea și sistemele de promovare a competențelor digitale, perfecționării și recalificării fetelor și femeilor; subliniază că Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională și agenda actualizată pentru competențe în Europa trebuie să asigure o perspectivă de gen;

10.

invită Comisia și statele membre să adopte politici și măsuri de abordare a fenomenului „conductei sparte”;

11.

solicită ca egalitatea de gen să devină o parte coerentă și structurală a viitoarei strategii și politici pentru tineret a UE;

Ocuparea forței de muncă și spiritul întreprinzător

12.

îndeamnă statele membre să transpună și să pună în aplicare pe deplin Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și invită Comisia să monitorizeze acest lucru în mod eficient, pentru a se asigura că ambii părinți pot beneficia de concediul de maternitate/paternitate, de îngrijire a copilului sau de îngrijire; încurajează statele membre să ia în considerare TIC ca mijloc de promovare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată și să observe tendințele în ceea ce privește digitalizarea pieței muncii, inclusiv a sectorului digital, pentru a-și adapta măsurile existente privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, dacă este necesar, și pentru a-și promova și consolida sistemele care vizează o distribuție egală a responsabilităților de îngrijire; în acest context, încurajează Comisia și statele membre să introducă politici de abordare a situației persoanelor care desfășoară activități independente, în special a femeilor antreprenoare din sectoarele TIC și digitale, precum și a nevoii lor de acces la sistemele de protecție socială, la concediul de maternitate și la îngrijirea copilului; subliniază că munca la distanță le permite femeilor să lucreze de acasă și are potențialul de a conduce la un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată; constată, cu toate acestea, că aceasta trebuie să fie monitorizată și reglementată în mod corespunzător de către statele membre;

13.

subliniază că diferența de remunerare între femei și bărbați are un impact negativ asupra prestațiilor de securitate socială și asupra decalajului de pensii dintre femei și bărbați în sectorul digital; salută angajamentul Comisiei de a prezenta măsuri obligatorii privind transparența salarială până la sfârșitul anului 2020, ținând seama în mod corespunzător de circumstanțele unice ale întreprinderilor mici și mijlocii din Europa, precum și de diferitele modele de piață a muncii existente în UE, pentru a aborda în mod eficace disparitățile de gen în materie de remunerare și pensii și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă;

14.

invită Comisia și statele membre să promoveze egalitatea de gen în întreprinderile din sectorul TIC și din sectoarele conexe și din economia digitală și să adopte politici orizontale de reducere a disparității de gen în economia digitală prin măsuri specifice, inclusiv fonduri europene pentru finanțarea proiectelor conduse de femei în sectorul digital, promovarea unui număr minim de femei cercetătoare care participă la proiecte TIC, cursuri de formare pentru departamentele de resurse umane privind „prejudecățile discriminatorii de gen inconștiente” pentru a promova o recrutare echilibrată din punctul de vedere al genului, elaborarea unor planuri de promovare a egalității între femei și bărbați și politici de marketing neutre, conceperea de sisteme de recompense și stimulente pentru întreprinderile și organizațiile care implementează activ politici neutre din punctul de vedere al genului legate de obiective măsurabile, promovarea integrării dimensiunii de gen în strategiile întreprinderilor privind producția, conceperea și comercializarea produselor TIC, rapoarte anuale privind diversitatea și diferența de remunerare între femei și bărbați din companiile TIC, politicile privind achizițiile publice și/sau orientările privind achiziționarea de servicii TIC de furnizori care respectă echilibrul de gen în componența companiilor lor și a consiliilor de administrație, facilitarea distribuirii de fonduri europene întreprinderilor care țin seama de criteriile echilibrului de gen și încurajează implementarea planurilor și protocoalelor privind egalitatea de gen pentru a îmbunătăți și controla performanțele întreprinderilor în ceea ce privește participarea femeilor, inclusiv la nivelul managementului și al posturilor de conducere, precum și programe de mentorat;

15.

invită Comisia și statele membre să evalueze pe deplin cauzele și factorii care conduc la o rată ridicată a abandonului de către femei a carierelor digitale; invită Comisia și statele membre să analizeze efectul pe care lipsa echilibrului dintre viața profesională și cea privată îl are asupra capacității femeilor de a participa la cursurile de perfecționare necesare pentru a menține nivelul de competențe necesar în sectorul TIC; invită Comisia și statele membre să dezvolte mecanisme și programe pentru a integra femeile și fetele în inițiativele privind educația, formarea și ocuparea forței de muncă în sectorul digital, indiferent de statutul lor de migrant legal;

16.

invită Comisia și statele membre să încurajeze spiritul antreprenorial al femeilor și implicarea lor în inovare, să sporească oportunitățile de finanțare pentru femeile antreprenoare și întreprinderile nou-înființate din domeniul digital conduse de femei și să îmbunătățească accesibilitatea fondurilor existente, astfel încât acestea să aibă șanse egale de a concura pe piața unică digitală, și să încurajeze o componență mai echilibrată din punctul de vedere al genului a instituțiilor de finanțare;

17.

