Publicat în Jurnalul Oficial L nr. 410 din 18-11-2021

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2011 AL COMISIEI

din 17 noiembrie 2021

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză

 

Intrare în vigoare: 19/11/2021

 

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (denumit în continuare „regulamentul de bază”) (1), în special articolul 9 alineatul (4),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 24 septembrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de cabluri din fibre optice originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”, „RPC” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse de Europacable (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor din Uniune. Reclamantul reprezenta peste 25 % din producția totală de cabluri din fibre optice a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(3)

La 21 decembrie 2020, Comisia a deschis o anchetă antisubvenție privind importurile de cabluri de fibră optică originare din Republica Populară Chineză și a demarat o anchetă separată. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3).

1.2.   Înregistrarea importurilor

(4)

În urma unei cereri adresate de către reclamant și susținute de elementele de probă necesare, la 17 decembrie 2020, Comisia a supus înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/548 al Comisiei din 29 martie 2021 (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”) (4), în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

1.3.   Părțile interesate

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamantul, producătorii cunoscuți din Uniune, asociațiile cunoscute din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din China, importatorii cunoscuți, comercianții și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(6)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Au avut loc audieri la care au participat reclamantul și un importator inclus în eșantion [Cable 77 Danmark ApS (denumit în continuare „Cable 77”)].

1.4.   Observații privind deschiderea anchetei

(7)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea anchetei de la Guvernul Chinei (denumit în continuare „GC”), Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice (denumită în continuare „CCCME”), de la reclamant și de la un importator [Connect Com GmbH (denumit în continuare „Connect Com”)].

(8)

Connect Com a afirmat că sunt necesare informații și clarificări suplimentare cu privire la plângere. În special, aceasta a susținut că deteriorarea situației de pe piață a industriei UE nu a fost cauzată de importurile la prețuri favorabile din Republica Populară Chineză, ci de prețurile de transfer intern relativ ridicate pentru tranzacțiile între societăți. De asemenea, Connect Com a susținut că lista producătorilor din UE, astfel cum a fost menționată în plângere, era incompletă. Întrucât aceste observații se referă mai degrabă la fondul cauzei decât la deschiderea anchetei, ele sunt abordate în continuare în considerentul 415 și în considerentele 539-541.

(9)

Cu privire la cerințele de fond pentru deschiderea anchetei, CCCME a susținut faptul că, în plângerea sa, reclamantul a efectuat o evaluare incompletă a prejudiciului, deoarece nu a oferit cifre cu privire la șase dintre cei cincisprezece indicatori ai prejudiciului enumerați la articolul 3.4 din Acordul OMC privind practicile antidumping (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) (și anume: productivitatea, randamentul investițiilor, fluxul de numerar, salariile, creșterea și capacitatea de a mobiliza capitalurile sau investițiile). De asemenea, CCCME a susținut că reclamantul nu a furnizat date fiabile/comparabile privind prețurile de vânzare.

(10)

Comisia reamintește, astfel cum a indicat deja reclamantul în răspunsul său la observațiile GC și ale CCCME, că standardul juridic aplicabil pentru deschiderea unei anchete antidumping îl reprezintă articolul 5.2 din Acordul privind PAD, în timp ce articolul 3.4 din Acordul privind PAD constituie standardul pentru reexaminarea de către autoritatea de anchetă, în cazul de față aceasta fiind Comisia. Prin urmare, reclamantul avea obligația de a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 5.2 din Acordul privind PAD, care sunt oglindite în articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cu toate că, astfel cum a observat CCCME, articolul 5.2. din Acordul privind PAD face trimitere la articolul 3.4 din Acordul privind PAD, iar articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază face trimitere la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, respectivele trimiteri sunt doar ilustrative în ambele cazuri („cum ar fi [factorii și indicii] enumerați la articolul 3 alineatele (2) și (4)” și „cum ar fi [factorii și indicii] enumerați la articolul 3 alineatele (3) și (5)”) (5). Articolul 5.2 din Acordul privind PAD și articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază prevăd că o plângere trebuie să conțină elemente de probă privind existența: a) unui dumping; b) a unui prejudiciu și c) a unei legături de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și presupusul prejudiciu. Potrivit clarificărilor aduse de jurisprudența UE, „cantitatea și calitatea informațiilor furnizate de către reclamant nu trebuie să fie la nivelul impus pentru o determinare preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate” (6). Prin urmare, „elemente de probă care sunt insuficiente în ceea ce privește cantitatea sau calitatea pentru a justifica o determinare preliminară sau finală a existenței unui dumping, a unui prejudiciu sau a unei legături de cauzalitate, pot fi, totuși, suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete” (7).

(11)

Drept răspuns la afirmația potrivit căreia reclamantul nu a furnizat date fiabile/comparabile privind prețurile de vânzare, Comisia a considerat că versiunea plângerii deschisă consultării de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale și rezumatele neconfidențiale ale datelor cărora li s-a acordat caracterul confidențial pentru ca părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii.

(12)

Articolul 19 din regulamentul de bază și articolul 6 alineatul (5) din Acordul privind PAD permit protecția informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea unei astfel de informații ar avantaja în mod semnificativ un concurent sau ar avea un efect defavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o.

(13)

Comisia a evaluat și a acceptat faptul că datele privind prețurile de vânzare intră în aceste categorii. În orice caz, reclamanții au furnizat un rezumat semnificativ al informațiilor incluse în anexele confidențiale ale plângerii, astfel încât să permită părților interesate „înțelegerea de manieră rezonabilă a conținutului informațiilor comunicate cu titlu confidențial”, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reclamanții au rezumat în mod corespunzător informațiile privind prețurile de vânzare, fără a dezvălui date sensibile specifice societății în anexele 44b și 67 la plângere, printre altele.

(14)

CCCME a susținut, de asemenea, că plângerea nu a arătat existența niciunui prejudiciu, având în vedere că industria Uniunii și-a majorat producția, iar ușoara scădere a capacității de producție care rezultă din incapacitatea industriei Uniunii de a aproviziona toate tipurile de consum nou-apărute din Europa nu reprezintă, în sine, un indicator al unui prejudiciu important. Volumele vânzărilor au crescut, la rândul lor, în timp ce industria Uniunii păstrează o cotă de piață de aproape 80 % și tendința profitabilității este neclară și nu arată niciun fel de prejudiciu. În această privință, reclamantul a replicat că majorarea consumului la nivelul Uniunii a fost în avantajul importurilor din China, iar cota de piață rămasă nu este relevantă pentru evaluarea prejudiciului și efectele licitațiilor câștigate de producători chinezi se vor materializa după trecerea unei anumite perioade de timp. Potrivit răspunsului CCCME, datele privind consumul, producția și capacitatea de producție arată că industria Uniunii a putut aproviziona cea mai mare parte a creșterii consumului la nivelul UE, extinzându-și, în același timp, activitatea.

(15)

În plus, CCCME a susținut că plângerea nu a inclus elemente de probă privind existența unei legături de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciu. În primul rând, CCCME a argumentat că nu a existat nicio corelație între importurile din China și dezvoltarea industriei Uniunii. Cu titlu de exemplu, CCCME a susținut că, în contextul celei mai mari creșteri a volumului importurilor din China din perioada 2017-2018, profitabilitatea industriei Uniunii a înregistrat cea mai semnificativă creștere. În al doilea rând, importurile din țări terțe au crescut între 2018 și 2019, spre deosebire de importurile din China, și, prin urmare, efectul acestora nu poate fi atribuit Chinei. În cazul în care există un prejudiciu, acesta este un prejudiciu autoprovocat din cauza reacției lente a industriei Uniunii la mișcările de pe piață. Reclamantul a reacționat la această afirmație din partea CCCME, susținând că poate fi stabilită o legătură de cauzalitate deoarece prejudiciul s-a produs la același moment în care au crescut importurile din China, iar importurile din țări terțe nu au fost luate în considerare deoarece fie aveau un caracter de minimis, fie nu prezentau elemente de probă privind existența unui dumping prejudiciabil. CCCME a răspuns reamintind că, în contextul celei mai mari creșteri a volumului importurilor din China din perioada 2017-2018, profitabilitatea industriei Uniunii a înregistrat cea mai semnificativă creștere și nu a existat nicio corelație între creșterea importurilor din China și scăderea volumelor vânzărilor industriei Uniunii. În schimb, în ceea ce privește importurile din țări terțe, CCCME a observat că, în total, importurile din țări terțe au crescut, în timp ce importurile din China au scăzut între 2018 și 2019. În final, CCCME a observat că reclamantul nu a contestat argumentele potrivit cărora aproape toți indicatorii prejudiciului din plângere arătau tendințe pozitive și că presupusul prejudiciu a fost autoprovocat, cel puțin într-o anumită măsură.

(16)

În plus, CCCME a afirmat că datele privind importurile prezentate de către reclamant sunt supraevaluate deoarece s-au bazat pe o ipoteză greșită în privința volumului, care ar fi condus la o creștere distorsionată a importurilor. În special, importurile din China ar fi scăzut în 2019, în loc să crească. În plus, calculele subcotării incluse în plângere erau eronate deoarece s-au referit la un singur exportator dintr-o anumită licitație. În această privință, reclamantul a replicat că o perioadă mai lungă ar trebui luată în considerare pentru a vedea creșterea volumului importurilor, care nu este negată de către CCCME și este confirmată de către datele terților din analiza de cunoaștere a pieței (CRU), iar calculele nu au fost eronate deoarece reclamantul avea obligația de a furniza numai informații disponibile în mod rezonabil, care au inclus informații de la mai mulți producători din Uniune și din China. CCCME a răspuns că era obligația reclamantului să își susțină afirmațiile și să furnizeze dovezi cu privire la datele privind importurile și că datele privind cunoașterea pieței (CRU) se refereau la fibre optice, iar nu la cabluri din fibre optice. În ceea ce privește calculele subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, CCCME a reiterat faptul că acestea nu respectă standardul pentru a reprezenta elemente de probă suficiente și că, pentru calcule semnificative, reclamantul s-a referit numai la prețurile unui producător chinez (de exemplu, prețul de export pentru liberă circulație utilizat pentru calcularea marjei prejudiciului pentru S1 2019 și prețul de export utilizat pentru costurile de producție pentru marja de subcotare pentru S2 2019).

(17)

Comisia consideră că niciuna dintre afirmațiile CCCME nu a infirmat concluzia potrivit căreia au existat elemente de probă suficiente pentru deschiderea procedurii antidumping. Într-adevăr, plângerea conținea elemente de probă suficiente care să susțină faptul că importurile care fac obiectul unui dumping au avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra stării industriei Uniunii. Analiza prejudiciului specific din cadrul plângerii relevă creșterea gradului de pătrundere pe piața UE (atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi) a importurilor din China efectuate la prețuri care subcotează în mod semnificativ propriile prețuri ale industriei Uniunii. Acest lucru pare să fi avut un impact prejudiciabil semnificativ asupra stării industriei Uniunii, astfel cum arată, de exemplu, scăderea vânzărilor și a cotei de piață sau deteriorarea rezultatelor financiare.

(18)

Comisia nu a fost de acord că respectivele calcule ale subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative din plângere erau incorecte. Metodologia este explicată în plângere la secțiunea 8.1.2 și în anexele citate în aceasta, care conțin calcule separate ale subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative pentru fiecare tip de produs reprezentativ. În etapa deschiderii anchetei, Comisia a fost mulțumită de elementele de probă privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, aduse de reclamanți și a considerat că acestea sunt o dovadă suficientă pentru deschiderea anchetei.

(19)

În ceea ce privește caracterul suficient al elementelor de probă privind existența unei legături de cauzalitate, ar trebui avute în vedere următoarele aspecte. În primul rând, situația industriei Uniunii s-a deteriorat în momentul creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii. Acest lucru arată în mod clar existența unei legături de cauzalitate. În al doilea rând, în ceea ce privește alți factori, precum importurile din țări terțe, impactul acestora nu este de natură să cauzeze deteriorarea industriei Uniunii, iar analiza plângerii nu a arătat niciun prejudiciu autoprovocat.

(20)

În cursul unei audieri care a avut loc în urma neinstituirii de măsuri provizorii, CCCME a prezentat o serie de observații privind prejudiciul, legătura de cauzalitate și analiza interesului Uniunii cuprinse în plângere. Comisia consideră că aceste observații cu privire la plângere nu pot fi primite, întrucât ele au fost prezentate în această etapă foarte târzie a anchetei, dincolo de termenul stabilit la punctul 5.2 din avizul de deschidere. În orice caz, majoritatea acestor observații sunt repetiții ale argumentelor deja invocate și abordate în această secțiune și nu evidențiază nicio lipsă de elemente de probă suficiente la momentul în care Comisia a decis să deschidă această anchetă. În ceea ce privește noile elemente prezentate, pe lângă intervalul de timp prevăzut la punctul 5.2 din avizul de deschidere, Comisia reamintește că această etapă a anchetei are loc cu mult după expirarea termenelor pentru transmiterea de noi informații, astfel cum se prevede la punctul 7 din avizul de deschidere.

(21)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, Connect Com a susținut că informațiile incluse în plângere au indicat tendințe care nu justifică instituirea de taxe antidumping. De asemenea, Connect Com a solicitat divulgarea informațiilor confidențiale de la punctele 105 și 109 din plângere cu privire la profitul anumitor producători din Uniune și la licitațiile pierdute în favoarea producătorilor chinezi.

(22)

În acest sens, Comisia a reamintit că, în conformitate cu punctul 5.2 din avizul de deschidere, părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la plângere și la orice aspect referitor la deschiderea anchetei, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere. Prin urmare, aceste observații nu pot fi luate în considerare după comunicarea constatărilor definitive. În orice caz, informațiile solicitate de Connect Com sunt confidențiale prin natura lor și nu pot fi divulgate altor părți interesate.

(23)

În temeiul celor de mai sus, Comisia a confirmat faptul că reclamantul a furnizat elemente de probă suficiente ale existenței unui dumping, a unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate, îndeplinind, astfel, cerințele prevăzute la articolul 5.2 din Acordul privind PAD și la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respectat toate cerințele statutare pentru deschiderea anchetei.

(24)

Comisia a luat în considerare toate celelalte observații relevante și le-a abordat în secțiunile de mai jos.

1.5.   Eșantionarea

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion alcătuit din părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.5.1.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(26)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului producției și al vânzărilor de produs similar în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 52 % din producția Uniunii din perioada de anchetă și au fost considerați reprezentativi pentru industria Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu au fost primite observații și, drept urmare, eșantionul a fost confirmat.

1.5.2.   Eșantionarea importatorilor

(27)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(28)

Cinci importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. După analizarea informațiilor pentru eșantionare furnizate de către importatori, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și a solicitat tuturor importatorilor cooperanți să transmită răspunsurile la chestionar.

1.5.3.   Eșantionarea producătorilor-exportatori din China

(29)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(30)

Treizeci de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de două grupuri de producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat peste 40 % din exporturile raportate de producătorii-exportatori de cabluri din fibre optice din China către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(31)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori în cauză cunoscuți, precum și autoritățile din țara în cauză.

(32)

Au fost primite observații privind selectarea eșantionului de la un producător-exportator care nu a fost inclus în eșantion, Yangtze Optical Fibre and Cable Joint Stock Limited Company (denumit în continuare „YOFC”) și de la Misiunea Republicii Populare Chineze în Uniunea Europeană.

(33)

YOFC și Misiunea Republicii Populare Chineze în Uniunea Europeană au susținut că, având în vedere numărul mare de producători-exportatori cooperanți, cele două societăți incluse în eșantion reprezintă o proporție mică a volumului exporturilor către Uniune, nefiind reprezentative pentru exportatorii chinezi. În plus, s-a afirmat că un eșantion format din trei societăți ar permite într-o mai mare măsură evitarea situației în care, din cauza schimbărilor societăților incluse în eșantion, acesta s-ar putea reduce la o singură societate. Misiunea Republicii Populare Chineze în Uniunea Europeană a făcut trimitere la ancheta antidumping privind importurile de roți din oțel originare din China (8) în această privință, afirmând că drepturile celorlalți exportatori cooperanți au fost afectate deoarece eșantionul format din doi producători-exportatori s-a redus la unul singur după ce un producător-exportator inclus în eșantion a decis, ulterior, să nu mai coopereze în cadrul anchetei. De asemenea, s-a afirmat că, potrivit practicii Comisiei din anchetele antidumping anterioare, eșantionul includea cel puțin trei societăți. În final, s-a afirmat că un eșantion format din trei societăți ar fi mai adecvat având în vedere că exportatorii pot avea canale de vânzări diferite, tipuri diferite de produse și alți clienți, precum și o situație concurențială diferită.

(34)

În temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, selectarea unui eșantion ar trebui să se bazeze pe cel mai mare volum reprezentativ al producției, al vânzărilor sau al exporturilor, care poate face, în mod rezonabil, obiectul unei anchete, ținând seama de timpul disponibil. Astfel cum se precizează în considerentul 30, grupurile de producători-exportatori incluse în eșantion au reprezentat peste 40 % din exporturile raportate din China către Uniune în cursul perioadei de anchetă, acesta fiind un nivel reprezentativ. Comisia a considerat că eșantionul, astfel cum a fost selectat, conținea cea mai mare cantitate a importurilor care ar putea face în mod rezonabil obiectul unei anchete ținând seama de timpul disponibil. În acest context, cele două grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion cuprind un număr mare de entități (cinci entități de producție și șapte entități de vânzări) și cel puțin patru producători-exportatori cu o varietate de canale de vânzări și de clienți, precum și cu un număr mare de produse. În plus, faptul că o societate inclusă în eșantion va coopera efectiv sau nu după ce a fost inclusă în eșantion reprezintă o condiție necesară, dar nu suficientă pentru ca un producător-exportator să fie luat în considerare în selectarea unui eșantion în temeiul articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. În ceea ce privește presupusa practică a Comisiei de a selecta un eșantion de cel puțin trei societăți, se observă că, astfel cum s-a explicat mai sus, selectarea eșantionului s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ al producției, al vânzărilor sau al exporturilor, care ar putea face, în mod rezonabil, obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil în cazul de față. Afirmația privind diferențele referitoare la situația concurențială a fost respinsă deoarece părțile nu au explicat cum ar pune aceasta sub semnul întrebării reprezentativitatea eșantionului și, în plus, cum ar putea aborda o a treia societate inclusă în eșantion diferențele în materie de concurență, dacă există.

(35)

YOFC a afirmat că includerea YOFC în eșantion nu ar reprezenta o dificultate pentru Comisie deoarece, din cauza pandemiei de COVID-19, Comisia nu efectuează vizite de verificare la fața locului.

(36)

Deși echipa Comisiei nu a desfășurat vizite de verificare la fața locului în acest caz, ea a efectuat, totuși, verificări încrucișate la distanță (denumite în continuare „VID”) ale răspunsurilor la chestionar. Organizarea de VID nu reprezintă, însă, timp economisit de Comisie în cursul anchetei. Din contră, având în vedere că este nevoie de mai mult timp pentru pregătirea verificării informațiilor furnizate de către societăți atunci când aceasta este efectuată la distanță. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(37)

YOFC a afirmat, de asemenea, că ar trebui să fie inclusă în eșantion deoarece este un producător cu experiență, care exportă cabluri din fibre optice de înaltă calitate către Uniune, iar procesul său de fabricație este diferit de cel al altor producători chinezi (este o societate integrată pe verticală, utilizează tehnologie europeană pentru a produce cabluri din fibre optice, are tehnologii avansate, este singura Unitate națională de demonstrare a producției inteligente din China și a realizat un nivel ridicat de automatizare în producția de fibre optice). De asemenea, a afirmat că volumul exporturilor sale către Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost relativ mare. În plus, YOFC a susținut că unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion deține în mod indirect acțiuni ale YOFC și a două dintre societățile afiliate vizate ale YOFC și, prin urmare, includerea YOFC în eșantion ar permite Comisiei să ajungă la o cunoaștere mai cuprinzătoare a structurii industriei. De asemenea, s-a afirmat că unii dintre clienții YOFC din Uniune cooperau și în cadrul anchetei în calitate de importatori neafiliați și, prin urmare, includerea YOFC în eșantion ar putea ajuta Comisia să verifice un lanț de vânzare complet din China până pe piața Uniunii.

(38)

Astfel cum s-a explicat mai sus, eșantionul de producători-exportatori a fost selectat pe baza celui mai mare procent al volumului de exporturi din țara în cauză care ar putea face, în mod rezonabil, obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. YOFC nu s-a numărat printre cei mai mari doi producători-exportatori care au fost selectați și, prin urmare, nu a fost inclus în eșantion. În orice caz, cele două grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion sunt, la rândul lor, grupuri mari de societăți cu experiență care produc și vând cabluri din fibre optice de înaltă calitate către Uniune, fiind, de asemenea, entități integrate pe verticală. În plus, dosarul nu include niciun fel de informații care să indice faptul că tehnologia utilizată de către producătorii-exportatori incluși în eșantion ar fi mai puțin avansată decât cea a altor producători-exportatori chinezi. YOFC nu a prezentat niciun element de probă care să contrazică acest fapt. În plus, nici faptul că un producător din Uniune inclus în eșantion deține acțiuni la un producător-exportator sau că unii clienți ai producătorilor-exportatori cooperează în cadrul anchetei nu este relevant pentru selectarea eșantionului de producători-exportatori. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

1.6.   Examinarea individuală

(39)

Opt dintre producătorii-exportatori chinezi care au returnat formularul de eșantionare au informat Comisia că intenționează să solicite examinarea individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Comisia a pus la dispoziție online chestionarul în ziua deschiderii procedurii. În plus, Comisia a informat producătorii-exportatori neincluși în eșantion că, dacă doresc să fie examinați în mod individual, este necesar să furnizeze un răspuns la chestionar. Două societăți au furnizat un răspuns la chestionar.