încurajează Comisia și statele membre să consolideze finanțarea cercetării privind aspectele legate de gen în domeniul TIC;

18.

consideră că este extrem de important să existe mai multe exemple de urmat pentru femei și să se mărească numărul femeilor care ocupă posturi de conducere în sectorul TIC; solicită modelelor masculine să se exprime în favoarea egalității de gen în economia digitală; subliniază necesitatea ca întreprinderile din domeniul TIC să introducă practici în materie de resurse umane care să promoveze diversitatea, cum ar fi echilibrul de gen în posturile de conducere de nivel mediu și superior, precum și în consiliile de administrație ale întreprinderilor; salută intenția declarată a Comisiei de a încuraja adoptarea propunerii de directivă din 2012 privind echilibrul de gen în rândul administratorilor neexecutivi ai societăților cotate la bursă (Directiva privind femeile în consiliile de administrație) și îndeamnă Consiliul să o deblocheze și să o adopte;

Sectoarele cultură, media și audiovizual

19.

subliniază influența sectoarelor culturii, mass-mediei, publicității și audiovizualului asupra dezvoltării și intensificării stereotipurilor de gen și promovării barierelor normative și culturale, reproduse prin limbajul și imaginile diseminate;

20.

invită industria audiovizuală și media să prezinte mai des femeile care lucrează în domeniile STIM și TIC, precum și diversitatea și oportunitățile care există în domeniile respective; invită industriile mass-media să includă femeile în grupurile de discuții, în articolele din ziare și în alte spații în care se conturează opinia publică și discursul pe teme tehnologice;

21.

reamintește importanța eliminării prejudecăților de gen, conștiente și inconștiente, din punctul de vedere al genului create de algoritmi, aplicațiile de IA, jocurile video și jucăriile care perpetuează stereotipuri de gen dăunătoare și conduc la o participare redusă a femeilor la domeniile digitale, IA și TIC; subliniază necesitatea de a aborda prejudecățile în materie de inovare din sectorul TIC, în care proiectanții și dezvoltatorii de servicii, software și aplicații pentru utilizatori sunt în principal bărbați, utilizatorii fiind, în principal femei;

Emanciparea civică, politică și economică a femeilor

22.

subliniază că TIC pot spori considerabil capacitatea femeilor de a participa la procesele electorale, la consultările publice, la anchete și la dezbateri, precum și de a se organiza și promova drepturile femeilor; invită Comisia și statele membre să ia în considerare dimensiunea de gen în elaborarea inițiativelor de e-guvernare; subliniază eficacitatea utilizării internetului pentru campanii, forumuri și creșterea vizibilității exemplelor de urmat feminine;

23.

invită Comisia și statele membre să colaboreze în mod constructiv cu organizațiile societății civile digitale și să le sprijine, încurajând astfel de organizații să se implice în guvernanța internetului; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să colaboreze îndeaproape și să implice femeile și organizațiile societății civile pentru a răspunde mai bine și a atenua preocupările care există în viața de zi cu zi a femeilor și fetelor atunci când elaborează și pun în aplicare politici publice în domeniul tehnologiei, precum și să promoveze incluziunea economică și digitală a femeilor;

24.

încurajează statele membre și Comisia să organizeze campanii de sensibilizare, formare și integrare a egalității de gen pentru a evidenția impactul competențelor în domeniul TIC asupra emancipării economice a femeilor;

25.

consideră că este necesar ca femeile să fie încurajate să joace un rol mai critic în proiectarea, dezvoltarea, construcția și întreținerea orașelor inteligente sau a satelor inteligente;

Colectarea datelor

26.

salută crearea tabloului de bord „Femeile în domeniul digital” ca parte integrantă a Indicelui economiei și societății digitale (DESI), precum și cei patru noi indicatori propuși de EIGE în raportul său din 2018 intitulat „Egalitatea de gen și tineretul: oportunitățile și riscurile digitalizării;

27.