(40)

Din cauza complexității anchetei și a structurii complexe a producătorilor-exportatori incluși în eșantion, Comisia a decis să nu acorde o examinare individuală, deoarece aceasta ar fi fost nejustificat de împovărătoare și ar fi putut împiedica Comisia să finalizeze ancheta în termenele legale.

1.7.   Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(41)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Chestionarele pentru producătorii, importatorii, utilizatorii din Uniune și producătorii-exportatori din China au fost publicate online (9) în ziua deschiderii procedurii.

(42)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în vederea stabilirii existenței dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor luate în consecință pentru a face față pandemiei („Avizul privind COVID-19”) (10), Comisia nu a fost în măsură să efectueze vizite de verificare la sediile societăților incluse în eșantion și ale utilizatorilor cooperanți. În schimb, Comisia a efectuat VID ale informațiilor furnizate de către următoarele societăți, prin videoconferință:

Producători din Uniune:

Acome S. A. (Franța),

Corning Optical Communications Sp. z o.o. și societățile sale afiliate (Polonia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania),

Prysmian S.p.A. și societățile sale afiliate (Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, România, Slovacia, Spania, Suedia, Țările de Jos).

Importatori:

Cable 77 Danmark ApS (Danemarca),

Connect Com GmbH (Germania),

Eku Kabel GmbH (Germania),

Har&Ca S.r.l. (Italia),

Infraconcepts B.V. (Țările de Jos).

Utilizatori:

Deutsche Telekom GmbH (Germania)

Producători-exportatori din China:

Grupul FTT:

FiberHome Telecommunication Technologies Co., Ltd, Wuhan (denumit în continuare „FTT”),

Nanjing Wasin Fujikura Optical Communication Ltd., Nanjing (denumit în continuare „NW”),

Grupul ZTT:

Jiangsu Zhongtian Technology Co., Ltd., Nantong (denumit în continuare „ZT”),

Zhongtian Power Optical Cable Co., Ltd., Nantong (denumit în continuare „ZP”).

Comerciant afiliat din China:

ZTT International Limited, Nantong,

Comerciant afiliat din Hong Kong:

Sumec Hong Kong Company Limited, Hong Kong,

Importatori afiliați din Uniune:

FiberHome International Poland Sp. z o.o, Varșovia, Polonia,

FiberHome International Germany GmbH, Bonn, Germania,

ZTT Europe GmbH, Tauberbischofsheim, Germania.

1.8.   Neinstituirea de măsuri provizorii și procedura ulterioară

(43)

Având în vedere complexitatea tehnică a cazului, Comisia a decis să nu instituie măsuri provizorii și să continue ancheta pentru a colecta informații suplimentare.

(44)

La 23 aprilie 2021, în conformitate cu articolul 19a alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a informat statele membre și toate părțile interesate că nu vor fi instituite taxe provizorii la importurile de cabluri din fibre optice originare din China și că ancheta va continua.

(45)

În urma comunicării intenției Comisiei de a nu institui măsuri provizorii, au fost primite observații și solicitări de clarificări din partea Cable 77, Eku Kabel, Infraconcept și Comel.

(46)

Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate. Comisia a audiat Cable 77, precum și CCCME.

(47)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. În acest sens, Comisia a trimis o cerere suplimentară de informații producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, producătorilor-exportatori incluși în eșantion și producătorilor din Uniune incluși în eșantion, incluzând, dar fără a se limita la acestea, datele privind vânzările pe baza grupelor de numere de control al produsului (denumite în continuare „NCP-uri”), a investițiilor și a licitațiilor. Răspunsurile au fost verificate de Comisie în cadrul unei serii suplimentare de VID.

(48)

Statisticile oficiale privind importurile sunt raportate în kilograme, iar codul NC 8544 70 00 conține alte produse decât produsul în cauză. Pentru a avea o imagine mai clară a importurilor produsului în cauză, Comisia a examinat informații detaliate din partea autorităților vamale naționale cu privire la întregul set de tranzacții unice de import efectuate între 2017 și perioada de anchetă, astfel cum au fost raportate de importatori în declarațiile lor vamale și prelucrate de autoritățile menționate anterior. Informațiile se refereau la importurile în 9 state membre (Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Portugalia, România, Spania, Țările de Jos și Ungaria) și au fost considerate reprezentative, deoarece acopereau 79 % din importuri în perioada examinată. Analiza detaliată pe această bază a condus la concluziile prezentate mai jos.

1.9.   Informarea părților

(49)

La 30 iunie 2021, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de cabluri din fibre optice din China (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a formula observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Comisia a primit observații din partea GC, a CCCME, a celor doi producători-exportatori chinezi incluși în eșantion, a tuturor importatorilor neafiliați cooperanți și a reclamantului. Pe baza acestor observații, la 2 septembrie 2021, Comisia a modificat unele dintre considerațiile pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă, informând toate părțile interesate în acest sens (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale suplimentare”).

(50)

În urma comunicării constatărilor finale și a comunicării constatărilor finale suplimentare, părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctul 5.7 din avizul de deschidere. Au fost audiați ambii producători-exportatori incluși în eșantion, CCCME și un importator (Cable 77).

1.10.   Perioada de anchetă și perioada examinată

(51)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(52)

Produsul în cauză este reprezentat de cablurile din fibre optice monomod, alcătuite din una sau mai multe fibre izolate individual, cu înveliș de protecție, chiar echipate cu conductoare electrice, originare din China, încadrate în prezent la codul NC ex 8544 70 00 (codul TARIC 8544700010) (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(53)

Sunt excluse următoarele produse:

(i)

cablurile în care toate fibrele optice sunt prevăzute individual cu conectori operaționali la una sau la ambele extremități și

(ii)

cablurile destinate utilizării submarine. Cablurile destinate utilizării submarine sunt cabluri din fibre optice izolate cu plastic, care conțin un conductor din cupru sau din aluminiu, în care fibrele sunt incluse în unul sau mai multe module din metal.

(54)

Cablurile din fibre optice (denumite în continuare „CFO”) sunt utilizate ca suport de transmisie optică în rețele de telecomunicații pe distanțe lungi, metropolitane și în rețele de acces.

2.2.   Produsul similar

(55)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

produsul în cauză;

produsul fabricat și vândut pe piața internă a țării în cauză și

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii.

(56)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(57)

Grupul ZTT a solicitat excluderea din anchetă a cablurilor de protecție cu fibră optică (optical ground wire – „OPGW”) și a cablurilor cu fibre optice cu conductor de fază (optical phase conductor cable – „OPPC”). Acesta a afirmat că, deși aceste cabluri se încadrau la definiția produsului, ele aveau caracteristici fizice și utilizări diferite (și anume transportul energiei electrice), făceau obiectul unor standarde tehnice diferite, au fost fabricate utilizând materii prime diferite și respectând procese de producție diferite și au fost vândute pe piețe separate. De asemenea, s-a afirmat că cablurile OPGW și OPPC au reprezentat doar o mică parte din vânzările către Uniune. Grupul ZTT a solicitat, de asemenea, ca, în cazul în care Comisia considera că OPGW și OPPC se încadrează în definiția produsului care face obiectul anchetei, să fie luate în considerare în cadrul anchetei caracteristicile specifice, factorii referitori la utilizarea finală sau segmentul de piață al acestor produse.

(58)

În observațiile formulate în urma comunicării constatărilor finale, grupul ZTT și-a reiterat solicitarea de a elimina cablurile OPGW și OPPC din anchetă, susținând că producătorii din Uniune incluși în eșantion nu au vândut tipurile de produse vândute de grupul ZTT în cursul perioadei de anchetă.

(59)

Cablurile OPGW și OPPC implică transmiterea de date și au caracteristici de bază comune cu cele ale altor CFO, printre care se numără următoarele: (i) includ fibre optice; (ii) diametrul învelișului fibrei optice se încadrează în același interval; (iii) numărul fibrelor se încadrează, de asemenea, în același interval; (iv) numărul fibrelor din fiecare modul este, de asemenea, identic și (v) construcția miezului cablului este aceeași. Faptul că cablurile OPGW și OPPC transportă energie electrică și au anumite caracteristici (precum caracteristici electrice, nicio cerință privind rezistența la flacără, cerința privind rezistența ridicată la tracțiune etc.) nu afectează acest lucru.

(60)

În plus, toate tipurile de cabluri se supun, într-o anumită măsură, unor specificații și standarde tehnice diferite. În ceea ce privește materiile prime, nu este relevant faptul că un material utilizat pentru o componentă a CFO poate fi diferit de la un tip de cablu la altul: toate tipurile de CFO sunt produse utilizând fibre optice. În ceea ce privește procesele de fabricație, ancheta a arătat că anumite modele cu protecție specială ale cablurilor din fibre optice standard aveau o armătură din sârmă de oțel în jurul învelișului, iar aceste cabluri erau produse de aceleași mașini care fabricau și cablurile OPGW. În plus, fabricarea armăturii de sârmă a cablurilor OPGW și OPPC a corespuns doar unei etape a realizării acestor cabluri, deci nu justifica excluderea lor din definiția produsului care face obiectul anchetei. De asemenea, faptul că vânzările de cabluri OPGW și OPPC au reprezentat o parte mai mică din vânzările către Uniune în cursul perioadei de anchetă nu este relevant pentru evaluarea afirmației. În cele din urmă, faptul că produsele cu NCP-uri specifice vândute de grupul ZTT în cursul perioadei de anchetă nu au fost vândute de producătorii din Uniune incluși în eșantion nu afectează faptul că industria Uniunii produce cabluri OPGW și OPPC care concurează cu cele ale exportatorilor chinezi.

(61)

În temeiul celor de mai sus, Comisia a concluzionat că OPGW și OPPC trebuie considerate un tip de cabluri din fibre optice care au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază cu celelalte CFO care se încadrează în definiția produsului în cauză și, astfel, nu a fost necesară o analiză separată a acestor produse. De fapt, cablurile OPGW și OPPC sunt cabluri din fibre optice deoarece includ fibre optice, construcția miezului cablului este aceeași și sunt concepute pentru a fi utilizate pentru transmiterea de date. În plus, numerele de control al produsului utilizate de către Comisie pentru calcularea marjei de dumping și a marjei prejudiciului identifică în mod corespunzător cablurile OPGW și OPPC și permit în mod adecvat Comisiei să realizeze o comparație echitabilă privind prețurile între producătorii din Uniune și cei chinezi. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(62)

Grupul ZTT a sugerat, de asemenea, patru metode pentru soluționarea și evitarea oricăror eventuale probleme de circumvenție în cazul în care cablurile OPGW și OPPC ar fi excluse din definiția produsului care face obiectul anchetei, precum (i) inspectarea vizuală și verificarea documentelor de către lucrătorii vamali, (ii) un sistem de certificare, (iii) o procedură vamală de control al utilizării finale și (iv) un sistem de monitorizare. Întrucât s-a concluzionat că OPGW și OPPC fac obiectul investigației, nu a fost necesară abordarea metodelor sugerate pentru evitarea circumvenției.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Procedura de stabilire a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază

(63)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința Chinei, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(64)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori chinezi să furnizeze informațiile cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea CFO. 25 de producători-exportatori chinezi au transmis informațiile relevante.

(65)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile. GC nu a transmis niciun răspuns la informațiile solicitate. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China.

(66)

S-a primit în termenul stabilit o observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază din partea GC și a CCCME.

(67)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(68)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(69)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a GC, astfel cum se precizează în considerentul 65, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

3.1.1.   Existența distorsiunilor semnificative

3.1.1.1.   Introducere

(70)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază conține următoare definiție: „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective;

prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor;

existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă;

lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea;

distorsionarea costurilor salariale;

accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat”.

(71)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a se demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei evoluții libere a forțelor de pe piață.

(72)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(73)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (11), care colectează informații privind existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (precum sectorul chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă existente în dosarul anchetei – care include și raportul – la momentul deschiderii acesteia.

(74)

Plângerea a furnizat elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul CFO în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Reclamantul a furnizat elemente de probă conform cărora producția și vânzarea produsului în cauză sunt afectate (cel puțin potențial) de distorsiunile menționate în raport, în special de nivelurile ridicate de intervenție a statului în lanțul valoric al CFO, și anume în sectorul CFO și în sectoarele legate de producția de CFO, în special în sectoarele mijloacelor și factorilor de producție.

(75)

Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească sau nu prețurile și costurile interne din RPC, din pricina existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat analiza pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă din raport, care se bazează pe sursele disponibile în mod public, în special privind legislația chineză, documente oficiale de politică chineze publicate, rapoarte publicate de organizații internaționale și studii/articole elaborate de experți renumiți din mediul academic, identificate în mod specific în raport. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în anchetele sale anterioare în această privință.

3.1.1.2.   Distorsiuni semnificative care afectează prețurile și costurile interne din RPC

(76)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (12). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte în paralel cu proprietatea statului (13).

(77)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză, deja existentă, a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” - s-a adăugat o a doua teză: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (14). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(78)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (15). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și alte mijloace prin care statul acționează pe piață și afectează piața, cum ar fi prin intermediul investițiilor și al achizițiilor publice.

(79)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, ceea ce a reprezentant, de asemenea, o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficient activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și utilizează în consecință competențele care le-au fost conferite, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.1.1.5 de mai jos) (16).

(80)

În al doilea rând, în ceea ce privește alocarea resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze mai degrabă la obiectivele de politică industrială ale guvernului, decât la evaluarea avantajelor economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.1.1.8 de mai jos) (17). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni, piețele de participații private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (18).

(81)

În al treilea rând, în ceea ce privește utilizarea diferitelor instrumente guvernamentale și de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub numeroase forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (19). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (20).

(82)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (21).

3.1.1.3.   Distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază: deservirea pieței în cauză în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective.

(83)

În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului și care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(84)

GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special asupra întreprinderilor deținute de stat (denumite în continuare „IDS”). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, ci își revendică și dreptul de a participa la procesul operațional de luare a deciziilor în cadrul IDS. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid din cadrul societăților (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.1.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (22). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea lor de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (23). Elementele care indică existența controlului de stat sau a influenței statului asupra întreprinderilor din sectorul CFO sunt detaliate în continuare în secțiunile 3.1.1.4 și 3.1.1.5 de mai jos.

(85)

În mod specific, în lanțul valoric al CFO, GC deține acțiuni la numeroase societăți, iar pe unele dintre acestea le și controlează.

(86)

Comisia a identificat cel puțin un producător important de CFO – FiberHome Telecommunication Technologies Co., Ltd (denumit în continuare „FTT”) (24) – care confirmă că este controlat integral de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (denumită în continuare „SASAC”) (25), fiind, prin urmare, controlat de o entitate publică. Deși este controlată de stat, FTT exercită, la rândul său, dreptul de proprietate majoritară asupra altor producători de CFO, precum Changchun Fiberhome Technologies, Chengdu Datang Cable, Fiberhome Marine Network Equipment, Xinjiang Fiberhome Optical Communications. S-a constatat, de asemenea, că un alt producător de CFO – Nanjing Wasin Fujikura Optical Communication - este controlat de FTT, prin urmare acesta este, de asemenea, controlat de stat.

(87)

În afară de societățile controlate în mod direct, GC influențează, de asemenea, societățile private din RPC. Astfel cum a fost confirmat de către unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion în cursul anchetei, s-a stabilit, de asemenea, că statul, fie în mod direct, fie în mod indirect (de exemplu, prin diferite entități care au legătură cu statul, precum: Banca Chinei, Banca Industrială și Comercială a Chinei, Banca Agricolă a Chinei, Banca de Dezvoltare a Chinei, Changshu City Development Investment Co., sau Fondul de Investiții de Dezvoltare Financiară Shanghai) deține acțiuni în numeroase societăți producătoare de CFO. Trebuie observat că, printre acestea din urmă, Yangtze Optical Fiber and Cable (denumită în continuare „YOFC”) se remarcă, întrucât investitorii controlați de stat dețin 39 % din societate (26). Această societate este un producător intern important și este, de asemenea, un exportator important al produsului în cauză către UE.

(88)

În ceea ce privește producătorii de CFO aflați în proprietate privată, Comisia a constatat, de asemenea, că, în cazul a cel puțin doi dintre aceștia – Jiangsu Zhongtian Technology (denumit în continuare „ZTT”) (27) și Hengtong Group –, acționarii majoritari (privați) erau afiliați PCC și dețineau funcții în partid (a se vedea considerentul 104).

(89)

În ceea ce privește furnizorii de factori de producție pentru fabricarea CFO, una dintre materiile prime pentru fabricarea CFO o reprezintă fibrele de aramidă. Cu privire la acestea din urmă, Comisia a constatat, de asemenea, o intervenție semnificativă din partea statului în sectorul aramidei. Societatea Yantai Tayho Advanced Materials (denumită în continuare „YTAM”) este unul dintre producătorii principali de fibre de aramidă din RPC (28). Acționarul majoritar al YTAM este Yantai Guofeng Investment Holdings Group (29), iar acesta din urmă este deținut integral de Yantai SASAC (30), rezultând că YTAM este controlată pe deplin de autoritățile de stat. Alți producători notabili de fibre de aramidă din RPC sunt Sinopec Yizheng Chemical Fibre Company (31) (filială a grupului Sinopec deținut de stat (32)) sau societatea deținută de stat Sinochem (33).

(90)

Producția de CFO implică, de asemenea, utilizarea de factori de producție din sectorul chimic, precum: polietilenă de densitate joasă, medie sau înaltă sau polibutilentereftalat. Aceste substanțe sunt compuși chimici obținuți în urma unor procese chimice. Diferiți compuși chimici sunt, de asemenea, utilizați pentru producerea semifabricatelor care se află la originea fibrei optice. Prin urmare, producătorii acestor factori de producție pot fi considerați, la rândul lor, participanți în sectorul chimic chinez. În ceea ce privește acest sector, Comisia a constatat că, potrivit statisticilor naționale, în 2015, întreprinderile deținute de stat reprezentau 52 % din totalul activelor societăților producătoare de produse chimice (34). Întreprinderile deținute de stat (IDS), în special cele mari de la nivel central, au avut în mod tradițional un rol dominant în industria chimică din RPC datorită poziției lor de tip oligopol în sectorul din amonte/al materiilor prime, accesului facil la resursele alocate de guvern (fonduri, împrumuturi, terenuri etc.), precum și influenței puternice în procesul decizional al administrației publice. În această privință, Comisia a constatat în mod specific că anumiți producători importanți de polietilenă de înaltă densitate din RPC, precum PetroChina, Sinopec Maoming Petrochemical Corporation, China National Offshore Oil Corporation (35), sunt întreprinderi deținute de stat.

(91)

În plus, anumite materii prime din oțel sunt utilizate la fabricarea CFO, cum ar fi anumite tipuri de sârmă sau benzi din oțel. În această privință, în sectorul oțelului, persistă un grad substanțial de proprietate a GC. În timp ce raportul nominal dintre numărul de IDS și numărul de societăți private se estimează că este aproape egal, din cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 cei mai mari producători de oțel din lume, patru sunt IDS (36). Totodată, în timp ce primii 10 producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a consolida până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de fier și oțel la aproximativ 10 întreprinderi de mari dimensiuni (37). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când s-a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (38). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (39). Un exemplu de fuziune recentă este cea a producătorilor de oțel Baosteel Group Corp. și Wuhan Iron & Steel Group Corp., care au creat în 2016 al doilea cel mai mare producător de oțel la nivel mondial (40). Principalii producători de oțel inoxidabil sunt deținuți de stat, de exemplu Tisco, Baosteel, Ansteel Lianzhong, Jiujuan Iron and Steel și Tangshan.

(92)

Având în vedere nivelul semnificativ de intervenție a statului în sectoarele factorilor de producție ai pieței de CFO (de exemplu, în sectorul oțelului, în lanțurile valorice din sectorul chimic sau prin controlul deținut de stat asupra unor întreprinderi mari producătoare de aramidă), împreună cu faptul că – astfel cum a constatat Comisia – anumiți producători de CFO se supun controlului din partea statului sau sunt deținuți direct sau indirect de stat, sau se supun influenței statului (de exemplu, prin prezența PCC la nivelul întreprinderii), se bazează pe sprijinul acestuia și, în anumite cazuri, pun în aplicare ideologia PCC, producătorii deținuți de stat sau cei care se află sub controlul statului, precum și producătorii privați de CFO sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Atât întreprinderile publice, cât și cele private care își desfășoară activitatea în sectorul producției de CFO și al factorilor de producție necesari pentru fabricarea CFO, fac, de asemenea, în mod direct sau indirect, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în secțiunea 3.1.1.5 de mai jos.

3.1.1.4.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază: prezența statului în cadrul firmelor, ceea ce face posibilă intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor

(93)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. Dreptul autorităților de stat relevante, prevăzut în legislația chineză, de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (41), însă celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, trebuie să se înființeze câte o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (42)), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. Se pare că, în trecut, această cerință nu a fost urmată sau aplicată cu strictețe în toate cazurile. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul IDS, ca o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (43). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (44). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de CFO și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(94)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” (45), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[t]rebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[t]rebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește construcția partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească sarcinile în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri.” Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (46).

(95)

Următoarele exemple ilustrează tendința de intervenție din ce în ce mai mare menționată mai sus a GC în sectorul CFO.

(96)

După cum s-a indicat deja, unii producători de CFO sunt deținuți de către stat sau se află sub controlul acestuia, ceea ce permite statului să intervină liber asupra prețurilor și a costurilor. Această intervenție este, de asemenea, exacerbată de prezența puternică și de influența PCC în cadrul acestor societăți.