invită Comisia și statele membre, precum și platformele și întreprinderile, să colecteze date comparabile defalcate în funcție de gen și de vârstă cu privire la utilizarea TIC, precum și să propună inițiative, inclusiv cercetare, pentru a înțelege și a aborda cauzele profunde ale decalajului digital dintre femei și bărbați; îndeamnă Comisia și statele membre să colecteze și să utilizeze datele defalcate pe sexe existente pentru a promova mai multe cercetări privind interacțiunea diferiților factori care împiedică incluziunea digitală a femeilor și fetelor; subliniază că colectarea armonizată a datelor facilitează compararea și schimbul de date și de exemple de bune practici de către statele membre;

Combaterea violenței bazate pe gen: violența cibernetică

28.

recunoaște cu deosebită îngrijorare intensificarea infracțiunilor digitale și a actelor de intimidare, doxing, hărțuire și violență împotriva femeilor în lumea digitală; subliniază importanța alfabetizării digitale și mediatice, a igienei cibernetice și a siguranței cibernetice; solicită fonduri și campanii de sensibilizare și educare a femeilor cu privire la modalitățile de a-și securiza conturile și comunicațiile pentru a se proteja online, precum și de comunicare socială respectuoasă pe internet, pentru a avertiza femeile cu privire la potențialii hărțuitori sau agresori, precum și pentru a le informa cu privire la modul în care pot solicita ajutor în cazul unui incident; consideră că astfel de campanii ar trebui să combată violența de gen și stereotipurile de gen, să educe bărbații cu privire la modul în care să se comporte față de femei online și să asigure libertatea continuă de exprimare și participarea semnificativă a femeilor la discursul public; consideră, în plus, că întreprinderile și dezvoltatorii ar trebui să abordeze violența și abuzurile online bazate pe gen din infrastructurile lor prin mecanisme eficace de raportare și suspendare; invită statele membre să faciliteze canalele de raportare și să sprijine dezvoltarea de instrumente de formare pentru forțele de poliție, sistemul de justiție și sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor pentru a permite agențiilor de aplicare a legii să ancheteze și să urmărească penal în mod eficace atacatorii răuvoitori și să sprijine victimele hărțuirii și violenței online;

29.

solicită instituțiilor, agențiilor și organismelor UE, precum și statelor membre și agențiilor lor de aplicare a legii să coopereze și să ia măsuri concrete pentru a-și coordona acțiunile de combatere a utilizării TIC pentru comiterea de infracțiuni, inclusiv hărțuirea sexuală online și traficul de ființe umane în scopul exploatării sexuale, și să colecteze date defalcate pe sexe privind violența online bazată pe gen; salută anunțarea de către Comisie a unui sondaj privind violența bazată pe gen; îndeamnă Comisia și statele membre să ofere finanțare adecvată pentru dezvoltarea unor soluții de IA care să prevină și să combată violența cibernetică și hărțuirea, exploatarea sexuală online îndreptată împotriva femeilor și a fetelor și hărțuirea la locul de muncă; invită statele membre să își revizuiască dreptul penal pentru a se asigura că noile forme de violență digitală sunt definite, recunoscute și incriminate, precum și să ratifice Convenția OIM din 2019 privind violența și hărțuirea, care se aplică, printre altele, comunicațiilor legate de muncă;

30.

consideră că este esențial pentru realizarea egalității de gen să se conceapă o educație sexuală și relațională cuprinzătoare și adaptată vârstei, care să includă combaterea violenței cibernetice și a hărțuirii sexuale online, precum și combaterea obiectualizării și a hipersexualizării și exploatării sexuale a femeilor online; invită Comisia și statele membre să adopte politici și măsuri pentru a aborda cazurile de hărțuire sexuală în instituțiile de învățământ și școlile STIM, precum și în sectorul TIC; invită angajatorii să adapteze măsurile de resurse umane pentru a combate atât formele vechi, cât și noile forme de hărțuire online, cu cursuri de formare obligatorii și numere de urgență pentru victime;

31.

solicită măsuri suplimentare obligatorii din punct de vedere juridic și o directivă pentru prevenirea și combaterea violenței bazate pe gen, inclusiv a violenței cibernetice, adesea îndreptată împotriva femeilor din viața publică, din sfera politică sau activistelor, și a discursului online de incitare la ură împotriva femeilor; invită Comisia să se asigure că viitoarea propunere de act legislativ privind serviciile digitale și noul cadru de cooperare între platformele de internet abordează responsabilitățile platformelor online în ceea ce privește discursurile de incitare la ură difuzate de utilizatori și alte conținuturi dăunătoare, abuzive și sexiste, pentru a proteja siguranța online a femeilor; invită Comisia să elaboreze definiții juridice armonizate ale violenței cibernetice și un nou cod de conduită pentru platformele online privind combaterea violenței de gen online;