(97)

Comisia a constatat, de exemplu, că China Information and Communication Technology Group, din care face parte producătorul-exportator FTT – susține pe site-ul său web că: „Respectarea autorității Partidului și consolidarea construcției Partidului reprezintă «rădăcina» și «sufletul» întreprinderilor deținute de stat. De la înființarea China Information and Communication Technology Group Co., Ltd. (denumit în continuare «China Information and Communication Technology Group Co., Ltd.»), comitetul de partid al grupului a pus pe deplin în aplicare spiritul celui de Al 18-lea Congres Național, al celui de Al 19-lea Congres Național, al sesiunilor plenare anterioare ale Partidului, precum și spiritul Conferinței Naționale privind consolidarea partidului în cadrul întreprinderilor deținute de stat și a garantat faptul că toate aspectele legate de activitatea întreprinderii, precum și consolidarea Partidului, urmează teoria lui Xi Jinping privind noua eră a socialismului cu caracteristici chineze. Instituirea celor «patru conștiințe», consolidarea celor «patru elemente de încredere», realizarea cu hotărâre a celor «două garanții», punerea în aplicare la nivel aprofundat a cerințelor generale privind consolidarea Partidului în noua eră, acordarea unei atenții sporite principalelor responsabilități ale guvernanței Partidului, precum și implicarea deplină a comitetului de partid al grupului în guvernanța corporativă pentru a asigura conducerea și a «furniza direcția, a asigura gestionarea generală și a asigura punerea în aplicare» și promovarea continuă a «integrării duble și a promovării duble» a consolidării Partidului în activitatea de producție și comercială.” (47)

(98)

Comisia a constatat, de asemenea, că activitățile de consolidare a Partidului se extind la zone industriale întregi, astfel cum arată site-ul web al Zonei de dezvoltare a înaltei tehnologii East Lake din Wuhan: „Transmiterea conferinței privind activitatea de consolidare a Partidului la nivelul întregii întreprinderi din oraș și a (activității) partidului de la nivel districtual, a activității de bază de consolidare a partidului desfășurate de secretarul comitetului și raportarea privind spiritul general al conferinței: La 7 mai 2019, în cadrul Fiberhome Communications Group, a avut loc conferința de promovare locală a activității de consolidare a partidului în întreprinderile deținute de stat din zona de înaltă tehnologie Donghu. Aproape 30 de persoane au participat la reuniune, prin aceștia numărându-se directorul adjunct al Departamentului Organizației Comitetului de Lucru al Partidului din zona de înaltă tehnologie Donghu, Wan Ling și tovarăși ai acestuia, precum și persoane responsabile cu gestionarea și conducerea activității de consolidare a Partidului în IDS conduse la nivel central de către district și aflate în gestiunea directă a districtului” (48). Zona de înaltă tehnologie Donghu (sau Zona de dezvoltare a înaltei tehnologii East Lake din Wuhan) este adesea denumită „Optics Valley” (49) datorită accentului pus pe fabricarea de produse electronice optice, inclusiv CFO.

(99)

Trebuie observat că activitățile citate în considerentul anterior implică Fiberhome Group, societatea-mamă a FTT. Site-ul web al societății menționează „sprijinul acordat politicilor guvernului” drept unul dintre elementele principale în relația sa cu GC (50). În plus, în legătură cu activitățile de consolidare a partidului de la nivelul societății, Fiberhome este prezentată ca model pentru alte întreprinderi: „La 17 mai, Optics Valley Construction Company a organizat o vizită de studiu pentru cadre și angajați la Fiberhome Technology Group, pentru a vizita expoziția realizărilor tehnologice și științifice, pentru a audia prelegeri ale experților și pentru a urma turul de inspecție al Secretarului General Xi Jinping, pentru a revizui spiritul discursului important al Secretarului General Xi Jinping în cursul inspecției sale din Hubei […] Tovarășul Hua Xiaodong, Directorul Cabinetului Președintelui Fiberhome Communications, s-a concentrat pe consolidarea de bază a partidului la nivelul Fiberhome Technology Group, pe măsuri inovatoare de consolidare a partidului și pe rezultatele activității online de consolidare a partidului, […] Directorul general al societății, tovarășul Zhou Aiqiang, a subliniat faptul că angajații și cadrele societății trebuie să combine studierea și punerea în aplicare a spiritului discursurilor importante ale Secretarului General Xi Jinping cu spiritul zonei de înaltă tehnologie, promovând punerea în aplicare a dezvoltării de înaltă calitate a Optics Valley” (51). Astfel cum a fost subliniat în ultimul extras, activitățile de consolidare a partidului sunt destinate a avea o legătură strânsă cu dezvoltarea comercială a Optics Valley.

(100)

Astfel cum a fost indicat în considerentul 94, GC extinde, de asemenea, și mai mult rolul PCC în sectorul privat, crescând astfel și mai mult capacitatea acestuia de a controla și de a interveni în deciziile și operațiunile societăților private. Comisia a găsit dovezi cuprinzătoare ale intervenției PCC în cazul producătorilor de CFO aflați în proprietate privată.

(101)

Societatea ZTT se mândrește cu interesul manifestat de PCC și de autorități în întreprindere: „ZTT a atras atenția Partidului Comunist și a liderilor de stat pentru dezvoltarea sa trans-sectorială. Liderii de la nivel central, provincial și municipal au inspectat, au confirmat și au încurajat ZTT” (52). În plus, site-ul web al societății prezintă activitățile și realizările acesteia în privința consolidării partidului, precum și interacțiunile cu PCC și cu autoritățile în această privință. De exemplu, societatea descrie o inspecție a activității sale de consolidare a partidului, efectuată de lideri ai partidului și lideri guvernamentali de la nivel provincial și municipal: „Xue Jiping [Secretarul Comitetului de Partid și Președinte al ZTT], a afirmat că Zhongtian Technology este o întreprindere de producție importantă în Nantong și că dezvoltarea prezentă este inseparabilă de grija și sprijinul din partea comitetelor de partid și a liderilor guvernamentali de la toate nivelurile, iar comitetul de partid al Zhongtian Technology Group, sub îndrumarea organizației superioare de partid, a creat cu atenție cadrul de încurajare a promovării reciproce, a progresului comun și a avantajelor reciproce ale consolidării partidului împreună cu dezvoltarea întreprinderii. Acesta a subliniat cele două practici specifice pe care Zhongtian Technology le-a rezumat și le-a creat sub conducerea partidului. Prima este sistemul de activitate al inginerilor țării caracterizați de un spirit avansat. […]; A doua este banca de proprietate intelectuală avansată care sporește competitivitatea esențială a întreprinderii prin implicarea structurii inițiativelor membrilor de partid, transformând cu adevărat avantajele consolidării partidului în avantaje de dezvoltare și transformând înțelepciunea partidului și a maselor în eficiență a dezvoltării.” (53) Societatea accentuează, de asemenea, proeminența activităților sale care au legătură cu partidul și importanța integrării lor în operațiunile societății: „Comitetului de partid al Jiangsu Zhongtian Technology Co., Ltd. i-a fost acordat titlul onorific de «Organizație de Partid de Bază Avansată a Provinciei Jiangsu» și aceasta a devenit singura întreprindere din zona Nantong care a primit această onoare. În ultimii ani, sub conducerea lui Xue Jiping, muncitor model la nivel național, secretar de partid și președinte al consiliului de administrație, Comitetul de Partid al Zhongtian Technology a aderat întotdeauna la ideologia călăuzitoare de a «pune accentul pe consolidarea partidului în dezvoltare și pe promovarea dezvoltării prin consolidarea partidului», și a explorat în mod activ, a standardizat și a integrat modele de consolidare a partidului, punând accentul pe integrarea activității de consolidare a partidului în activitatea de producție și comercială a întreprinderii, pe o gestionare detaliată și pe dezvoltarea culturii.” (54)

(102)

Comisia a făcut, de asemenea, constatări privind influența PCC asupra unui alt producător de CFO cu o producție internă și exporturi substanțiale ale produsului în cauză către UE, și anume Hengtong Group. Cu toate că se află în proprietate privată, societatea a publicat rapoarte privind rolul și influența PCC, a membrilor PCC și a comitetelor de partid din cadrul societății, precum și privind modul în care societatea aderă la strategiile statului în activitățile sale: „Fără reformă și fără politica de deschidere, Hengtong nu ar exista astăzi; în ceea ce privește dezvoltarea viitoare a Hengtong, stindardul partidului trebuie să se afle la loc de cinste în cadrul întreprinderii. Cui Genliang, Secretarul Comitetului de partid și Președinte al Consiliului de administrație al Hengtong Group, a afirmat că, la nivelul Hengtong Group, Comitetul de partid nu a uitat niciodată intenția sa inițială, și-a amintit întotdeauna misiunea pe care o are și va continua să forjeze «motorul roșu» al consolidării partidului, să lanseze puterea emergentă a unei noi runde de dezvoltare a întreprinderii și să se străduiască să răspundă la chestionarul erei dezvoltării de înaltă calitate. […] Prin sistemul «o persoană cu două funcții», care permite aceleiași persoane să fie și secretar de partid și conducător al societății, cele 32 de posturi actuale de secretari ai filialelor de partid din cadrul Hengtong Group sunt toate deținute de directorii generali ai fiecărei societăți iar eficacitatea activității de consolidare a partidului este inclusă în evaluarea generală a filialelor. […] Comitetul de partid al grupului [Hengtong] organizează un seminar de consolidare a partidului o dată la doi ani pentru a formula planul de lucru privind consolidarea partidului la nivelul grupului drept «acțiunea prescrisă» pentru activitatea anuală a fiecărei sucursale a partidului, în timp ce fiecare sucursală a partidului alege o «acțiune opțională» inovatoare pentru a promova sucursala societății în vederea atingerii obiectivului de tip fortăreață și pentru a crea o «echipă de luptă» pentru consolidarea partidului în cadrul grupului, în vederea asigurării faptului că membrii de partid din cadrul personalului se concentrează pe onorurile de tip stindard, pentru a crea «forțe speciale» de consolidare a partidului în cadrul grupului și pentru a forma o paradigmă de consolidare a partidului în cadrul grupului formată din «comitete de partid strategice, sucursale-fortăreață ale partidului și membri-stindard ai partidului […] Dezvoltarea întreprinderii este inseparabilă de conducerea corectă a partidului. Trebuie să fim întotdeauna recunoscători și să ne asumăm responsabilități, bazându-ne, în același timp, pe societate.» Comitetul de partid al Hengtong Group a stabilit o responsabilitate majoră de a urma îndeaproape strategia de dezvoltare națională și consideră activitatea de consolidare a partidului ca reprezentând o modalitate de a realiza integrarea strânsă a dezvoltării corporative în strategia națională și de a utiliza oportunitățile majore pentru a crește și a deveni mai puternic.” (55)

(103)

În plus, Comisia a constatat că societatea YOFC, aflată în proprietate privată, se supune, de asemenea, influenței statului, în special prin rolul PCC în operațiunile societății. Site-ul web al societății prezintă aceste interacțiuni atunci când descrie un eveniment destinat a sărbători cea de a 97-a aniversare de la înființarea PCC: „În cadrul reuniunii, tovarășul Ma Jie, Secretar al Partidului Comunist și Președinte al YOFC, a prezentat un raport important. Secretarul Ma Jie a făcut un rezumat cuprinzător al activității de consolidare a partidului în cadrul societății și al condițiilor de funcționare din ultimul an și a prezentat cerințele de activitate pentru viitor. Acesta a subliniat: În anul care a trecut, sub conducerea corectă a organizațiilor de nivel înalt, în conformitate cu desfășurarea generală și cu cerințele Comitetului de Lucru al Partidului din Zona de înaltă tehnologie Donghu, comitetul de partid din cadrul societății a studiat cu atenție și a pus în aplicare spiritul celui de Al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist din China și s-a concentrat pe dezvoltarea generală a YOFC. […] În cadrul raportului, Secretarul Ma Jie a analizat și provocările cu care s-a confruntat YOFC în 2018 și a solicitat tuturor membrilor de partid să pună în mod eficace în aplicare cele cinci măsuri strategice ale societății în vederea accelerării transformării și a dezvoltării societății. […] Acesta a solicitat:«[…] Fiind îndrumați de spiritul raportului celui de Al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist din China și considerând că cea de a 30-a aniversare a YOFC reprezintă o oportunitate, vom face contribuții noi la viitorul nou al societății, vom recrea glorii noi»” (56). Un an mai târziu, cu ocazia celei de a 98-a aniversări a PCC, YOFC a afirmat, de asemenea, că, în 2019 „comitetului de partid din cadrul YOFC i-a fost acordat titlul onorific de «Organizație de partid avansată» a Zonei de înaltă tehnologie Donghu”. În cadrul evenimentului, Președintele și Secretarul Ma Jie „a solicitat tuturor membrilor de partid să țină sus stindardul măreț al socialismului cu caracteristici chineze și să instituie cu fermitate cele «patru conștiințe», să consolideze cele «patru elemente de încredere», să exerseze cele «două întrețineri», să învețe din exemple, să îi ia pe cei avansați drept punct de reper, să își îndeplinească sarcinile cu diligență, să moștenească și să ducă mai departe spiritul pionieresc și inovator al generațiilor mai vechi de revoluționari și figurile model avansate, să implice pe deplin sucursalele de partid de bază drept fortărețe de bătălie, precum și membri de partid pionieri exemplari, să se străduiască să realizeze pe deplin obiectivele comerciale ale YOFC în 2019 și să prezinte rezultatele excepționale drept un dar pentru cea de a 98-a aniversare a înființării Partidului Comunist din China, precum și pentru cea de a 70-a aniversare a înființării Republicii Populare Chineze!” (57)

(104)

Structurile PCC se suprapun, de asemenea, din punctul de vedere al persoanelor, cu organele de conducere corporativă în cazul mai multor producători importanți de CFO. Comisia a constatat că președintele și acționarul majoritar al ZTT, Xue Jiping, este membru al PCC și Secretar al Partidului Comunist (58). În cazul FTT, un alt producător important de CFO, președintele Consiliului de administrație, Lu Guoqing, este membru al PCC (59), iar alți doi directori de rang înalt dețin, de asemenea, funcții de secretar și secretar-adjunct al Comitetului de partid (60). Astfel cum s-a precizat anterior în considerentul 102, acționarul majoritar al producătorului de CFO aflat în proprietate privată Hengtong Group – Cui Genliang – nu este numai Președinte al Consiliului de administrație, ci și secretar al Comitetului de partid. De asemenea, el a deținut funcția de reprezentant la cel de al 12-lea și cel de al 13-lea Congres Popular Național (61). În plus, astfel cum a fost stabilit în considerentul 103, Președintele Consiliului de administrație al YOFC – Ma Jie – deține funcția de secretar al Comitetului de partid și este membru al PCC (62).

(105)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.1.1.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (63). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS-uri – din sectorul CFO și din alte sectoare asociate (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

3.1.1.5.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază: existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă

(106)

Direcția urmată de economia chineză este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative, care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței (64).

(107)

Echipamentele de CFO sunt considerate un produs esențial de către GC, astfel cum rezultă din documentele și listele de politică publică (65). Această clasificare are o importanță semnificativă deoarece încadrează sectoarele respective într-o varietate de politici specifice și măsuri de sprijin destinate a stimula dezvoltarea în fiecare sector (66). Având în vedere că CFO reprezintă o componentă esențială a infrastructurii rețelelor de internet, acestea joacă un rol extrem de important în implementarea rețelelor de fibră optică și internet în bandă largă. Dezvoltarea acestora în RPC este orientată și gestionată prin numeroase planuri, directive și alte documente, care sunt emise la nivel național, regional și municipal și care sunt interconectate. Printre aceste documente esențiale de politică se numără, la nivel central: cel de al 13-lea Plan cincinal pentru dezvoltare economică și socială a Republicii Populare Chineze (2016-2020) (67), precum și cel de al 13-lea plan cincinal însoțitor pentru industrii strategice emergente (68), planul „Made in China 2025” (69), planul „Internet Plus” (70), strategia „Broadband China” (71), Orientările Biroului General al Consiliului de Stat privind accelerarea construirii unei rețele în bandă largă de mare viteză și accelerarea scăderii tarifelor pentru conexiune mai rapidă la internet (72), sau Planul de acțiune pe trei ani pentru construcția de proiecte majore de infrastructură informațională (73). Aceste prevederi de politică centrală sunt, de asemenea, reflectate și monitorizate la nivel sub-central, cum ar fi, de exemplu, în Planul de acțiune al Provinciei Guangdong privind „Internet Plus” (2015-2020) (74). În legătură cu acest lucru, documentele de planificare care au legătură cu alte sectoare, emise la nivel sub-central, pot face legătura cu dezvoltarea internetului în ceea ce privește orientarea de politică și, în special punerea în aplicare a Planului „Internet Plus” – cum se întâmplă în cazul celui de al 13-lea plan cincinal privind sectorul petrochimic al Provinciei Hebei (75).

(108)

Politicile de mai sus au stat la baza accentului pus de stat pe dezvoltarea rețelelor și a infrastructurii de fibră optică și, prin acestea, pe dezvoltarea pieței de CFO și a sprijinului aferent din partea statului. În plus, punerea în aplicare a politicilor de mai sus a avut, de asemenea, o legătură strânsă cu punerea în aplicare a politicilor superioare și a fost încurajată de acestea, cum ar fi dezvoltarea industriei informației [documentul relevant: „Orientare pentru dezvoltarea industriei informației” a Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) și a NDRC], a industriei volumelor mari de date [documentul relevant: „Planul de dezvoltare a industriei volumelor mari de date (2016-2020) al MIIT”], a tehnologiei de tip cloud computing [documentul relevant „Plan de acțiune pe trei ani pentru dezvoltarea tehnologiei de tip cloud computing (2017-2019) al MIIT”], sau a „internetului obiectelor” (documentul relevant: „Avizul Biroului General al MIIT privind promovarea cuprinzătoare a construcției și dezvoltării internetului mobil al obiectelor”) (76). Cu alte cuvinte, CFO se remarcă drept produs de importanță majoră pentru GC în construirea rețelelor și a infrastructurii care deservesc o întreagă gamă de domenii principale de politică în sectorul conectivității și în sectorul digital, elaborate și supravegheate de stat. Pe baza documentelor de politică citate în considerentele 107 și 108, GC intervine pentru a pune în aplicare politicile aferente și intervine în jocul liber al forțelor pieței în sectorul CFO, în special prin promovarea și sprijinirea acestui sector în diferite modalități.

(109)

GC ghidează dezvoltarea sectorului CFO prin intermediul unei game largi de instrumente. Comisia a găsit elemente de probă privind proiecte specifice și instituirea unor fonduri de orientare guvernamentală și a unor zone industriale, care s-au reflectat în formele de sprijin din partea autorităților publice pentru producătorii de CFO și lanțul valoric al acestora.

(110)

O situație care implică un fond de orientare locală și acțiuni din partea autorităților de sprijinire a sectorului CFO printr-un proiect de consolidare a capacităților în Provincia Shandong a fost descrisă după cum urmează de către o societate participantă: „Etapa I a proiectului are investiții totale de 1,8 miliarde RMB și constă în construirea a 6 turnuri de tragere a fibrelor optice și a 12 linii de producție a fibrelor optice, realizând un progres în industria fibrelor optice în Provincia Shandong. […] Implicarea fondurilor guvernamentale de investiții de capital a permis societăților să reducă cheltuielile financiare, să își sporească robustețea financiară și rata garanțiilor, a orientat transformarea conceptelor comerciale și a asigurat modernizări” (77). O altă sursă confirmă că obiectivul proiectului este de a pune în aplicare politici generale ale statului, cum ar fi cele enumerate în considerentele 106 - 108, care, la rândul lor, se bazează pe fibrele optice: „Dezvoltarea internetului este inseparabilă de instrumentele pentru transferul rapid de date, iar instrumentele pentru transferul rapid de date sunt obținute din fibre optice de bună calitate. Shandong Zhiguang Communication Technology Co., Ltd. este o societate de înaltă tehnologie constituită pentru a pune în aplicare acțiunea strategică «Made in China 2025», strategia națională pentru dezvoltarea economică pe baze informaționale, precum și pentru a răspunde nevoilor proiectelor esențiale naționale, precum «Big Data», «Internet Plus» și «Digital China». Fibra optică, un material care are «gena» naturală a științei și a tehnologiei, a prins rădăcini în prezent și a înflorit în Orașul Zaozhuang.” (78)

(111)

Comisia a identificat, de asemenea, un caz de înființare a unui fond susținut de municipalitate în Orașul Suzhou, pentru o sumă de până la 1 miliard RMB, care a fost pus la dispoziție pentru a scădea presiunea financiară rezultată în urma dificultăților comerciale ale unuia dintre producătorii de CFO – Tongding Interconnection Information. Destinația fondului este, de asemenea, de a facilita procesul prin care societățile obțin cotarea la bursa de valori (79).

(112)

În plus, astfel cum se indică în considerentul 98, Comisia a constatat că, dintre zonele de dezvoltare industrială specială sprijinite de GC, o zonă din Wuhan – Zona de dezvoltare a industriei noii tehnologii East Lake - a funcționat ca bază importantă de producție pentru CFO. Fiind una dintre „zonele naționale de dezvoltare industrială de înaltă tehnologie” aprobate de Consiliul de stat și o „zonă națională de demonstrare a inovării interne”, aceasta a devenit prima bază industrială pentru produse electronice optice din RPC (fiind denumită și „China Optics Valley” – a se vedea considerentul 98). Producătorii de CFO activi în zona respectivă au beneficiat de stimulente și sprijin din partea statului, sub diferite forme (80).

(113)

În plus, printre instrumentele prin care GC ghidează dezvoltarea sectorului CFO se numără și subsidiile directe din partea statului. Raportul anual din 2019 al producătorului-exportator FTT confirmă faptul că societatea a avut venituri înregistrate în avans în valoare de 393,8 milioane RMB sub formă de subsidii guvernamentale și subsidii guvernamentale în valoare de 45,8 milioane RMB reprezentând „alte venituri” la sfârșitul anului 2019 (81). Raportul anual din 2019 al producătorului-exportator ZTT confirmă faptul că societatea a avut venituri înregistrate în avans în valoare de 150,3 milioane RMB sub formă de subsidii guvernamentale și a primit subsidii guvernamentale în legătură cu activitățile curente ale societății în valoare de 361,1 milioane RMB la sfârșitul anului 2019 (82). De asemenea, raportul anual din 2019 al producătorului de CFO Hengtong Group susține faptul că veniturile înregistrate în avans ale societății, constând în subsidii guvernamentale, s-a ridicat la 81,8 milioane RMB iar subsidiile indicate ca având legătură cu activitățile curente ale societății s-au ridicat la 268,3 milioane RMB în 2019 (83).

(114)

În ceea ce privește factorii de producție utilizați în producția de CFO, Comisia a constatat că aramida, o fibră sintetică obținută în urma unor procese chimice, care este utilizată ca factor de producție pentru fabricarea de CFO, este – asemenea fibrelor optice (a se vedea considerentul 107) – clasificată drept produs esențial de către GC în „Catalogul orientativ al produselor și serviciilor esențiale din industriile strategice emergente” (84). În urma acestei clasificări, această materie primă a intrat în atenția diferitelor politici ale GC. Prin urmare, în RPC, aramida a făcut obiectul mai multor documente de planificare, cum ar fi Planul de implementare pentru transformarea și modernizarea industriei prelucrătoare a fibrelor chimice (2017-2020) (denumit în continuare „planul de implementare”), în care aramida beneficiază de o atenție principală în ceea ce privește accelerarea dezvoltării (85). S-a constatat că aramida a fost, de asemenea, inclusă în cel puțin un document suplimentar de planificare - Planul de promovare a dezvoltării industriale a materiilor noi din Hebei, 2016, care a dat instrucțiuni părților interesate relevante să accelereze în mod specific dezvoltarea fibrelor de aramidă, prin intermediul Programului Faclă națională Handan (86).

(115)

În sens mai larg, fibrele chimice fac obiectul reglementărilor naționale și al politicilor de gestionare a pieței nu numai la nivel central (de exemplu, prin planul de implementare) ci și în temeiul documentelor de planificare de la nivel sub-central, precum Planul de acțiune al Provinciei Zhejiang pentru transformare amplă și modernizare a industriilor prelucrătoare tradiționale - în care sectorul fibrelor chimice apare drept una dintre cele 10 industrii principale care fac obiectul unei gestionări prin politici specifice (87), sau cel de Al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea industriei chimice în Provincia Jiangsu (2016 – 2020). În prevederile celui din urmă document privind noile materiale chimice, accentul este pus în special pe sprijinirea dezvoltării și a industrializării aplicațiilor din aval cu valoare adăugată ridicată, precum „fibrele de înaltă performanță”, care pot include fibre utilizate în producția de CFO. În această privință, acest din urmă plan furnizează, de asemenea, instrucțiuni de reducere a costurilor de producție și de „eliminare a blocajelor în aprovizionarea cu materialele principale de sprijin din amonte” (88).

(116)

În ceea ce privește un alt factor de producție de bază - polietilena - există dovezi ale gestionării producției de către stat: Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (NDRC) a inclus anumite procese de producție a polietilenei în Catalogul său de orientare a restructurării industriale, în care o subsecțiune a „listei restricționate” se referă la produsele petrochimice și include, în special „polietilena și clorura de polivinil obținute prin procesul de acetilare cu o producție anuală mai mică de 200 000 de tone” (89).

(117)

În general, industria chimică, din care producătorii de CFO se aprovizionează cu mai mulți factori de producție (a se vedea considerentele 90 și 114), este considerată drept un sector important de către GC. Acest lucru se reflectă în numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la sectorul chimic, care sunt emise la nivel național, regional și municipal. Aceste documente vizează gestionarea a numeroase aspecte ale funcționării sectorului chimic, în general, afectând, astfel, de exemplu, subsectoarele care produc diferiți compuși chimici în amonte care sunt utilizați pentru fabricarea materiilor prime chimice utilizate în producția de CFO (de exemplu, cele enumerate în considerentele 90 și 114), în special în ceea ce privește dezvoltarea lanțului valoric, modelele de aprovizionare, alegerea tehnologiei, localizarea producției sau sprijinul prin politici (90).

(118)

În mod specific, și în cazul fibrelor de sticlă, care reprezintă unul dintre factorii de producție, Comisia a confirmat faptul că statul a intervenit în distribuția geografică a producției de fibre de sticlă, prin prevederile celui de Al 13-lea plan cincinal pentru industria materialelor de construcții (2016-2020) (91), mai ales prin instrucțiuni ca producția să fie dezvoltată în mod specific în Provincia Jiangxi, intervenind astfel în procesul decizional liber al operatorilor economici relevanți.

(119)

Astfel cum s-a menționat, de asemenea, în raport, prețurile energiei electrice, care este unul dintre factorii de producție a CFO, nu sunt bazate pe piață în RPC și sunt, de asemenea, afectate de distorsiuni semnificative (prin stabilirea prețurilor la nivel central, diferențierea prețurilor și practicile de cumpărare directă a energiei electrice) (92).

(120)

Această implicare a guvernului și a autorităților locale la nivelul întregului lanț valoric al CFO are, cel puțin potențial, un efect de denaturare a prețurilor. Prin mijloacele descrise mai sus, sectorul CFO și sectoarele producătoare de materii prime fac obiectul intervențiilor guvernamentale, GC direcționând și controlând, practic, toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea lanțului valoric al CFO.

(121)

În concluzie, GC a instituit măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicilor publice, inclusiv producția de CFO și de factori de producție utilizați la fabricarea CFO. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

3.1.1.6.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază: lipsa, aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, întreprinderile sau proprietatea

(122)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă care este sistematică. Numărul de falimente rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (93).

(123)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (94). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenurile rurale deținute în mod colectiv și terenurile urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă cu regularitate ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (95). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, printre care punerea în aplicare a planurilor economice (96).

(124)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de CFO se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că aceste societăți sunt supuse și distorsiunilor cu efect de sus în jos care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat în mod preliminar că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute pe linia de plutire societăți insolvente și în ceea ce privește alocarea drepturilor de folosință asupra terenului în RPC. Aceste considerații, bazate pe elementele de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul CFO și în sectoarele producătoare de materii prime utilizate pentru fabricarea produsului în cauză.

(125)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul CFO și în sectoarele de fabricare a materiilor prime utilizate pentru fabricarea produsului în cauză a fost discriminatorie sau inadecvată.

3.1.1.7.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază: distorsionarea costurilor salariale

(126)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele referitoare la libertatea de asociere și la negocierile colective (97). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (98). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor populației, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia unui domiciliu înregistrat local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii unui domiciliu înregistrat (99). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(127)

Nu a existat niciun element de probă care să arate că societățile producătoare de CFO sau de factori de producție asociați nu s-ar supune sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul CFO este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului în cauză), cât și indirect (la accesul producătorilor de CFO la capitalul sau la mijloacele de producție ale societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

3.1.1.8.   Distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază: accesul la finanțare acordat de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat

(128)

Accesul la capital al întreprinderilor din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(129)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (100), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (101) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (102). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (103).

(130)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții juridice se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(131)

De exemplu, GC a clarificat foarte recent faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare din cadrul societăților (104). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală” și, în special, felul în care acestea „deservesc industriile strategice și emergente” (105).

(132)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a societății în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (106).

(133)

Aceste aspecte sunt agravate și de normele suplimentare, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt sens (107). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate societăților deținute de stat, societăților private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și societăților din sectoare industriale-cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(134)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de creșterea nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu urmează răspunsurile comerciale normale.

(135)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (108). Mass-media oficială din RPC a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (109). Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(136)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțe nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(137)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(138)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul CFO ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar, astfel cum este descrisă mai sus. Comisia a stabilit, de asemenea, că principalii producători de CFO au beneficiat de subsidii guvernamentale (a se vedea considerentul 113). Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

3.1.1.9.   Natura sistemică a distorsiunilor menționate

(139)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Elementele de probă disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise în secțiunile 3.1.1.2–3.1.1.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.1.1.6-3.1.1.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(140)

Comisia reamintește că, pentru a produce CFO, este necesară o întreagă gamă de factori de producție. În această privință, conform elementelor de probă din dosar, producătorii-exportatori incluși în eșantion achiziționau din RPC majoritatea factorilor de producție necesari. Atunci când producătorii de CFO cumpără/contractează acești factori de producție în RPC, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă care face obiectul distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(141)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare a CFO pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. În cadrul prezentei anchete nu au fost furnizate elemente de probă sau argumente exacte și adecvate care să susțină contrariul.

3.1.1.10.   Concluzie

(142)

Analiza prezentată în secțiunile 3.1.1.2-3.1.1.9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul CFO și în lanțul de aprovizionare aferent, a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Având în vedere aceste elemente și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(143)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

3.1.1.11.   Observațiile părților interesate

(144)

În cursul anchetei, au fost primite observații din partea CCCME, GC și a producătorului-exportator ZTT.

(145)

În primul rând, CCCME a afirmat că articolul 2.2 din Acordul privind practicile antidumping al OMC (denumit în continuare „Acordul privind PAD”) nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative și că Acordul privind PAD nu conține niciun articol care să permită utilizarea datelor dintr-o țară terță care nu pot reflecta nivelul prețurilor sau al costurilor din țara exportatoare pentru a determina valoarea normală. Valoarea normală în anchetele antidumping trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor de vânzare sau a costurilor societăților din țara de origine sau, cel puțin să se bazeze pe prețuri sau costuri care pot reflecta nivelul prețurilor sau al costurilor din țara de origine. În această privință, CCCME a considerat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este conform cu Acordul privind PAD și nu ar trebui să fie aplicat în acest caz. Potrivit CCCME, calculul efectuat de UE al valorii normale construite ar trebui, de asemenea, să fie în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și cu interpretarea acestuia de către organul de apel, furnizată în cauza UE – Biodiesel (Argentina) (DS473) (denumită în continuare „UE – Biodiesel”). Distorsiunile semnificative din țara exportatoare ar trebui să se încadreze la definiția vânzărilor care nu au loc „în cursul operațiunilor comerciale normale”, nici într-o „situație specifică a pieței”. În plus, CCCME a susținut că, potrivit articolului 2.2 din Acordul privind PAD, construirea valorii normale este permisă numai în cazul în care nu există vânzări efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale. Termenul „operațiuni comerciale normale” poate fi interpretat ca reprezentând vânzări și achiziții obișnuite caracterizate de intenția vânzătorului de a obține profit. În plus, articolul 2.2.1 din Acordul privind PAD prevede că vânzările unui produs pot fi considerate ca neavând loc în cadrul operațiunilor comerciale normale și pot fi eliminate din calcul „doar în cazul în care […] aceste vânzări se efectuează pe o perioadă extinsă, în cantități substanțiale și la prețuri care nu pot acoperi toate costurile”. În acest context, CCCME a susținut, de asemenea, că reclamantul nu a dovedit că pretinsele distorsiuni semnificative se încadrează nici în categoria vânzărilor „care nu au loc în cursul operațiunilor comerciale normale”, nici într-o „situație specifică a pieței”.

(146)

Comisia consideră că dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) sunt pe deplin compatibile cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CCCME. De la bun început, Comisia remarcă faptul că Raportul OMC privind cauza UE – Biodiesel nu a vizat în mod specific aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, ci a unei prevederi specifice a articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. În orice caz, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de grupul special al OMC și de organul de apel în cauza UE – Biodiesel, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare similar cu cel al țării exportatoare. În ceea ce privește afirmația referitoare la reclamant, temeiul juridic și elementele de probă aferente din plângere s-au referit la condițiile aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a indicat la punctul 3 din avizul de deschidere, Comisia a considerat că plângerea furnizează elemente de probă suficiente privind existența distorsiunilor semnificative, astfel cum se prevede în articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază pentru deschiderea anchetei pe această bază. Nu există alte cerințe probatorii de tipul celor invocate de această parte în articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(147)

CCCME a afirmat, de asemenea, că reclamantul nu a furnizat elemente de probă suficiente pentru a justifica vreo constatare privind existența unor „distorsiuni semnificative” în industria CFO din China. Potrivit CCCME, raportul reprezintă doar o introducere generală cu privire la anumite politici chineze, condiții de piață și presupusa intervenție a guvernului în anumite sectoare din China, iar în plângere nu au fost prezentate elemente de probă concrete care să indice modul în care guvernul intervine, efectiv, în operațiunile comerciale curente ale societăților din sectorul CFO. CCCME a făcut trimitere, în această privință, la hotărârea Organului de apel al OMC în cauza SUA – Măsuri compensatorii (DS437), susținând că afirmația privind existența unor „distorsiuni semnificative” ar trebui să se sprijine pe elemente de probă suficiente, nu doar pe presupusa existență a intervenției guvernamentale și că o astfel de analiză și determinare ar trebui efectuate pentru fiecare caz, în parte.

(148)

Potrivit CCCME, reclamantul și Comisia aveau responsabilitatea de a furniza elemente de probă suplimentare care să dovedească în mod adecvat existența pretinselor „distorsiuni semnificative” din industria CFO. CCCME a afirmat că Comisia are obligația de a analiza situația fiecărui producător chinez cooperant/inclus în eșantion și de a decide dacă vreunul dintre factorii costurilor de producție și de vânzare este distorsionat pentru fiecare dintre aceștia. De asemenea, a considerat că, chiar dacă Comisia a hotărât în cele din urmă să aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, înlocuirea tuturor datelor și a factorilor de cost utilizați pentru a construi valoarea normală pentru toate societățile cu date dintr-o țară terță nu este rezonabilă și nu este conformă cu dispozițiile regulamentului de bază - potrivit formulării de la articolul 2 alineatul (6a), numai costurile de producție și vânzările care au fost dovedite a fi distorsionate ar urma să fie înlocuite cu prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(149)

Argumentând în continuare această afirmație, CCCME a susținut că reclamantul și Comisia nu au dovedit faptul că piețele interne pentru furnizarea tuturor materiilor prime pentru CFO au fost distorsionate și, astfel, înlocuirea costurilor pentru toate materiile prime nu poate fi justificată. De asemenea, chiar dacă reclamantul și Comisia ar avea elemente de probă care să dovedească existența unor distorsiuni în sectoarele anumitor materii prime, fără a avea elemente de probă suficiente care să dovedească că există, de asemenea, distorsiuni în sectoarele altor materii prime, sursa de date pentru costurile acestora din urmă ar trebui să fie evidențele producătorilor chinezi cooperanți.

(150)

CCCME a afirmat, de asemenea, că costurile forței de muncă din evidențele producătorilor chinezi de CFO erau nedistorsionate și, prin urmare, ar trebui să fie considerate drept date nedistorsionate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și ar trebui utilizate pentru construirea valorii normale. În această privință, CCCME a afirmat că reclamantul nu a furnizat elemente de probă suficiente care să dovedească faptul că aceste costuri din sectorul CFO din China erau distorsionate. Potrivit CCCME, a fost nerezonabil și inechitabil să se înlocuiască costurile forței de muncă cu cele dintr-o țară terță, deoarece costurile forței de muncă sunt influențate de o combinație a mai multor factori, iar costurile medii ale forței de muncă sunt diferite chiar și în rândul producătorilor chinezi, și cu atât mai mult în țări diferite. CCCME a adăugat că țara reprezentativă care urmează să fie selectată de către Comisie era una dintre cele 50 de țări cu un nivel similar de dezvoltare economică cu cel al Chinei, iar în aceste țări costurile forței de muncă sunt semnificativ diferite. CCCME a făcut afirmații similare cu privire la prețul energiei.

(151)

Ca răspuns la afirmația privind elementele de probă suficiente în etapa de deschidere a anchetei, Comisia reamintește că punctul 3 din avizul de deschidere se referea la o serie de elemente prima facie de pe piața chineză a CFO, pentru a demonstra că piața a fost afectată de distorsiuni în cadrul lanțului valoric al CFO în RPC. Comisia a considerat că elementele de probă enumerate în avizul de deschidere erau suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Într-adevăr, deși constatarea existenței efective a unor distorsiuni semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) se produc numai la momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) prevede obligația de a colecta datele necesare pentru aplicarea acestei metodologii atunci când ancheta a fost deschisă pe această bază. În acest caz, Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative erau suficiente pentru a deschide ancheta pe această bază. Avizul de deschidere a specificat în mod clar acest lucru la punctul 3, în conformitate cu obligația prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a luat măsurile necesare care să îi permită să aplice metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul în care existența unor distorsiuni semnificative ar fi confirmată în cursul anchetei. Prin urmare, afirmația CCCME a fost respinsă.

(152)

În ceea ce privește argumentul privind caracterul general al elementelor de probă incluse în raport, Comisia observă că existența distorsiunilor semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată de existența în raport a unui capitol sectorial specific sau a unor informații privind o piață anume care să vizeze produsul în cauză sau anumite societăți. Raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni prezente în RPC, care sunt transversale și aplicabile în întreaga economie chineză și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție aferente produsului în cauză. În plus, raportul nu este singura sursă de elemente de probă utilizată de Comisie pentru constatările sale, întrucât există elemente de probă suplimentare utilizate în acest scop.

(153)

Comisia reamintește în continuare că litigiul SUA – Măsuri compensatorii nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta anchetă, și nici măcar domeniul dumpingului. Acest litigiu privea o situație de fapt diferită și viza interpretarea Acordului OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii, și nu interpretarea Acordului privind PAD. În orice caz, astfel cum se explică mai sus, elementele de probă prezentate în etapa de deschidere a anchetei se refereau în mod clar la piața CFO din China și, prin urmare, la produsul vizat în cazul de față. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(154)

Cu privire la afirmația CCCME privind înlocuirea costurilor de producție și vânzare pentru producătorii chinezi cu toate datele dintr-o țară terță sau pe bază individuală, Comisia reamintește că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) permite utilizarea costurilor interne numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile privind factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali, nu s-a putut stabili că costurile de producție și de vânzare ale produsului în cauză sunt nedistorsionate. Prin urmare, afirmația CCCME a fost respinsă.

(155)

În ceea ce privește afirmațiile privind distorsiunile referitoare la piețele de materii prime și de energie, Comisia a abordat deja mai sus problema referitoare la caracterul suficient al elementelor de probă în etapa de deschidere a anchetei, care se referă, de asemenea, la pretinsele distorsiuni care afectează factorii de producție. În cursul anchetei, Comisia a stabilit, de asemenea, în secțiunile 3.1.1.3-3.1.1.8 de mai sus, faptul că piețele factorilor de producție utilizați de către producătorii de CFO din RPC au făcut obiectul unor numeroase distorsiuni semnificative, nu numai specifice, ci și transversale. Aceeași situație s-a aplicat producătorilor de factori de producție mai simpli utilizați pentru fabricarea materiilor prime pentru CFO și așa mai departe. Prin urmare, Comisia a constatat că toate costurile factorilor de producție utilizați în fabricarea CFO, inclusiv energia, erau – cel puțin potențial – distorsionate în RPC. Faptul că, astfel cum afirmă CCCME, există diferențe semnificative între costurile energiei din diferite țări nu modifică evaluarea Comisiei cu privire la faptul că prețurile energiei sunt distorsionate în RPC. În această privință, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază permite utilizarea costurilor interne ale factorilor de producție în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate. Deși unele părți interesate au furnizat informații privind costurile factorilor de producție, dosarul nu include niciun fel de elemente de probă care ar confirma faptul că prețul sau costul oricărei materii prime anume, inclusiv costul energiei, ar fi nedistorsionat. Prin urmare, nu a putut fi utilizat niciun cost sau preț intern al factorilor de producție în construirea valorii normale, iar afirmația a fost respinsă.

(156)

În ceea ce privește afirmația privind distorsiunile referitoare la cheltuielile salariale, Comisia își reiterează explicația din considerentele de mai sus cu privire la caracterul suficient al elementelor de probă în etapa de deschidere a anchetei. În plus, deși Comisia confirmă faptul că, în funcție de țară sau chiar de sector, cheltuielile salariale pot fi diferite, ca urmare a anchetei sale, Comisia a constatat, astfel cum se indică în secțiunea 3.1.1.7, că piața forței de muncă a fost afectată în RPC de distorsiuni care s-au manifestat la nivelul întregii țări. Problemele inerente pieței forței de muncă din China, printre care lipsa sindicatelor independente de guvern și restricțiile în materie de mobilitate a forței de muncă datorate sistemului de înregistrare a gospodăriilor au un impact de denaturare în ceea ce privește constituirea salariilor în RPC pentru toți operatorii economici. Faptul că cheltuielile salariale ar putea fi diferite în alte țări sau că ele ar putea varia pe teritoriul RPC nu modifică această constatare. În această privință, deși articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază permite utilizarea costurilor interne, inclusiv cheltuielile salariale, în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate, nu există elemente de probă în dosar care să stabilească faptul că distorsiunile de la nivelul întregii țări nu sunt aplicabile producătorilor de CFO. În consecință, nu au putut fi utilizate cheltuieli salariale interne pentru construirea valorii normale, iar afirmația a fost respinsă.