Domenii emergente

32.

invită administrațiile publice naționale și instituțiile UE să colaboreze cu sectorul privat pentru a crea campanii model la nivel european, încurajând tinerele profesioniste să opteze pentru profesiile din domeniul securității cibernetice, ceea ce ar reduce în mod semnificativ lacunele în materie de competențe, ar stimula economia și ar îmbunătăți reziliența globală a industriei securității cibernetice în Europa;

33.

subliniază necesitatea unor eforturi de reglementare suplimentare pentru a garanta că IA respectă principiile și valorile egalității de gen și nediscriminării, astfel cum sunt consacrate la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

34.

subliniază că este necesar să se aprofundeze înțelegerea, printr-o perspectivă de gen, a domeniilor emergente, cum ar fi procesele decizionale algoritmice, tehnologia blockchain și criptomonedele și monitorizarea datelor, și să se stabilească strategii de abordare a acestora;

Egalitatea de gen în politicile de dezvoltare

35.

își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea unei creșteri a decalajului digital dintre femei și bărbați în țările și regiunile în curs de dezvoltare în contextul crizei actuale; subliniază importanța promovării competenței digitale a femeilor și fetelor, a accesibilității digitale și a unei oferte digitale abordabile, ca instrumente pentru a obține egalitatea de gen în strategiile de dezvoltare; subliniază necesitatea de a canaliza fondurile de dezvoltare către promovarea educației digitale a fetelor și femeilor și de a sprijini proiectele conduse de femei în sectorul digital, în special cele cu impact social;

36.

reamintește că persoanele cu dizabilități, grupurile etnice și minoritare, femeile care provin din medii socioeconomice diferite, femeile în vârstă și femeile din zonele rurale, precum și femeile refugiate și migrante se pot confrunta cu dificultăți în accesarea serviciilor digitale și a infrastructurii aferente; subliniază importanța unei abordări intersecționale a tuturor inițiativelor de integrare a perspectivei de gen în ceea ce privește îmbunătățirea accesului femeilor la serviciile digitale și a utilizării acestora, precum și a educației și a ocupării forței de muncă în economia și societatea digitală; invită statele membre să combată excluziunea digitală a tuturor grupurilor vulnerabile din societate și să le facă accesibile educația în domeniul TIC, prin adaptarea metodelor de predare și a calendarelor pentru a ține seama de diferiții factori care determină accesul femeilor la educație;

o

o o

37.

îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO C 264 E, 13.9.2013, p. 75.

(2)  JO C 36, 29.1.2016, p. 18.

(3)  JO C 93, 9.3.2016, p. 120.

(4)  JO C 349, 17.10.2017, p. 56.

(5)  JO C 66, 21.2.2018, p. 44.

(6)  JO C 390, 18.11.2019, p. 28.

(7)  Analiză aprofundată – „Capacitarea femeilor pe internet”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic C – Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 30 octombrie 2015.

(8)  Studiu – „Cauzele subiacente ale decalajului digital dintre femei și bărbați și posibile soluții pentru o mai mare incluziune digitală a femeilor și a fetelor”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic C – Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 15 februarie 2018.

(9)  Analiză aprofundată – „Violența cibernetică și discursul online de incitare la ură împotriva femeilor”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic C – Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 16 august 2018.

(10)  Studiu – „Educația și ocuparea forței de muncă în rândul femeilor în domeniul științific, tehnologic și al economiei digitale, inclusiv IA și influența sa asupra egalității de gen”, Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic C – Drepturile cetățenilor și afaceri constituționale, 15 aprilie 2020.

(11)  JO L 101, 15.4.2011, p. 1.

(12)  https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/women-digital-scoreboard

(13)  Indicatorul EIGE nr. 6. Sursă: Fișa informativă a EIGE intitulată „Egalitatea de gen și digitalizarea în Uniunea Europeană”, publicată la 11 octombrie 2018.

(14)  Fișa informativă a EIGE intitulată „Egalitatea de gen și digitalizarea în Uniunea Europeană”, publicată la 11 octombrie 2018.

(15)  https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/women-ict

(16)  Sondajul FRA -

https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/604979/IPOL_STU(2018)604979_EN.pdf

(17)  Studiul Comisiei intitulat „Women in the Digital Age” (Femeile în era digitală) (2018).

(18)  https://2019.stateofeuropeantech.com/chapter/diversity-inclusion/article/state-di-european-tech/