(157)

CCCME a afirmat, de asemenea, că este nerezonabilă utilizarea costurilor VAG și a profitului societăților dintr-o țară terță pentru a construi valoarea normală pentru exportatorii chinezi. Având în vedere că articolul 2 alineatul (6a) litera (b) se referă la „acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei”, potrivit CCCME, efectul pretinselor distorsiuni semnificative nu ar trebui să fie extins la costurile VAG și la profit. CCCME a adăugat că nu au fost furnizate elemente de probă care să demonstreze că utilizarea costurilor VAG și a profitului producătorilor chinezi pentru a construi valoarea normală a fost inadecvată. În plus, potrivit afirmației CCCME, există variații semnificative între costurile VAG și profitul diverșilor producători din aceeași industrie (sau chiar din același grup) și, în cazul în care producătorul din țara reprezentativă selectată în final are o pondere relativ mai ridicată a costurilor VAG și a profitului, atunci va fi construită o valoare normală mai ridicată, ceea ce este inechitabil. CCCME a contestat, de asemenea, faptul că, în cazul societății relevante propuse din Turcia – Prysmian Kablo Ve Sistemleri AS – veniturile obținute din vânzările produsului în cauză au reprezentat peste 89 % din venitul său total, în condițiile în care datele disponibile privind costurile VAG și profitul se refereau la întreaga societate, în loc să se refere exclusiv la produsul în cauză. În acest context, potrivit CCCME, datele privind costurile VAG și profitul utilizate de către Comisie pentru a construi valoarea normală nu ar putea fi considerate drept „o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” și, în cele din urmă, nici costurile VAG și nici marjele de profit nu ar trebui să fie înlocuite cu cele ale producătorilor din țări terțe.

(158)

Drept răspuns, Comisia observă că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, iar valoarea normală se construiește, pentru fiecare producător-exportator, prin referire la prețuri sau la referințe nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia subliniază faptul că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) impune, de asemenea, în mod expres, ca valoarea normală construită să includă o sumă rezonabilă pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale nedistorsionate și pentru profituri. În cazul în care, în cursul anchetei sale, pe baza tuturor elementelor de probă de la dosar, Comisia dovedește existența unor distorsiuni semnificative care afectează produsul în cauză în țara exportatoare, ea nu este nevoită să dovedească faptul că costurile VAG efective ale acestor producători-exportatori nu au fost distorsionate.

(159)

În ceea ce privește afirmația referitoare la caracterul echitabil al utilizării datelor privind costurile VAG ale unui producător propus dintr-o posibilă țară reprezentativă, Comisia se orientează în alegerea sa în funcție de criteriile referitoare la situațiile financiare recente disponibile în mod public și la profitabilitate. În acest proces, se acordă preferință datelor provenite dintr-o țară posibil reprezentativă. În toate etapele evaluării respective, părțile interesate au posibilitatea de a transmite observații cu privire la datele ulterioare ale societății propuse. În prezenta anchetă, atât criteriile menționate referitoare la alegerea finală a datelor societății, cât și analiza observațiilor privind notele ulterioare referitoare la factorii de producție au fost aplicate și efectuate în mod corespunzător. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(160)

În ceea ce privește afirmația referitoare la caracterul adecvat al datelor societății Prysmian Kablo Ve Sistemleri AS în contextul cotei vânzărilor sale de produse diverse, Comisia a abordat această problemă referitoare la caracterul adecvat al datelor financiare ale societății în considerentul 227, unde a respins afirmația generală a CCCME.

(161)

Cu privire la politicile de sprijin și subsidiile financiare pentru producătorii de CFO menționate în plângere, CCCME a indicat faptul că, fiind o industrie de înaltă tehnologie, introducerea unor politici pentru promovarea dezvoltării acestei industrii este normală și nu are loc numai în China, ci și în alte țări în care nu se pretinde existența unor distorsiuni semnificative. În plus, în opinia CCCME, faptul că societățile au primit subsidii nu a avut nicio legătură cu metoda de calcul a marjei de dumping, iar subsidiile nu pot fi considerate echivalente cu distorsiuni ale pieței și nu trebuie să conducă la prețuri neloiale.

(162)

Comisia reamintește că, în scopul stabilirii existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, impactul potențial al unuia sau al mai multor elemente cu efect de distorsionare menționate în dispoziția respectivă este analizat pe baza prețurilor și a costurilor din țara exportatoare. În acest context, în primul rând, în afara faptului că această afirmație este generală și nefondată, Comisia observă că structura costurilor și mecanismele de formare a prețurilor de pe alte piețe (inclusiv aspectele referitoare la sprijinul financiar) sunt în orice caz irelevante pentru prezenta anchetă care se referă la existența unor distorsiuni semnificative în RPC. În al doilea rând, în analiza efectuată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, este crucial să se evalueze dacă producătorii au, cel puțin la nivel de posibilitate, acces la finanțare acordată de către instituții care pun în aplicare obiective de politică publică sau care nu acționează independent sau dacă primesc alt tip de finanțare din partea statului care interferează cu forțele pieței și, astfel, are un impact asupra prețurilor sau a costurilor raportate de acestea. Având în vedere că producătorii chinezi de CFO și producătorii de factori de producție fac obiectul unor planuri și directive ale guvernului, astfel cum a fost explicat în secțiunea 3.1.1.5, aceștia beneficiază, de asemenea, de acces la finanțare, prin intermediul sistemului financiar chinez, astfel cum s-a constatat în secțiunea 3.1.1.8. Comisia a constatat, de asemenea, că anumiți producători de CFO au raportat subsidii în rapoartele lor anuale, astfel cum se specifică în considerentul 113. Subsidiile reprezintă doar unul dintre elemente, împreună cu toate celelalte elemente relevante în contextul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care pot arăta existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare prin faptul că reprezintă o altă formă de intervenție a statului care afectează forțele pieței libere, având un impact asupra prețurilor sau a costurilor. Prin urmare, Comisia a respins afirmația CCCME.

(163)

În ceea ce privește trimiterile făcute de reclamant la constatările din cadrul anchetei privind materialele din fibră de sticlă originare din RPC și Egipt (110) (denumite în continuare „MFS”), CCCME a indicat faptul că materialele țesute și/sau cusute din fibră de sticlă și cablurile din fibre optice sunt două produse diferite și aparțin unor grupe de produse diferite. Astfel, constatările din ancheta respectivă nu au nicio legătură cu CFO și ar trebui să nu fie considerate elemente de probă privind pretinsele distorsiuni semnificative în cazul de față. Potrivit CCCME, elementele de probă furnizate de către reclamant nu au o legătură specifică cu industria care face obiectul anchetei și, prin urmare, sunt insuficiente și irelevante.

(164)

Constatările Comisiei din ancheta privind MFS, care au fost menționate în plângere, sunt relevante pentru toate sectoarele industriale din RPC, cel puțin în ceea ce privește distorsiunile transversale care afectează factorii de producție din toate sectoarele sau distorsiunile privind funcționarea sistemului socioeconomic din RPC. În plus, unele dintre politicile și planurile specifice care se referă la sectorul MFS se pot referi și la sectorul CFO în mod direct sau indirect, în special atunci când fac parte din același program sau din aceeași politică generală privind sectoare similare. Comisia a considerat că elementele de probă incluse în plângere au legătură și sunt aplicabile sectorului CFO și sunt suficiente pentru deschiderea anchetei sale, în temeiul articolului 5 alineatul (9) și al articolului 2 alineatul (6a) litera (e). În orice caz, Comisia a stabilit prin această anchetă și a detaliat în secțiunile 3.1.1.2-3.1.1.9 de mai sus că există mai multe politici și distorsiuni semnificative care susțin aplicarea articolului 2 alineatul (6a) în cazul de față. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(165)

În final, CCCME a contestat că afirmația prezentată de reclamant potrivit căreia rolul SASAC de „controlor efectiv” al unei societăți reprezintă un element de probă suficient cu privire la existența unor distorsiuni semnificative. CCCME a afirmat că, în plus, Comisia ar trebui să aprecieze toți factorii relevanți în întregime pentru a evalua în mod adecvat dacă acționariatul de stat dă naștere unei intervenții din partea statului care influențează în mod semnificativ și substanțial comportamentele comerciale ale societăților în ceea ce privește adoptarea deciziilor, stabilirea prețurilor și organizarea producției. CCCME a adăugat că o astfel de intervenție este interzisă prin „Legea din Republica Populară Chineză privind activele deținute de stat ale întreprinderilor”, articolul 6 din aceasta indicând următoarele: „Consiliul de stat și administrațiile locale populare vor îndeplini, potrivit legii, funcții de contribuitor, pe baza principiului separării organelor guvernamentale și a întreprinderilor, al separării funcțiilor administrative în afaceri publice și a funcțiilor de contribuitor la active deținute de stat, precum și pe baza principiului neintervenției în operațiunile comerciale legitime și independente ale întreprinderilor.” În această privință, CCCME a afirmat că SASAC, în rolul său de acționar indirect al FTT, îndeplinește numai funcția de contribuitor, însă nu intervine în funcționarea curentă a societăților. CCCME a pus, de asemenea, sub semnul îndoielii modul în care relațiile societății cu SASAC ar indica, sub orice formă, distorsiuni semnificative. În cele din urmă, CCCME a susținut că, atunci când a făcut afirmația de mai sus, reclamantul nu a luat în considerare interconexiunile dintre producătorii din Uniune și numeroși exportatori, în sensul că majoritatea producătorilor din Uniune care au depus plângerea și care sprijină plângerea au societăți sau sucursale afiliate în RPC și/sau importă ei înșiși CFO din RPC.

(166)

Ca răspuns, Comisia observă de la bun început că această afirmație a CCCME combină în mod incorect două elemente diferite în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, și anume cele de la prima și de la cea de a doua liniuță. În plus, afirmația CCCME nu ia în considerare faptul că standardul juridic necesar din această dispoziție este impactul „potențial”, și nu impactul efectiv al acestor elemente. Primul element se referă la întreprinderi „care se află în proprietatea [statului] sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea” și nu este limitat la rolul de „controlor efectiv”, astfel cum pare să sugereze CCCME. Din contră, al doilea element din articolul 2 alineatul (6a) litera (b) se referă la prezența statului care permite „intervenția acestuia în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor”. Aceste două elemente sunt distincte și trebuie interpretate în coroborare cu partea introductivă a articolului 2 alineatul (6a) litera (b) care se referă la luarea în considerare a impactului lor „potențial”, nu efectiv. Analiza din secțiunea 3.1.1.3 prezintă proprietatea și controlul din partea guvernului RPC în sectorul CFO, inclusiv, în mod specific, cu privire la producătorii-exportatori incluși în eșantion. În mod similar, analiza din secțiunea 3.1.1.4 prezintă modul în care guvernul RPC poate interveni în procesul de stabilire a prețurilor sau a costurilor în activitatea sectorului CFO, inclusiv, în mod specific, cu privire la producătorii-exportatori incluși în eșantion. Prin urmare, această afirmație poate fi respinsă deja pe această bază. În esență, capacitatea de control din partea unei entități a statului, precum SASAC, poate exercita o interferență semnificativă pe piață, generând distorsiuni ale pieței, astfel cum se descrie în secțiunile menționate mai sus din prezentul regulament. Clasificarea drept simplu „contribuitor” care nu influențează funcționarea curentă în baza articolului 6 citat mai sus din legea din RPC privind activele deținute de stat ale întreprinderilor nu modifică rolul statului, prin intermediul SASAC, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță și nu exclude această posibilitate potrivit standardului privind „impactul potențial”, chiar și atunci când este interpretat în coroborare cu alte articole ale legii menționate. Aceasta reprezintă o dovadă clară a modului în care statul vizează să influențeze economia prin intermediul întreprinderilor controlate de stat și prin rolul său în aceste întreprinderi (111). În mod specific, în ceea ce privește rolul de „contribuitor”, articolul 12 din legea menționată prevede că „un organ care îndeplinește atribuții de contribuitor în numele guvernului popular corespunzător se va bucura de drepturi privind randamentul activelor, participarea la adoptarea deciziilor importante, selecția directorilor și alte drepturi ale contribuitorului în societăți cu investiții de stat, potrivit legii” (112). Ultimele drepturi ale „contribuitorului” enumerate confirmă posibila influență a acestuia asupra funcționării întreprinderii controlate, cel puțin în ceea ce privește orientările principale ale dezvoltării comerciale a societății și deciziile corporative strategice, în special prin desemnări ale directorilor principali implicați în decizii care în mod necesar afectează operațiunile comerciale curente, inclusiv cu privire la stabilirea prețurilor sau a costurilor. Nu în ultimul rând, în afara aspectului controlului exercitat de SASAC, Comisia a găsit, de asemenea, elemente de probă ample care indică existența unor distorsiuni semnificative în sectorul CFO, în care își desfășoară activitatea societatea, de exemplu, FTT (și ceilalți producători), în secțiunile 3.1.1.5-3.1.1.8. În final, cu privire la relația dintre producătorii din UE și exportatorii chinezi, aceasta nu este relevantă pentru evaluarea rolului de control al SASAC în FTT în RPC, și, în orice caz, această relație a fost analizată pe larg în considerentele 408-415 din prezentul regulament. Afirmațiile CCCME au fost, prin urmare, respinse.

(167)

GC a afirmat că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază al UE nu este conform cu articolele 2.2 și 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, citând faptul că metodologia UE de ajustare a costurilor a fost considerată incompatibilă cu interpretarea Organului de apel al OMC în cauza UE – Biodiesel, precum și cu interpretarea grupului special în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor (DS494).

(168)

În ceea ce privește argumentul GC privind cauza UE – Biodiesel, opiniile Comisiei sunt exprimate în considerentul 146. În legătură cu litigiul UE – Metodologii de ajustare a costurilor, Comisia reamintește că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate prin decizii ale membrilor OMC. În orice caz, raportul grupului special din acest litigiu a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(169)

În ceea ce privește raportul, GC a afirmat, de asemenea, că Comisia a emis rapoarte de același fel numai cu privire la câteva țări selectate, ceea ce ridică preocupări privind încălcarea clauzei națiunii celei mai favorizate (denumită în continuare „CNF”) și a tratamentului național (denumit în continuare „TN”). GC a afirmat, de asemenea, că, în ceea ce privește anchetele anterioare privind produse originare din RPC, nu a fost efectuată nicio analiză privind existența unor distorsiuni ale pieței în industriile UE și industriile conexe din amonte sau privind faptul că datele părților terțe utilizate în procedură ar fi afectate de distorsiuni ale pieței. Prin urmare, raționamentul de bază al întregului sistem de anchetă bazat pe articolul 2 alineatul (6a) nu poate fi unitar sau echitabil. GC a afirmat, în continuare, că nu există un concept de „distorsiune a pieței” universal acceptat în rândul economiștilor și că standardul „distorsiunii semnificative a pieței” prevăzut la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu a fost demonstrat pe deplin și nu are sprijin teoretic și nici recunoaștere internațională. Potrivit GC, conceptele și standardele de bază privind „piața”, „distorsiunea” și „semnificativ” ar trebui discutate și definite și, în cazul în care nu se ajunge la o concluzie finală sau la un consens, nu există nicio posibilitate de a defini în mod corect „distorsiunea semnificativă a pieței” și, prin urmare, este absurd și nefuncțional să se stabilească orice dispoziții legale sau norme internaționale pe această bază. GC a observat, în final, că este imposibil ca economii diferite care adoptă principii de economie de piață să utilizeze acorduri identice, deoarece fiecare economie poate avea diferențe instituționale și nu este logic să se considere că diferențele dintre sisteme sau acorduri reprezintă elemente de probă privind existența unor distorsiuni semnificative ale pieței. Potrivit GC, această abordare poate fi considerată doar discriminatorie și protecționistă.

(170)

În ceea ce privește afirmația GC privind încălcarea clauzelor CNF și TN, Comisia reamintește că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază, un raport de țară este elaborat pentru orice țară numai în cazul în care Comisia dispune de indicii întemeiate privind posibila existență a unor distorsiuni semnificative într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă. La momentul intrării în vigoare a noilor dispoziții de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în decembrie 2017, Comisia dispunea de astfel de indicii privind existența unor distorsiuni semnificative în cazul Chinei. Comisia a publicat, de asemenea, în octombrie 2020 (113), un raport privind distorsiunile din Rusia și nu exclude posibilitatea să urmeze și alte rapoarte. În plus, după cum s-a menționat anterior, rapoartele nu sunt obligatorii pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a). Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) descrie condițiile în care Comisia trebuie să emită rapoarte de țară și, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (d), reclamanții nu sunt obligați să utilizeze raportul și, ca urmare a articolului 2 alineatul (6a) litera (e), existența unui raport de țară nu reprezintă o condiție pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a). În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), o bază suficientă pentru deschiderea anchetei este ca reclamanții să aducă suficiente elemente de probă din care să reiasă existența unor distorsiuni semnificative într-o țară și ca acestea să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Prin urmare, normele privind distorsiunile semnificative specifice fiecărei țări se aplică tuturor țărilor, fără nicio distincție și indiferent de existența unui raport de țară. Prin urmare, prin definiție, normele privind distorsiunile în funcție de țară nu încalcă clauza națiunii celei mai favorizate. În ceea ce privește pretinsele distorsiuni din UE, Comisia observă că, în afara faptului că această afirmație a GC este generică și nu este susținută de dovezi, distorsiunile prezente în UE și care afectează societățile din UE nu fac obiectul analizei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care se referă la țara exportatoare. Prin urmare, acest concept este irelevant din punct de vedere juridic în ceea ce privește industria Uniunii în contextul specific al anchetelor antidumping. În ceea ce privește afirmația referitoare la faptul că țări diferite adoptă regimuri de economie de piață diferite, dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) se aplică numai în cazul în care există distorsiuni semnificative în țara exportatoare în care există o intervenție substanțială a statului care afectează procesul de stabilire a costurilor și a prețurilor și, astfel, nu afectează diferitele regimuri ale diferitelor economii de piață atât timp cât nu există o intervenție semnificativă a statului care afectează forțele pieței. În lumina celor de mai sus, Comisia a respins aceste afirmații.

(171)

În ceea ce privește afirmația făcută în etapa de deschidere a anchetei de către GC, potrivit căreia nu s-a analizat dacă datele de la părți terțe utilizate în procedura Comisiei au fost afectate sau nu de distorsiuni ale pieței, Comisia reamintește că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a), ea construiește valoarea normală pe baza altor date selectate decât prețurile și costurile interne din țara exportatoare numai în cazul în care constată că aceste date sunt cele mai adecvate pentru a reflecta prețuri și costuri nedistorsionate. În acest proces, Comisia are obligația de a utiliza numai date nedistorsionate. În această privință, părțile interesate sunt invitate să transmită observații privind sursele propuse pentru determinarea valorii normale în etapele inițiale ale anchetei. Decizia finală a Comisiei privind datele nedistorsionate care ar trebui să fie utilizate pentru a calcula valoarea normală ia pe deplin în considerare aceste observații.

(172)

În ceea ce privește observația GC privind conceptul de „distorsiune semnificativă a pieței”, Comisia observă că această afirmație este generică și teoretică și nu indică motivul și modul în care conceptul utilizat în regulamentul de bază ar putea fi viciat în vreun fel. Comisia reamintește, de asemenea, că, în contextul procedurii care conduce la adoptarea propunerii legislative, Comisia a publicat o evaluare a impactului care conținea, la rândul ei, detalii privind conceptul de distorsiune semnificativă și criteriile utilizate, fiind urmată de o consultare publică și o conferință cu părțile interesate. GC a intervenit, de asemenea, în mod activ în acest proces și a participat la conferința cu părțile interesate. Rezultatul acestui proces consultativ a fost luat în considerare pe deplin în procedura care conduce la adoptarea propunerii legislative și, în continuare, în procesul legislativ care conduce la adoptarea acestei prevederi. Articolul 2 alineatul (6a) definește într-un mod clar conceptul de „distorsiuni semnificative” în scopul aplicării regulamentului de bază al UE. În plus, articolul 2 alineatul (6a) litera (b) specifică elementele care ar fi luate în considerare în evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative, precum și impactul potențial al acestora. Diferențele existente în sistemele economice nu joacă un rol în această evaluare, deoarece aceasta poate fi aplicată exclusiv în privința țării exportatoare a produsului în cauză. În ceea ce privește pretinsa discriminare, Comisia observă că regulamentul de bază, în special articolul 2 alineatul (6a), nu se aplică unei anumite țări și nici nu face discriminări între țări. Acesta se aplică numai în cazul în care, în cursul unei anchete, sunt făcute afirmații privind existența unor distorsiuni semnificative în țara exportatoare (orice țară) vizată de procedura respectivă, pe baza elementelor de probă existente la dosar. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(173)

În plus, GC a afirmat că raportul elaborat de serviciile Comisiei conține erori semnificative de natură faptică și juridică. Potrivit GC, plângerea se bazează pe concluzii eronate derivate din raport, precum și pe anchete anterioare, care au devenit elemente de probă noi utilizate de către reclamant în ancheta de față. GC a afirmat că, prin acest lucru, Comisia s-a abătut de la poziția neutră a autorității de anchetă și încurajează industria din UE să formuleze acuzații privind existența unor distorsiuni semnificative ale pieței în China în plângere, ceea ce încalcă spiritul juridic fundamental al echității și justiției. Elementele de probă prezentate sunt, potrivit GC, insuficiente deoarece nu indică situația de piață a produsului în cauză, iar reclamantul nu a furnizat niciun alt raport sau alte elemente de probă care să dovedească existența distorsiunilor pe piața chineză a produselor în cauză. Nici reclamantul, nici Comisia nu au putut dovedi exact modul în care politicile și măsurile GC au afectat mecanismul de stabilire a prețurilor pe piața unei industrii specifice din China.

(174)

În ceea ce privește afirmația GC privind deficiențele și concluziile eronate din raport, Comisia precizează că acest raport este un document cuprinzător bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată să aibă numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care acesta se bazează. Deși indică deficiențele raportului într-un mod pur generic și abstract, în același timp, GC nu a furnizat niciodată vreo obiecție privind fondul și elementele de probă conținute în raport. Reclamanții pot invoca elemente de probă și constatări din anchete anterioare, în măsura în care acestea sunt relevante și legalitatea lor nu a fost respinsă de o autoritate judiciară. Articolul 2 alineatul (6a) asigură faptul că procedurile sunt neutre și imparțiale și că drepturile la apărare ale tuturor părților sunt respectate în cursul întregii anchete. Comisia observă că posibilitatea oferită reclamanților de a prezenta afirmații și elemente de probă cu privire la posibile distorsiuni ale prețurilor și costurilor în țări în care ar putea exista distorsiuni semnificative determinate de stat nu poate fi interpretată drept o practică incorectă și injustă care încurajează formularea acestor afirmații. În ceea ce privește observația GC privind insuficiența elementelor de probă în etapa de deschidere a anchetei, Comisia reamintește că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e), în cazul în care consideră că elementele de probă prezentate de reclamant cu privire la distorsiunile semnificative sunt suficiente, Comisia poate deschide ancheta pe această bază. Totuși, stabilirea existenței efective și a impactului distorsiunilor semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) au loc în momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive rezultate în urma unei anchete. Existența și impactul distorsiunilor semnificative nu sunt confirmate în etapa de deschidere, astfel cum a susținut GC, ci numai pe parcursul unei anchete aprofundate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(175)

În ceea ce privește trimiterile din cadrul plângerii la subsidii acordate de către RPC, GC a observat că UE a acordat multe subsidii, care ar putea indica faptul că piața din UE este distorsionată, iar reclamantul nu a dovedit că subsidiile sunt de fapt o intervenție guvernamentală care a avut un impact semnificativ asupra pieței sau a avut un efect de denaturare a prețurilor sau a costurilor produselor în cauză. GC a indicat că, potrivit articolului 32.1 din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii al OMC (SMC al OMC), o măsură specifică împotriva unei subvenții a unui alt membru nu poate fi luată decât în conformitate cu prevederile GATT 1994.

(176)

Astfel cum a explicat Comisia în considerentul 162, afirmația privind acordarea de subsidii de către UE, care este, în orice caz, complet nefondată, nu este relevantă pentru evaluarea distorsiunilor din țara exportatoare în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b). Potrivit aceluiași considerent, subsidiile trebuie considerate drept unul dintre mijloacele de intervenție prin care politici publice specifice cu efect de distorsionare sunt adoptate de către stat și, prin urmare, nu este necesar să fie determinat impactul specific al acestora. În orice caz, astfel cum s-a afirmat în considerentul 174, existența și impactul distorsiunilor semnificative nu sunt confirmate în etapa de deschidere, ci numai după o anchetă aprofundată. În final, în ceea ce privește aplicarea articolului 32.1 din Acordul SMC al OMC, ancheta de față și metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) se referă la calcularea valorii normale în contextul practicilor de dumping în importul de bunuri și nu pot fi considerate drept o măsură specifică împotriva subvențiilor acordate de către RPC. Prin urmare, orice trimitere la articolul citat este irelevantă. Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(177)

Producătorul-exportator ZTT a transmis observații potrivit cărora construirea de către Comisie a valorii normale pe baza costurilor de producție și vânzări sau a nivelurilor de referință dintr-o țară reprezentativă adecvată este contrară angajamentului UE în temeiul acordurilor OMC, în special contrară angajamentului său din secțiunea 15 din Protocolul de aderare al Chinei la OMC. Potrivit ZTT, începând cu 12 decembrie 2016, UE nu ar trebui să se abată de la metodologia standard în stabilirea valorii normale a producătorilor din țara exportatoare, și anume ar trebui să utilizeze numai prețurile și costurile interne din țara exportatoare, cu excepția cazului în care alte dispoziții ale acordurilor OMC, inclusiv ale Acordului privind PAD, permit altfel. ZTT a afirmat, de asemenea, că articolul 2 din Acordul privind PAD nu permite utilizarea altor informații decât cele din țara exportatoare în vederea stabilirii valorii normale. Chiar dacă, în circumstanțe excepționale, valoarea normală trebuie să fie construită, datele referitoare la costul de producție și costurile VAG și profiturile trebuie să fie obținute din surse din țara exportatoare. Potrivit ZTT, Acordul privind PAD nu include nicio dispoziție care ar permite o derogare de la această regulă generală, iar noțiunea de distorsiuni semnificative nu există în Acordul privind PAD. În această privință, ZTT a făcut referire la definiția valorii normale de la articolul 2.1 din Acordul privind PAD și la circumstanțele excepționale descrise la articolul 2.2 din Acordul privind PAD în care valoarea normală ar putea fi stabilită pe baza unui preț comparabil al unui produs similar atunci când este exportat într-o țară terță adecvată, cu condiția ca acest preț să fie reprezentativ, sau pe baza costului de producție din țara de origine plus o sumă rezonabilă pentru costurile VAG și pentru profituri. ZTT a adăugat că, potrivit dispozițiilor Acordului privind PAD, costurile trebuie, în mod normal, să fie calculate pe baza evidențelor ținute de către exportatorul sau producătorul în cauză atât timp cât aceste evidențe sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate ale țării exportatoare și reflectă în mod rezonabil costurile asociate producției și vânzării produsului în cauză și că, în mod similar, sumele pentru costurile VAG și pentru profituri trebuie să se bazeze pe datele efective privind producția și vânzările efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale privind produsul similar de către exportatorul sau producătorul în cauză sau, în cazul în care nu pot fi determinate pe această bază, pe baza altor surse, însă întotdeauna pe piața internă a țării de origine.

(178)

În plus, ZTT a făcut trimitere la Hotărârea în cauza UE – Biodiesel, potrivit căreia autoritățile de anchetă nu pot evalua costurile raportate în registrele ținute de către exportator/producător în funcție de o valoare de referință care nu are legătură cu costurile de producție în țara de origine. ZTT a afirmat că, având în vedere raportul Organului de apel din această cauză, comparația în baza articolului 2.2.1.1 din Acordul privind PAD urmează să fie efectuată între, pe de o parte, costurile raportate în registrele producătorului/exportatorului și, pe de altă parte, costurile suportate efectiv de către producătorul respectiv. În final, ZTT a indicat faptul că, potrivit raportului Organului de apel în cauza respectivă, distorsiunile din Argentina care cauzau o diferență între prețurile interne și prețurile internaționale ale principalei materii prime a produsului în cauză nu au constituit în sine o bază suficientă în temeiul articolului 2.2.1.1 pentru a concluziona că registrele producătorului nu au reflectat în mod rezonabil costurile materiei prime asociate cu producția și vânzarea produsului în cauză sau pentru a nu lua în considerare costurile respective în construirea valorii normale a produsului în cauză. Prin urmare, ZTT a concluzionat că articolul 2 alineatul (6a) este incompatibil cu acordurile OMC, inclusiv cu Protocolul de aderare a Chinei la OMC, și cu jurisprudența OSL.

(179)

În conformitate cu observațiile sale din considerentul 146, Comisia a respins afirmația ZTT privind pretinsa incompatibilitate generală cu toate acordurile OMC a construirii de către Comisie a valorii normale pe baza costurilor de producție și vânzări sau a nivelurilor de referință dintr-o țară reprezentativă adecvată. În același considerent, Comisia a abordat aspectul referitor la relevanța cauzei UE – Biodiesel și a constatărilor Organului de apel în această privință pentru ancheta de față. În ceea ce privește angajamentele în temeiul secțiunii 15 din Protocolul de aderare a Chinei la OMC, Comisia reamintește că această dispoziție este în acord cu obligațiile Uniunii Europene în cadrul OMC și reamintește că, în contextul procedurilor antidumping referitoare la produsele originare din China, părțile din secțiunea 15 a Protocolului care nu au expirat continuă să se aplice la stabilirea valorii normale, atât în ceea ce privește standardul economiei de piață, cât și în ceea ce privește utilizarea unei metodologii care nu se bazează pe o comparație strictă cu prețurile sau costurile din China. Din toate aceste motive, aceste afirmații au fost respinse.

(180)

ZTT a afirmat, de asemenea, că sectorul cablurilor din fibre optice nu este distorsionat și că, cel mult, numai anumiți factori de producție ai pieței respective ar putea fi distorsionați. Pentru a susține această afirmație, ZTT a indicat că: raportul la care face referire reclamantul nu include nicio discuție specifică sau detaliată privind sectorul cablurilor din fibre optice; nu se poate concluziona că toți factorii de producție sunt distorsionați sau că piața cablurilor din fibre optice este distorsionată; reclamantul nu a adus probe în susținerea faptului că a existat o prezență a statului în firmele chineze care influența prețurile sau costurile pe piața cablurilor din fibre optice, iar plângerea a inclus numai o descriere generală a faptului că China este o economie de piață socialistă; societățile prezente pe piața CFO nu sunt controlate de stat, chiar dacă statul ar putea deține acțiuni în aceste societăți (sectorul privat deținând în fiecare caz majoritatea acțiunilor în societate) și nu au fost prezentate elemente de probă pentru a susține că proprietatea de stat este caracteristică majorității pieței CFO din China sau că piața a fost distorsionată în întregime.

(181)

Comisia a abordat deja afirmația generală privind lipsa unor elemente de probă specifice în plângere în legătură cu sectorul CFO în considerentele 152 și 154. În conformitate cu articolul 5 alineatul (9) din regulamentul de bază, elementele de probă privind faptul că este cel puțin posibil ca industria CFO să facă obiectul unor distorsiuni semnificative în RPC aduse de către reclamanți, care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b), au fost suficiente pentru deschiderea anchetei în temeiul dispoziției respective. Mai exact, existența distorsiunilor semnificative care conduc la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată de existența unui capitol sectorial specific sau a unor informații privind o piață specifică care să vizeze produsul în cauză. În această privință, astfel cum este evidențiat în secțiunile 3.1.1.2-3.1.1.9, Comisia a stabilit în prezenta anchetă existența distorsiunilor semnificative în industria CFO și în sectoarele factorilor de producție aferenți. Utilizarea costurilor interne pentru construirea valorii normale este permisă de articolul 2 alineatul (6a) litera (a) numai în cazul în care se stabilește în mod cert că aceste costuri nu sunt distorsionate în cursul anchetei. Totuși, în această privință, nu a existat nicio dovadă pozitivă cu privire la faptul că factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali sunt nedistorsionați. Prin urmare, afirmația ZTT referitoare la acest aspect a fost respinsă.

(182)

În ceea ce privește afirmația ZTT referitoare la controlul exercitat de către stat asupra producătorilor de CFO, Comisia a găsit elemente de probă privind acest control, astfel cum se descrie în secțiunea 3.1.1.3. Comisia reamintește faptul că deținerea unui pachet majoritar de acțiuni de către stat nu este o condiție prealabilă pentru controlul efectiv din partea acestuia. La modul mai general, Comisia a stabilit în secțiunile 3.1.1.3-3.1.1.5 faptul că piața CFO (atât în ceea ce privește producătorii de CFO, cât și producătorii de factori de producție utilizați în fabricarea CFO) este deservită în mare măsură de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din RPC sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective. Prin urmare, afirmația ZTT în această privință a fost respinsă.

(183)

De asemenea, ZTT a afirmat că elementele de probă ale reclamantului cu privire la existența unor politici sau măsuri publice discriminatorii în favoarea furnizorilor interni de CFO sau care influențează în alt mod forțele de pe piața liberă în sectorul CFO se referă mai degrabă la sectoarele din aval, și nu la piața CFO din amonte. În ceea ce privește trimiterile reclamantului la faptul că factorii de producție sunt distorsionați, societatea a afirmat că dovezile „sunt șubrede” și a indicat lipsa de claritate privind afirmația că „fibrele de înaltă performanță” încurajate de cel de Al 13-lea plan cincinal ar fi fibre optice (sau în ce constă sprijinul acordat prin plan) sau lipsa de informații privind fibrele de aramidă la pagina indicată în raport. În plus, ZTT a transmis comentarii cu privire la trimiterea făcută de reclamant la elementele de probă din raport referitoare la sprijinul acordat fibrelor de sticlă potrivit cărora este vorba despre un sector și o piață complet diferite comparativ cu fibrele optice și cablurile din fibre optice și, prin urmare, afirmația este irelevantă pentru evaluarea produsului în cauză și, în același timp, nu se fundamentează tipul de sprijin care este acordat și modul în care piața este distorsionată.

(184)

Aspectul referitor la suficiența elementelor de probă ale reclamantului a fost deja abordat mai sus, printre altele, în considerentul 181. În ancheta sa, Comisia a stabilit faptul că, având în vedere că CFO reprezintă o componentă esențială a rețelelor de fibre optice, sectorul CFO are o legătură strânsă cu și este dependent de dezvoltarea acestor rețele și, prin urmare, se supunea în același grad efectelor politicilor statului și ale documentelor de politică aferente, care gestionau dezvoltarea rețelelor de internet și efectelor punerii în aplicare a unor politici generale privind tehnologiile, aplicațiile și serviciile bazate pe internet, astfel cum este descris în mod specific în considerentele 107 și 108. Aceste documente de politică au acordat statului, prin diferite mijloace, capacitatea de a interveni asupra forțelor pieței în multe domenii și pe multe piețe unde erau utilizate rețele de fibre optice și, prin urmare, CFO. Prin urmare, constatările Comisiei au confirmat faptul că RPC avea puse în practică politici sau măsuri publice care influențează forțele de pe piața liberă în sectorul CFO. Fără a aduce atingere acestei constatări, Comisia a stabilit, de asemenea, faptul că sectorul CFO era, de asemenea, afectat de alte tipuri de distorsiuni semnificative, descrise în secțiunile 3.1.1.3, 3.1.1.4 și 3.1.1.6-3.1.1.8. În consecință, afirmația ZTT a fost respinsă.

(185)

Cu privire la afirmațiile referitoare la lipsa de claritate a elementelor de probă conținute în raport și citate în plângere, Comisia a stabilit, în cursul anchetei, că cel puțin unul dintre factorii de producție ai CFO – aramida – este definit drept „fibră de înaltă performanță” în cel puțin un document de politică. În legătură cu sprijinul prevăzut pentru acest produs în cel de Al 13-lea plan cincinal, Comisia a stabilit în raportul său că măsurile de sprijin sunt un element însoțitor inerent al documentelor de planificare în RPC, în special în cazul celui de Al 13-lea plan cincinal la nivel central (114). Comisia a stabilit, de asemenea, în mod clar faptul că aramida făcea obiectul diferitelor documente de planificare a politicilor, inclusiv pe baza elementelor de probă din raport (a se vedea considerentul 114). În ceea ce privește trimiterea făcută de reclamant la fibrele de sticlă indicate în elementele de probă ale raportului, Comisia observă că aceste fibre pot fi utilizate ca factori de producție în fabricarea CFO și, prin urmare, această trimitere era relevantă pentru deschiderea anchetei. În ceea ce privește distorsiunea aferentă, Comisia și-a descris constatările în considerentul 118. Prin urmare, afirmația de mai sus a fost respinsă.

(186)

În plus, cu privire la aplicarea sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul, societățile comerciale sau proprietatea pe piețele CFO, ZTT a afirmat că nu au fost prezentate elemente de probă, iar constatările din regulamentul privind TFS în această privință se refereau la o altă piață. ZTT a afirmat, de asemenea, că, în mod similar, au fost prezentate numai elemente de probă generale cu privire la distorsiunile cheltuielilor salariale, care nu au dovedit faptul că piața muncii era distorsionată în cazul CFO.

(187)

Astfel cum a explicat în considerentul 163, constatările Comisiei în ancheta privind TFS la care face referire ZTT în contextul plângerii, s-au bazat pe elemente de probă conținute în raport, care sunt relevante pentru toate sectoarele industriale din RPC și, prin urmare, trimiterile efectuate de reclamant la acele constatări erau justificate. În orice caz, Comisia a stabilit prin ancheta sa, în secțiunea 3.1.1.6, că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul CFO, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză, a fost, chiar și potențial, discriminatorie sau inadecvată. În mod similar, cu privire la cheltuielile salariale, reclamantul a făcut referire la elemente de probă din raport, care au legătură cu toate țesăturile industriale din RPC și care, astfel, sunt relevante pentru piața CFO. În orice caz, Comisia a stabilit, de asemenea, prin ancheta sa, astfel cum se descrie în mod specific în secțiunea 3.1.1.7, faptul că sectorul CFO este afectat de distorsiuni ale cheltuielilor salariale atât direct, cât și indirect. Prin urmare, afirmația ZTT a fost respinsă.

(188)

În ceea ce privește trimiterile la subsidii din plângere, ZTT a afirmat că nu este adevărat că scopul acestora era punerea în aplicare a obiectivelor de politică publică sau că erau acordate pentru a asigura faptul că societățile respective nu acționau independent de stat.

(189)

Comisia este de părere că reclamantul a furnizat suficiente elemente de probă conform cărora diferitele subsidii păreau a avea legătură cu îndeplinirea obiectivelor de politică (de exemplu, industrializarea, dezvoltarea tehnologiei sau transformarea industrială), iar Comisia a constatat că acestea indică posibila existență a unui anumit tip de distorsiune generată de stat și că sunt suficiente, reprezentând unul dintre elementele care au justificat deschiderea unei anchete în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(190)

În ceea ce privește distorsiunile referitoare la materiile prime, ZTT a afirmat că este o societate integrată complet pe verticală și, prin urmare, materiile prime sunt aprovizionate de la societăți afiliate și că era puțin probabil ca prețurile să fie distorsionate de piețele din amonte. ZTT a afirmat, de asemenea, că a furnizat informații relevante cu privire la producția de materiale în amonte de către societățile afiliate. Potrivit ZTT, având în vedere că nu au fost aduse elemente de probă că piața CFO era la rândul său distorsionată, nu există dovezi privind distorsiunea costurilor ZTT. ZTT a indicat, de asemenea, că acele costuri în privința cărora nu s-a dovedit că sunt distorsionate ar trebui să fie utilizate în construcția valorii normale.

(191)

Astfel cum a fost prezentat mai sus, în special în considerentul 181, Comisia a considerat că elementele de probă existente la dosar sunt suficiente pentru deschiderea anchetei. Ca urmare a acestui lucru, Comisia a constatat că nu numai societățile active în sectorul CFO, ci și, astfel cum a indicat în considerentul 155, producătorii de materii prime utilizate de către producătorii de CFO în RPC, precum și producătorii de factori de producție de bază pentru fabricarea acestor materii prime la nivelurile din amonte ale lanțului valoric au fost afectați de distorsiuni transversale semnificative de diferite tipuri, descrise în secțiunile 3.1.1.2-3.1.1.9. Chiar dacă ZTT s-ar aproviziona cu factori de producție de la societăți afiliate, producătorii acestor factori de producție fac obiectul distorsiunilor descrise în secțiunile citate, la fel ca ZTT. Informațiile furnizate de către ZTT nu au inclus niciun element de probă precis și adecvat care să confirme că se poate stabili în mod pozitiv că vreunul dintre costurile sale este nedistorsionat pe baza articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din Regulamentul de bază. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(192)

În final, ZTT a transmis observații potrivit cărora, în cazul în care Comisia constată că statul a intervenit pentru a ajuta la implementarea serviciilor în bandă largă de mare viteză prin sprijinul acordat piețelor de CFO și de factori de producție ai CFO (în special prin subsidii), acesta a corectat o disfuncționalitate a pieței și a contribuit la externalități pozitive și, prin urmare, acest lucru nu trebuie considerat o intervenție substanțială, iar distorsiunile aferente nu pot fi considerate semnificative.

(193)

În conformitate cu explicația Comisiei de în considerentul 172, faptul că o intervenție a statului corectează o disfuncționalitate a pieței nu este relevant pentru aplicare articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Orice intervenție a statului care ar conduce sau care poate conduce la o distorsiune a pieței care se încadrează la definiția „distorsiunii semnificative” prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) trebuie să fie evaluată în temeiul articolului respectiv. Prin urmare, Comisia a respins afirmația ZTT.

(194)

În urma comunicării constatărilor finale, mai multe părți interesate au prezentat observații cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, reiterându-și în mare măsură observațiile anterioare.

(195)

GC a susținut, în primul rând, că raportul este viciat și că deciziile bazate pe acesta nu au un temei juridic și de fapt. Mai exact, GC a susținut că raportul nu este ceea ce legislația UE numește „un raport”. Astfel, există îndoieli cu privire la faptul că raportul are capacitatea de a reprezenta poziția oficială a Comisiei. În ceea ce privește faptele, potrivit GC, raportul induce în eroare, este părtinitor și nu reflectă realitatea. În plus, faptul că Comisia a emis rapoarte de țară doar pentru câteva țări selectate ridică semne de întrebare cu privire la tratamentul clauzei națiunii celei mai favorizate. În plus, în opinia GC, faptul că Comisia se bazează pe elementele de probă din raport nu este în conformitate cu spiritul unei legi echitabile și juste, deoarece echivalează efectiv cu judecarea cauzei înainte de proces.

(196)

În al doilea rând, GC a afirmat că construirea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibilă cu Acordul privind PAD, în special cu articolul 2 alineatul (2) din Acordul privind PAD, care prevede o listă exhaustivă a situațiilor în care valoarea normală poate fi construită, „distorsiunile semnificative” nefiind menționate printre astfel de situații. În plus, potrivit GC, utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată este incompatibilă cu articolul VI.1 litera (b) din GATT și cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, care prevăd utilizarea costului de producție din țara de origine la construirea valorii normale.

(197)

În al treilea rând, GC a susținut că practicile de investigare ale Comisiei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt incompatibile cu normele OMC în măsura în care Comisia, încălcând articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD, nu a luat în considerare evidențele producătorului chinez fără a stabili dacă evidențele respective sunt în conformitate cu principiile contabile general acceptate în China. GC nu este de acord în această privință cu răspunsul anterior al Comisiei (a se vedea considerentele 146 și 168).

(198)

În al patrulea rând, GC susține că Comisia ar trebui să fie consecventă și să efectueze o analiză completă a existenței așa-numitor distorsiuni ale pieței în țara reprezentativă. Acceptarea imediată a datelor țării reprezentative fără o astfel de evaluare reprezintă „standarde duble”. În opinia GC, același lucru este valabil pentru evaluarea prețului și a costurilor industriei Uniunii. În al cincilea rând, GC a remarcat că există distorsiuni pe scară largă ale pieței în UE, printre acestea numărându-se orientările autorităților, considerentele de natură socială care sunt luate în considerare de către băncile comerciale, scutirile fiscale, sprijinul financiar sau măsurile de salvgardare economică.

(199)

În ceea ce privește primul argument referitor la raport, Comisia a abordat în detaliu aspectul clauzei națiunii celei mai favorizate în considerentul 170 de mai sus. În mod similar, observațiile cu privire la faptul că raportul prezintă grave deficiențe de fapt au fost abordate în considerentul 174. În același considerent a fost abordat și argumentul cu privire la imparțialitatea Comisiei. În ceea ce privește statutul raportului în temeiul legislației UE, Comisia a reamintit faptul că articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază nu prevede un format specific pentru rapoartele privind distorsiunile semnificative și nici nu definește un canal de publicare. Comisia a reamintit că raportul este un document tehnic bazat pe fapte, utilizat doar în contextul anchetelor în materie de apărare comercială. Prin urmare, raportul a fost emis corespunzător sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei, deoarece are un caracter pur descriptiv și nu exprimă puncte de vedere, preferințe sau aprecieri cu caracter politic. Acest lucru nu îi afectează conținutul, și anume sursele obiective de informații referitoare la existența unor distorsiuni semnificative în economia chineză, relevante în scopul aplicării articolului 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază. În ceea ce privește al doilea și al treilea argument privind presupusa incompatibilitate a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu legislația OMC, Comisia a observat că GC nu a prezentat niciun element de probă nou, cu excepția trimiterii la raportul AB în cauza UE – Biodiesel și la raportul grupului special în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor. Totuși, aceste argumente au fost deja abordate în mod suficient în considerentele 146 și 168. Al patrulea argument privind evaluarea datelor din țări terțe a fost deja abordat în considerentul 171 de mai sus. În ceea ce privește al cincilea argument privind presupusele distorsiuni de pe piața UE, Comisia a observat că a explicat deja în detaliu, în considerentul 170, motivele pentru care astfel de preocupări nu sunt relevante în contextul prezentei anchete. În consecință, Comisia a respins argumentele GC.

(200)

Grupul ZTT și-a reiterat, în primul rând, opinia potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu acordurile OMC și a susținut că, întrucât răspunsul Comisiei la argumentele sale anterioare este lipsit de o motivare clară, acesta nu indică în special temeiul juridic din acordurile OMC (a se vedea considerentul 146). În consecință, în opinia grupului ZTT, comunicarea nu respectă standardele legale de motivare adecvată care să justifice decizia Comisiei. În al doilea rând, grupul ZTT a susținut că nu s-a dovedit că grupul face obiectul unor distorsiuni semnificative, deoarece, pe de o parte, activitățile politice obișnuite ale partidului în cadrul societății sau apartenența administratorilor societății la PCC nu indică influența directă a PCC asupra grupului și, pe de altă parte, grupul ZTT, ca societate privată și cotată la bursă, face obiectul unor norme privind guvernanța corporativă și cotarea la bursa de valori care țin cont de cerințele pieței. În acest sens, grupul ZTT a remarcat că existența intervenției statului nu rezultă în distorsiuni semnificative, deoarece intervenția guvernamentală ar putea servi, de asemenea, la corectarea disfuncționalității pieței, cum ar fi în sectorul comunicațiilor în bandă largă în cadrul căruia produsul care face obiectul anchetei este utilizat pe scară largă.

(201)

În considerentele 146, 179 și 168, Comisia a abordat pe larg problema compatibilității cu legislația OMC a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În special, Comisia a explicat că, deși jurisprudența OMC menționată de grupul ZTT nu se referă la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, aceasta permite, în orice caz, utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. În ceea ce privește argumentul grupului ZTT privind absența unor distorsiuni semnificative în sectorul CFO, Comisia a observat că aceste aspecte au fost deja discutate pe larg în considerentele 154 și 181. Deși nu reiese pe deplin din observațiile grupului ZTT dacă acesta sugerează că sectorul comunicațiilor în bandă largă din China este caracterizat de disfuncționalități ale pieței, observațiile sale generale, care nu sunt susținute de elemente de probă, cum ar fi faptul că activitățile PCC în cadrul societății nu indică influența PCC sau că intervențiile statului nu rezultă în denaturări semnificative, nu pot inversa concluziile Comisiei, care sunt bazate pe investigarea unor elemente diverse care indică existența unor denaturări semnificative în sector, astfel cum s-a demonstrat în secțiunile 3.3.1.2-3.3.1.9. Prin urmare, Comisia a respins argumentele prezentate de grupul ZTT.

(202)

CCCME și-a reiterat opinia potrivit căreia articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este incompatibil cu Acordul privind PAD. În special, CCCME a remarcat că, potrivit Comisiei, legislația OMC, astfel cum a fost interpretată de organul de apel în cauza UE – Biodiesel, permite utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Cu toate acestea, CCCME a subliniat că metoda stabilită la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este legată în mod explicit de dispozițiile articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază care au făcut obiectul cauzei DS473. În plus, CCCME a susținut că Comisia nu a explicat modul în care articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf din regulamentul de bază este compatibil cu articolul 2 alineatul (2) din Acordul privind PAD.

(203)

Comisia este de acord cu opinia CCCME potrivit căreia metoda stabilită la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este, într-adevăr, legată în mod explicit de dispozițiile articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, astfel cum s-a subliniat deja în considerentul 146. În orice caz, Comisia a observat că condițiile de aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și fondul evaluării corespunzătoare sunt diferite de cele prevăzute la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Argumentul privind compatibilitatea acestei din urmă dispoziții cu normele OMC nu este, prin urmare, relevant în cadrul prezentei anchete. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a respins argumentele CCCME.

(204)

FTT, referindu-se, de asemenea, în mod explicit la observațiile CCCME, a susținut că afirmațiile privind distorsiunile pieței nu sunt justificate. În opinia FTT, în loc să se bazeze pe elemente de probă concrete, reclamantul nu face decât să repete constatarea anterioară a Comisiei și face trimitere la raport, care, la rândul său, abordează piața și structurile economice ale Chinei în linii mai generale, fără să ofere elemente de probă specifice privind sectorul CFO. Prin urmare, FTT nu înțelege modul în care elemente precum proprietatea statului, structura industriei chimice, obiectivele de politică sau rolul jucat de PCC în cadrul unei societăți au demonstrat că activitățile comerciale din sectorul CFO sunt distorsionate.

(205)

Argumentele FTT sunt eronate. Astfel cum s-a explicat deja în considerentul 152, departe de a fi general și de a aborda structura economică din China în „linii mai generale”, raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni, cu caracter transversal, prezente în întreaga economie chineză și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție ale produsului în cauză. Comisia a observat, de asemenea, că raportul nu este singura sursă de elemente de probă utilizată de Comisie pentru a stabili existența unor distorsiuni semnificative. Elementele de probă suplimentare utilizate de Comisie și concluziile la care a ajuns Comisia pe baza acestor elemente sunt prezentate în secțiunile 3.3.1.2-3.3.1.9. În consecință, deși elementele menționate de FTT, cum ar fi proprietatea statului sau rolul jucat de PCC în cadrul societăților se numără printre factorii relevanți care indică distorsiuni semnificative, concluzia generală a Comisiei cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se bazează pe o serie mult mai largă de elemente de probă. În consecință, Comisia a respins argumentele FTT.

3.2.   Țara reprezentativă

3.2.1.   Observații generale

(206)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China. În acest scop, Comisia a utilizat țări cu un venit național brut pe cap de locuitor similar cu cel din China, potrivit datelor din baza de date a Băncii Mondiale (115);

fabricarea produsului în cauză în țara respectivă;

disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă;

dacă se identifică mai multe țări reprezentative posibile, ar trebui să se acorde prioritate, după caz, țării cu un nivel adecvat de protecție socială și a mediului.

(207)

Astfel cum se explică în considerentele 209 și 210, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Aceste note descriu faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante și abordează, de asemenea, observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare utilizarea Argentinei drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(208)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a identificat Turcia ca potențială țară reprezentativă adecvată, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(209)

La 19 noiembrie 2020, prin intermediul unei note (denumită în continuare „prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de CFO. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat șase posibile țări reprezentative, și anume Columbia, Malaysia, Serbia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia, și a considerat că Turcia este țara reprezentativă cea mai adecvată. Comisia a primit observații cu privire la prima notă din partea Connect Com, CCCME și a grupului ZTT. Aceste observații au fost analizate în detaliu în considerentele 226-237.

(210)

La 12 martie 2021, prin intermediul unei a doua note (denumită în continuare „a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Argentina ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile referitoare la societatea relevantă Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A. din țara reprezentativă. A doua notă a abordat, de asemenea, observațiile primite cu privire la prima notă. Au fost primite observații la a doua notă din partea Connect Com, CCCME și a grupului ZTT. Aceste observații au fost analizate în detaliu în considerentele 247-292.

3.2.2.   Un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China

(211)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Columbia, Malaysia, Serbia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, toate aceste țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului în cauză. La 30 noiembrie 2020, au fost primite observații din partea Connect Com, iar la 3 decembrie 2020 (termen prelungit), din partea CCCME și a grupului ZTT.

(212)

Connect Com a argumentat că Comisia ar trebui să ia, de asemenea, în considerare Mexic, Rusia și Kazahstan ca fiind țări reprezentative posibile. Cu toate acestea, Comisia nu a găsit niciun producător de CFO în aceste țări cu informații financiare ușor accesibile și, prin urmare, nu a evaluat suplimentar aceste țări.

(213)

Grupul ZTT a afirmat că economia turcă a suferit distorsiuni semnificative, în special pe piața energiei, precum și pe piața produselor electronice și optice, și a făcut trimitere în această privință la documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Raportul din 2020 privind Turcia” (116). Având în vedere concluzia de mai jos din considerentul 294 de a selecta Argentina drept țară reprezentativă adecvată, această afirmație a rămas fără obiect.

(214)

Grupul ZTT a afirmat că venitul național brut (denumit în continuare „VNB”) nu este un indicator adecvat pentru a evalua nivelul dezvoltării economice a unei țări, deoarece VNB pe cap de locuitor nu rezumă în mod corespunzător nivelul de dezvoltare al unei țări și nu măsoară bunăstarea și că produsul intern brut (denumit în continuare „PIB”) pe cap de locuitor este un indicator mult mai exact. Grupul ZTT a observat, de asemenea, că Malaysia are un nivel al dezvoltării economice mai apropiat de cel al Chinei decât Turcia când este luat în considerare PIB-ul pe cap de locuitor și, prin urmare, Malaysia se află mai aproape de nivelul de dezvoltare al Chinei decât Turcia. Grupul ZTT a afirmat că productivitatea ar trebui, de asemenea, luată în considerare în această analiză și, deși productivitatea ambelor țări este mai mare decât cea a Chinei, Malaysia este mai apropriată decât Turcia în ceea ce privește similaritatea economiei. Grupul ZTT a observat, de asemenea, că, pe baza indicelui dezvoltării umane al Organizației Națiunilor Unite (care combină într-un singur indice diferite măsuri ale dezvoltării, precum speranța de viață, anii de școlarizare și VNB pe cap de locuitor, iar cu cât acest indice este mai mare, cu atât este mai ridicat nivelul de dezvoltare), Malaysia este mai apropiată de nivelul de dezvoltare al Chinei decât Turcia. În final, grupul ZTT a observat că, pe baza coeficientului Gini (o măsură a inegalității, exprimată în intervalul 0-100, nivelul inegalității crescând proporțional cu valoarea coeficientului), Malaysia este mai apropiată de China decât Turcia în ceea ce privește nivelul inegalității.

(215)

Connect Com a afirmat că Comisia ar trebui să ia, de asemenea, în considerare condițiile de producție din cadrul industriei, având în vedere că, spre deosebire de Turcia, China dispune de tehnologii foarte avansate, precum și numărul de societăți care operează pe piață.

(216)

Pentru construirea valorii normale în cazul țărilor cu distorsiuni semnificative, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază stabilește că Comisia poate utiliza o țară reprezentativă care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. Pentru a stabili, în fiecare caz, care sunt țările cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare, Comisia utilizează țări clasificate de Banca Mondială în aceeași categorie de venit. Comisia își exercită, în acest sens, puterea de apreciere în interpretarea și aplicarea regulamentului de bază, astfel cum a fost confirmat în repetate rânduri de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în circumstanțe în care Comisiei îi revine acest rol (117). Comisia consideră că această clasificare permite selectarea unui număr suficient de țări posibil adecvate cu un nivel similar de dezvoltare pentru a alege o țară reprezentativă adecvată potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, asigurând, în același timp, o rezervă unitară și obiectivă de țări.

(217)

Regulamentul de bază nu impune ca țara reprezentativă să fie cea mai apropriată de țara exportatoare în ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică, productivitatea, speranța de viață, nivelul de dezvoltare, nivelul inegalității, condițiile de producție sau nivelul concurenței. Prin urmare, niciunul dintre elementele de mai sus nu este relevant în selectarea unei țări reprezentative adecvate. În acest caz, categoria relevantă stabilită de Banca Mondială în care este clasificată China a fost cea a țărilor cu venituri medii-superioare. Prin urmare, toate țările incluse în lista respectivă și analizate în cele două note au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei și s-a considerat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

3.2.3.   Disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă

(218)

În prima notă, Comisia a indicat faptul că, pentru Columbia, Malaysia, Serbia, Africa de Sud, Thailanda și Turcia, disponibilitatea datelor publice trebuia verificată suplimentar, în special în ceea ce privește datele financiare publice de la producătorii produsului în cauză. Comisia a identificat un producător de CFO în Columbia, patru în Malaysia, unul în Serbia, doi în Africa de Sud, trei în Thailanda și patru în Turcia, astfel cum s-a explicat la considerentele 219-224.

(219)

Cu privire la Columbia, datele financiare ușor accesibile pentru Furukuwa Industrial Colombia S A S datau din 2018 și, prin urmare, nu puteau fi considerate adecvate pentru perioada de anchetă. Date mai recente erau disponibile pentru alți producători din alte țări posibil reprezentative, astfel cum s-a precizat în considerentul 238.

(220)

Cu privire la Malaysia, Comisia a identificat patru producători, cu date financiare ușor accesibile, și anume Fujikura Federal Cables SDN BHD (denumit în continuare „Fujikura”), Lite Kabel SDN BHD (denumit în continuare „Lite Kabel”), Opcom Cables SDN BHD (denumit în continuare „Opcom”) și Tenaga Cable Industries SDN BHD (denumit în continuare „Tenaga”). Datele financiare ușor accesibile pentru Lite Kabel și Tenaga datau din 2018, iar pentru Opcom din primul trimestru al anului 2019 și, prin urmare, nu puteau fi considerate adecvate pentru perioada de anchetă. Pentru Fujikura, datele financiare erau ușor accesibile pentru 2019, însă societatea înregistra pierderi.

(221)

Cu privire la Serbia, deși datele financiare ale Novkabel Doo Novi Sad erau ușor accesibile pentru 2019, societatea înregistra pierderi.

(222)

Cu privire la Africa de Sud, Comisia a identificat doi producători de CFO, și anume CBI-Electric Telecom Cables (PTY) LTD și Malesela Taihan Electric Cable (PTY) LTD. Cu toate acestea, nu existau date financiare ușor accesibile pentru aceste societăți.

(223)

Cu privire la Thailanda, Comisia a identificat trei producători de CFO, și anume Futong Group Communication Technology (Thailanda) Co Ltd (denumit în continuare „Futong”), Siam Fiber Optics Co Ltd (denumit în continuare „Siam Fiber”) și Thai Fiber Optics Co Ltd (denumit în continuare „Thai Fiber”), având date financiare ușor accesibile pentru anul 2019. Futong a fost profitabil în 2019, în timp ce Siam Fiber și Thai Fiber au înregistrat pierderi.

(224)

Cu privire la Turcia, Comisia a identificat patru producători de CFO cu date financiare ușor accesibile, și anume Cen Kablo Sanayi Ve Ticaret AS (denumit în continuare „Cen Kablo”), Corning Optik Iletisim Sanayi Limited Sirketi (denumit în continuare „Corning Optik”), ETK Kablo Sanayii Ve Ticaret AS (denumit în continuare „ETK Kablo”) și Turk Prysmian Kablo Ve Sistemleri AS (denumit în continuare „Turk Prysmian”). Datele financiare ușor accesibile pentru Cen Kablo și Corning Optik datau din 2018, iar pentru ETK Kablo din 2017. Pentru Turk Prysmian, datele financiare erau ușor accesibile pentru anul 2019. Cu toate acestea, societatea a înregistrat o marjă de profit scăzută în 2019, considerându-se că aceasta nu a reprezentat „o sumă rezonabilă” în înțelesul ultimului paragraf al articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(225)

Având în vedere că date mai recente erau disponibile pentru alți producători din alte țări reprezentative posibile, astfel cum s-a precizat în considerentul 238, Columbia, Malaysia și Turcia nu au fost luate în considerare ca fiind țări reprezentative posibile în această etapă. În orice caz, Comisia a răspuns în cele ce urmează afirmațiilor referitoare la aceste țări.

(226)

CCCME și grupul ZTT au argumentat că producătorii din țările reprezentative posibile pentru care au fost dezvăluite datele financiare în prima notă produceau și vindeau atât produsul în cauză, cât și alte produse. În mod specific, CCCME și grupul ZTT au afirmat că, potrivit raportului anual al Turk Prysmian pentru 2019, 89 % din vânzările acestui producător reprezentau cabluri electrice și numai 11 % reprezentau cabluri de telecomunicații, și, prin urmare, această societate nu ar fi o sursă bună de date financiare în ceea ce privește activitatea de producție de cabluri din fibre optice. În plus, grupul ZTT a afirmat că nici activitatea Corning Optik nu se limita la producția de CFO.

(227)

În această privință, Comisia a observat că activitatea acestor societăți a rămas producția de cabluri, inclusiv a produsului în cauză, și, prin urmare, datele financiare de la aceste societăți ar reprezenta un substituent reprezentativ pentru performanța financiară a producției de CFO în Turcia pentru anul 2019. În plus, aplicarea metodologiei de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se bazează pe datele ușor accesibile și s-ar putea întâmpla ca datele publice să nu fie ușor accesibile la nivelul cel mai specific al produsului în cauză, ci la un nivel mai agregat. Prin urmare, acest argument nu este acceptabil.

(228)

Connect Com a afirmat că, din cauza relației dintre producătorul din cadrul Uniunii Prysmian și producătorul turc Turk Prysmian, cheltuielile indirecte, costurile VAG și profiturile societății turce nu ar fi fiabile. Connect Com nu a explicat motivul pentru care această relație ar determina ca profitul și costurile VAG să nu fie fiabile și, prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(229)

CCCME și grupul ZTT au observat că mai mulți producători turci importanți, precum Turk Prysmian și Corning Optik, importau fibre optice de la societățile lor afiliate și, prin urmare, prețurile de import aferente nu ar putea reflecta prețurile pieței. Pe de altă parte, reclamantul a argumentat că acest lucru nu este aplicabil. Deoarece această afirmația nu a fost fundamentată, prin urmare, nu este acceptabilă.

(230)

Grupul ZTT a depus rapoarte anuale de la doi producători din Malaysia, Opcom Cables pentru 2019 și 2020 și Lite pentru 2019, care erau disponibile public. Ambele societăți au fost identificate în prima notă drept producători de CFO, astfel cum se prevede în considerentul 220. Grupul ZTT a propus ca aceste date financiare disponibile de la acești doi producători din Malaysia să fie utilizate pentru a determina țara reprezentativă. Grupul ZTT a observat că cele două societăți din Malaysia nu au fost profitabile în 2019 și, respectiv, 2020, însă a sugerat că datele din alți ani ar putea fi utilizate pentru acest indicator, deoarece Lite Kabel a fost profitabilă în 2018.

(231)

Deoarece ambele societăți din Malaysia au fost neprofitabile în 2019 și, respectiv, 2020, datele lor nu au putut fi utilizate deoarece nu reprezintă „o sumă rezonabilă” în înțelesul ultimului paragraf al articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În ceea ce privește utilizarea datelor pentru 2018, înainte de perioada de anchetă, se acordă întotdeauna preferință datelor aferente perioadei de anchetă. În acest caz specific, există date financiare disponibile pentru perioada de anchetă într-o altă țară reprezentativă posibilă și, astfel, nu există niciun motiv pentru a recurge la date care se referă la o perioadă diferită. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(232)

CCCME a argumentat, de asemenea, că, în cazul în care nu există niciun producător din Malaysia care să fi înregistrat profit în 2019 și care să fi avut informații financiare ușor accesibile, Comisia ar trebui să utilizeze datele producătorilor din Uniune pentru costurile VAG și profit, astfel cum a procedat în ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping privind electrozii din tungsten din China (118).

(233)

Comisia observă că regulamentul de bază acordă preferință datelor care provin dintr-o țară reprezentativă cu un nivel similar de dezvoltare ca țara exportatoare și, prin urmare, această afirmație nu poate fi acceptată.

(234)

Grupul ZTT a afirmat că Comisia nu ar trebui să se bazeze pe Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) (119) pentru a determina valoarea factorilor de producție, ci pe statisticile privind importul ale serviciilor vamale chineze sau ale serviciilor vamale naționale din țara reprezentativă întrucât, conform afirmațiilor grupului ZTT, acestea ar fi mai fiabile decât datele din GTA.

(235)

Comisia a observat că părțile interesate nu au furnizat elemente de probă care să arate că GTA este mai puțin fiabil decât statisticile vamale oficiale. De fapt, Comisia a observat că statisticile vamale oficiale din țara în cauză au reprezentat sursa datelor GTA potrivit contractelor bilaterale încheiate de GTA cu toate țările vizate. Comisia a observat, de asemenea, că mai multe administrații publice au o practică îndelungată de utilizare a GTA pentru a accesa statisticile vamale și că această bază de date a fost, de asemenea, utilizată pe scară largă de operatorii privați pentru mai multe scopuri diferite și în contexte diferite. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(236)

CCCME și grupul ZTT au argumentat că o mare parte din importurile de fibre optice încadrate la codul mărfurilor 9001 10 de Turcia nu au fost materiale utilizate pentru fabricarea produsului în cauză, cum ar fi fibrele multimod, și, prin urmare, prețul de import GTA al Turciei nu ar putea reflecta în mod rezonabil prețul nedistorsionat al fibrelor monomod. CCCME a afirmat, de asemenea, că Comisia ar trebui să utilizeze Malaysia drept țară reprezentativă posibilă deoarece proporția de fibre optice monomod din importurile încadrate la codul mărfurilor 9001 10 al Malaysiei era mult mai ridicată decât cea a Turciei și, prin urmare, datele de import din GTA pentru Malaysia erau mult mai fiabile decât cele pentru Turcia. CCCME a argumentat în continuare că, având în vedere că Turcia importa în principal fibre optice din Statele Unite ale Americii, iar Malaysia în principal din India, datele de import ale Malaysiei ar fi mai puțin influențate de cheltuielile de livrare.

(237)

Cu privire la argumentele referitoare la Malaysia și, în special, la reprezentativitatea valorii importurilor de fibre optice monomod, având în vedere proporția mai mare a acestui factor de producție în cadrul codului mărfurilor 9001 10 și incidența mai mică a cheltuielilor de livrare (comparativ cu Turcia), Comisia a observat că, pentru compararea importurilor diferiților factori de producție în diferite țări, a verificat să existe importuri reprezentative suficiente în țările posibile. În plus, după ce a fost selectată o țară reprezentativă adecvată, Comisia utilizează coduri mai detaliate pentru bunuri specifice țării respective, aprofundând cât de mult posibil codurile HS formate din 6 cifre, astfel cum se indică în considerentul 318.

(238)

Deoarece Comisia nu a găsit informații disponibile în perioada de anchetă în ceea ce privește datele financiare pentru producătorii din Columbia și Africa de Sud sau pentru producătorii profitabili din Malaysia și Serbia, aceste jurisdicții nu au fost considerate țări reprezentative corespunzătoare. Comisia a efectuat cercetări suplimentare privind țările reprezentative adecvate posibile și, astfel cum se descrie în a doua notă, a identificat un producător suplimentar de CFO în Argentina (și anume Prysmian Energia Cables y Sistemas De Argentina S.A.), unul în Brazilia (și anume Prysmian Cabos e Sistemas do Brasil S/A) și un producător suplimentar de cabluri electrice în Thailanda (și anume Venine Cable) cu informații financiare ușor accesibile pentru anul 2019.

(239)

Comisia a analizat, de asemenea, importurile factorilor principali de producție [precum fibră optică, polietilenă de înaltă și joasă densitate, sârmă din oțel placat cu aluminiu, fire din fibră de sticlă, material LSZH (fum scăzut, fără halogen) pentru înveliș, sârmă de oțel pentru fosfatare cu strat de PE și tuburi] în Argentina, Brazilia, Thailanda și Turcia.

(240)

Pentru toți factorii de producție, datele privind importurile în țara reprezentativă din China au fost excluse în contextul distorsiunilor semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. De asemenea, datele privind importurile în țara reprezentativă din țări nemembre ale OMC și enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 (120) (Azerbaidjan, Belarus, Republica Populară Democrată Coreeană, Turkmenistan, Uzbekistan) au fost, de asemenea, excluse deoarece prețurile lor nu au fost considerate a fi prețuri nedistorsionate.

(241)

În ceea ce privește Argentina, jumătate dintre fibrele optice, principalul factor de producție, au fost importate din China la nivel de șase cifre. Cu toate acestea, o analiză a nivelului de opt cifre a arătat că numai pentru unul dintre cele trei coduri relevante importurile din China erau în cantități considerabile (52 %). Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate în general adecvate. Ceilalți factori de producție principali au fost importați în volume semnificative din țări cu economie de piață. Prin urmare, reprezentativitatea importurilor nedistorsionate în Argentina a fost considerată ridicată.

(242)

În ceea ce privește Brazilia, fibrele optice au fost importate în principal din China la nivel de șase cifre. Mai mult, la nivel de opt cifre, fibrele optice au fost importate sub aceste trei coduri, și în cazul a două dintre ele aproape toate importurile au provenit din China. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate nefiabile. Mai mult, Comisia a observat că, la nivel de șase cifre, 72 % din importurile de sârmă din oțel placat cu aluminiu, utilizată de un producător-exportator în volume semnificative pentru producția de cabluri din fibre optice, au provenit din China. La nivel de opt cifre, acest factor de producție a fost importat sub două coduri și, în cazul ambelor coduri, mai mult de 60 % din importuri au provenit din China. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate nefiabile și, întrucât a fost un factor de producție substanțial în procesul de fabricație a cablurilor din fibre optice, acesta afectează o cotă semnificativă a valorii normale. În plus, 80 % din firele din fibră de sticlă au fost importate în principal din China la nivel de șase cifre. La nivel de opt cifre, acest factor de producție a fost importat sub două coduri și, în cazul ambelor coduri, mai mult de 60 % din importuri au provenit din China. Având în vedere cele menționate mai sus, reprezentativitatea generală a importurilor nedistorsionate în Brazilia a fost considerată scăzută.

(243)

În cazul Thailandei, la fel ca în cel al Braziliei, factorul de producție principal, și anume fibrele optice, a fost importat în principal din China. Doar 15 % din importurile totale de fibre optice au provenit din alte surse care erau nedistorsionate (la nivel de șase cifre). Mai mult, la nivel de opt cifre, fibrele optice au fost importate sub două coduri și, în cazul ambelor coduri, mai mult de 70 % din volumele importate au provenit din China. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate nefiabile. În plus, 96 % din firele din fibră de sticlă au fost importate în principal din China la nivel de șase cifre. Acest cod nu are un cod la nivel de 8 cifre. Prin urmare, reprezentativitatea acestui factor de producție și valoarea de bază a acestuia au fost considerate, de asemenea, nefiabile. Având în vedere cele menționate mai sus, reprezentativitatea generală a importurilor nedistorsionate în Thailanda a fost considerată scăzută.

(244)

În ceea ce privește Turcia, doar doi factori de producție care sunt utilizați în volume mici în cadrul costului de producție a cablurilor din fibre optice au fost importați în volume semnificative din China. Prin urmare, reprezentativitatea importurilor nedistorsionate în Turcia a fost ridicată.

(245)

În lumina considerațiilor de mai sus (considerentele 224, 241-244), Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Argentina ca țară reprezentativă adecvată și societatea Prysmian Energia Cables Y Sistemas de Argentina S.A., în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale.

(246)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Argentinei ca țară reprezentativă și a societății Prysmian Energia Cables Y Sistemas de Argentina S.A. ca producător din țara reprezentativă. Au fost primite observații din partea Connect Com, CCCME și grupul ZTT.

(247)

Grupul ZTT și-a reiterat afirmația că VNB nu a fost un indicator adecvat pentru a evalua nivelul de dezvoltare economică dintr-o țară deoarece a inclus nu numai venitul produs în țara respectivă, ci și venitul generat în exteriorul acesteia, și a susținut că Comisia a săvârșit o eroare vădită în evaluarea faptelor atunci când a luat în considerare doar categoria de venit stabilită de Banca Mondială, bazată pe venitul național brut pe cap de locuitor, în evaluarea similarității dezvoltării economice cu cea a Chinei. La fel ca în cazul Turciei, astfel cum se explică în considerentul 214, grupul ZTT a susținut că Malaysia are un nivel de dezvoltare economică mai apropiat de cel al Chinei decât Argentina, atunci când este măsurat pe baza produsului intern brut pe cap de locuitor, a nivelului de productivitate și a indicelui dezvoltării umane al Organizației Națiunilor Unite și, prin urmare, s-a afirmat că Malaysia este o țară reprezentativă mai adecvată decât Argentina.

(248)

Comisia nu este de acord cu afirmația grupului ZTT privind eroarea vădită pe care a săvârșit-o aceasta atunci când a utilizat VNB pentru a evalua nivelul de dezvoltare economică a țărilor reprezentative posibile. Astfel cum se explică în considerentele 216 și 217, pentru a stabili în fiecare caz care sunt țările care au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare, Comisia utilizează țări clasificate de Banca Mondială în aceeași categorie de venit. Regulamentul de bază nu conține nicio cerință suplimentară privind alegerea țării având cel mai apropiat PIB pe cap de locuitor, nivel de productivitate sau indice ONU al dezvoltării umane de țara exportatoare. În acest caz, categoria relevantă stabilită de Banca Mondială în care a fost clasificată China a fost cea a țărilor cu venituri medii-superioare. Prin urmare, atât Malaysia, cât și Argentina au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei și s-a considerat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Afirmația că Malaysia era o țară reprezentativă mai adecvată decât Argentina a fost, prin urmare, respinsă.

(249)

CCCME a afirmat că costul materiilor prime importate de producătorii chinezi de pe piețele internaționale nu ar trebui considerat distorsionat și, prin urmare, nu ar trebui înlocuit.

(250)

Producătorilor-exportatori din China incluși în eșantion li s-a oferit oportunitatea de a susține că materiile lor prime (importate) nu erau distorsionate în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. În susținerea afirmațiilor lor, aceștia au trebuit să furnizeze elemente de probă justificative (și anume țara de origine a mărfurilor, contractul de cumpărare, facturi). Grupul ZTT a afirmat că niciuna dintre achizițiile sale de materiale sau de energie nu a fost distorsionată și că, în perioada de anchetă, materiile prime au fost importate la prețuri nedistorsionate. Deși grupul ZTT a identificat achizițiile respective în lista achizițiilor de materiale din cadrul răspunsului la chestionar, acesta nu a furnizat niciun element de probă justificativ. În consecință, Comisia a respins afirmația respectivă.

(251)

Mai mult, grupul ZTT a transmis anumite elemente de probă justificative pentru cinci materii prime, dar acestea au fost parțiale (acoperind doar câteva tranzacții) și inconsecvente cu alte informații furnizate în lista relevantă. Astfel, Comisia nu a putut să evalueze această afirmație, care, prin urmare, nu a putut fi acceptată în această etapă.

(252)

De asemenea, CCCME a afirmat că prețurile de import practicate de țările terțe nu au constituit înlocuitori reprezentativi pentru prețurile interne în cadrul calculării valorii normale deoarece prețul de import poate include cheltuieli de livrare mai ridicate decât cele pentru materiile prime achiziționate la nivel intern, ceea ce ar crește în mod artificial costul materiei prime înlocuite, iar aceste diferențe privind efectele asupra costurilor nu au putut fi identificate în mod corespunzător de către Comisie.

(253)

Astfel cum se explică în considerentul 69, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată. Comisia utilizează ca punct de plecare prețurile de import GTA pentru a calcula un preț nedistorsionat din țara reprezentativă, la care adaugă taxa la import corespunzătoare. Aceasta este considerată o estimare prudentă utilizată pentru a construi o aproximare nedistorsionată adecvată a prețului pieței din țara reprezentativă, având în vedere că, pe lângă această valoare, ar putea fi suportate costuri suplimentare precum impozite și taxe de import altele decât taxele la import (cum ar fi taxa pe valoarea adăugată), în funcție de țara în cauză. Mai mult, dacă nu ar fi luate în considerare toate cheltuielile de livrare aferente importului, prețul rezultat nu ar reflecta prețul nedistorsionat pe piața din Argentina, ci prețul franco fabrică mediu (al produsului vândut la export) din țările care vând în Argentina. Acest lucru ar fi contrar articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(254)

În lipsa elementelor de probă din care să reiasă că datele și metodologia utilizate nu ar fi reprezentative pentru costurile nedistorsionate ale fiecărui factor de producție, Comisia a respins această afirmație.

(255)

CCCME a afirmat că au existat diferențe semnificative în ceea ce privește costurile forței de muncă și ale energiei între diferite țări și, prin urmare, costurile forței de muncă și prețurile energiei din țările terțe nu au putut fi utilizate la stabilirea valorii normale.

(256)

Astfel cum se explică în considerentul 69, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată. Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată. Astfel cum se explică în considerentul 245, în această etapă a anchetei Comisia a selectat Argentina ca țară reprezentativă. Prin urmare, astfel cum se explică în considerentele 345 și 348, costurile nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei electrice au fost preluate din Argentina.

(257)

CCCME a solicitat Comisiei să clarifice standardul utilizat pentru a stabili dacă profitabilitatea unei societăți dintr-o țară reprezentativă este scăzută sau ridicată.

(258)

Potrivit ultimului paragraf al articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită trebuie să includă o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. Acesta este standardul juridic aplicat de Comisie atunci când evaluează dacă nivelul profitului este scăzut sau ridicat. Astfel cum se prevede la articolul respectiv, profitul trebuie să fie rezonabil. Pentru a stabili care este suma rezonabilă în fiecare caz, Comisia va analiza particularitățile fiecărei anchete, cum ar fi produsul în cauză și sectorul. În mod evident, un nivel rezonabil al profitului nu poate fi (virtual) negativ sau aproape de pragul de rentabilitate.

(259)

De asemenea, CCCME a susținut că Argentina nu este o țară reprezentativă adecvată deoarece singurul producător din Argentina identificat de Comisie (și anume Prysmian Energia) era afiliat unuia dintre reclamanți iar societatea deține o cotă importantă pe piața argentiniană. În această privință, CCCME a făcut trimitere la ancheta antidumping privind importurile de glifosat din China (121), în cadrul căreia Argentina, Australia, India și Malaysia au fost respinse ca țări analoge deoarece piețele lor erau în mare parte dominate de societăți afiliate principalului reclamant din UE. De asemenea, CCCME a afirmat că, întrucât piața de telecomunicații din Argentina a crescut puternic în 2020 și guvernul argentinian a oferit sprijin producătorilor locali, datele privind costurile VAG și profitul ale unei societăți care deține o cotă importantă pe o piață în creștere nu pot să reflecte un nivel rezonabil și orientat către piață și nu ar trebui utilizate pentru construirea valorii normale. De asemenea, Connect Com a afirmat că producătorii argentinieni de CFO nu erau societăți independente, ci afiliate societăților Prysmian și Nexans și, prin urmare, (i) nu exista suficientă concurență pe piața internă din Argentina și a făcut trimitere la hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-16/90 (122); (ii) costul și profitul acestor producători ar depăși nivelul concurențial; (iii) prețurile de transfer la nivel de grup ale producătorilor afiliați au fost excesive. Mai mult, Connect Com a afirmat că profitul societății Prysmian Energia de 20 % a fost excesiv, în timp ce profitul societății Venine Cable din Thailanda de 9,5 % era mai conform cu condițiile de concurență. Mai mult, Connect Com a afirmat că Brazilia ar fi o țară reprezentativă mai adecvată deoarece mai mulți producători sunt activi pe această piață și cel puțin patru dintre aceștia sunt independenți față de reclamanți.

(260)

Faptul că societatea selectată din țara reprezentativă este afiliată unui producător din Uniune nu influențează alegerea țării reprezentative. CCCME nu a furnizat niciun motiv sau vreun element de probă care ar face acest aspect relevant în cazul de față. Mai mult, faptul că societatea deține o cotă importantă pe piața argentiniană nu înseamnă că nu există concurență în Argentina și nici nu ar face ca datele financiare ale unei astfel de societăți să devină automat necorespunzătoare. De asemenea, această afirmație nu a fost susținută prin elemente de probă conform cărora piața din Argentina este anticoncurențială. În fapt, s-a constatat că marja de profit pentru societatea argentiniană a fost de 10,6 %, astfel cum se menționează în considerentul 362, aspect care este conform cu profitul de 9,5 % susținut de Connect Com ca fiind „conform cu condițiile de concurență”. Prin urmare, afirmațiile respective au fost respinse.

(261)

CCCME și-a reiterat solicitarea potrivit căreia Comisia ar trebui să utilizeze Malaysia ca țară reprezentativă. CCCME a afirmat că, în lipsa unor date profitabile pentru perioada de anchetă, Comisia ar putea utiliza datele financiare ale unei societăți profitabile pentru anul 2018, având în vedere că industria CFO este un sector relativ stabil, în cadrul căruia nivelul de costuri VAG și de profit nu variază considerabil de la un an la altul. De asemenea, CCCME a subliniat că, în cursul anchetei antidumping privind importurile de acid citric din China (123), deși producătorul identificat din Columbia a suferit o pierdere în 2019, Comisia a selectat în continuare Columbia ca țară reprezentativă adecvată și, pentru costurile VAG și profit, Comisia a utilizat datele societăților din Columbia care fabrică produse într-o categorie apropiată de acidul citric.

(262)

Astfel cum se explică în considerentul 231, s-a acordat preferință datelor disponibile pentru perioada de anchetă și astfel de date există pentru o societate din Argentina. CCCME nu a furnizat niciun motiv pentru îndepărtarea de la aceeași perioadă pentru care a fost construită valoarea normală. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(263)

Mai mult, grupul ZTT a afirmat că Malaysia este o țară reprezentativă mai adecvată decât Argentina deoarece (i) produsele fabricate de cele trei societăți din Malaysia indicate de grupul ZTT erau mai apropiate de cele fabricate de grupul ZTT, în comparație cu produsele fabricate de Prysmian Energia; (ii) mai mulți producători de CFO au fost identificați în Malaysia decât în Argentina.

(264)

În afară de faptul că prima afirmație nu era sprijinită de elementele de probă necesare, aceste două aspecte sunt irelevante deoarece societățile respective din Malaysia erau fie în pierdere, fie nu înregistrau profituri rezonabile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază în perioada de anchetă. Astfel cum se explică în considerentul 230, Lite și Opcom Cables nu erau profitabile în 2019 și, respectiv, în 2020, în timp ce profitul societății Tenaga Cable în 2019 nu a reprezentat „o sumă rezonabilă” în înțelesul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se menționează în considerentul 268. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(265)

Grupul ZTT a afirmat că Comisia ar putea utiliza marja de profitabilitate a societății din Malaysia pentru anul 2018 în același mod în care utilizează estimările de profitabilitate înainte de perioada de anchetă atunci când calculează marja de eliminare a prejudiciului.

(266)

Articolul 2 alineatul (6a) prevede, ca o primă metodă, utilizarea a costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată în perioada de anchetă. În acest context, profiturile ar proveni în mod normal din aceeași perioadă. Dacă profiturile nu sunt rezonabile, ca în cazul de față, se selectează o altă țară reprezentativă. Prin urmare, afirmația nu poate fi acceptată.

(267)

De asemenea, grupul ZTT a transmis situația financiară pentru anul 2019 a unei societăți din Malaysia, Tenaga Cable Industries SDN BHB, care era inclusă pe lista din prima notă, astfel cum se menționează în considerentul 220, și a solicitat Comisiei să aleagă Malaysia ca țară reprezentativă și să utilizeze costurile VAG și marja de profit ale acestei societăți pentru a construi valoarea normală.

(268)

Comisia a remarcat faptul că societatea respectivă a fost într-adevăr profitabilă în 2019. Cu toate acestea, marja de profit nu a reprezentat „o sumă rezonabilă” în înțelesul ultimului paragraf al articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(269)

Grupul ZTT a afirmat, de asemenea, că Comisia ar trebui să utilizeze Malaysia în locul Argentinei ca țară reprezentativă deoarece datele privind importurile au fost mai concludente decât cele pentru Argentina. Malaysia avea un cod tarifar la nivel de 8 cifre dedicat fibrelor optice (9001 10 10), care corespundea tipului de materie primă utilizată la fabricația produsului în cauză (utilizat în telecomunicații) și nu se aplicau taxe vamale la import, în timp ce nomenclatura tarifară din Argentina nu prevedea această împărțire specifică a fibrelor optice utilizate în telecomunicații și se aplicau taxe vamale.

(270)

Această afirmație este incorectă pe plan faptic. Codul la nivel de 8 cifre pentru Malaysia (și anume 9001 10 10) este destinat atât utilizării în telecomunicații, cât și utilizării energiei electrice. În cazul Argentinei, cele două coduri relevante la nivel de 8 cifre pentru fibrele optice (9001 10 19 și 9001 10 11) nu specifică utilizarea, dar identifică în mod clar produsul, și anume fibrele optice. Principala utilizare a fibrelor optice este, în mod evident, în sectorul telecomunicațiilor. În orice caz, astfel cum se explică în considerentul 231, Comisia nu a putut găsi, în perioada de anchetă, o societate relevantă în Malaysia cu date financiare ușor accesibile care să fi înregistrat sume rezonabile de profit în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(271)

Grupul ZTT a afirmat, de asemenea, că Comisia ar trebui să utilizeze Malaysia în locul Argentinei ca țară reprezentativă deoarece piața energiei din Argentina a fost distorsionată. Grupul a făcut trimitere în această privință la un raport din 2019 al Fitch Rating (124), în care se preciza că sectorul energiei electrice din Argentina s-a bazat pe subvenții guvernamentale plătite către Compania Administradora del Mercado Mayorista Eléctrico S.A. (CAMMESA) și transferate societăților producătoare de energie electrică. Mai mult, grupul ZTT a afirmat că, potrivit Băncii Mondiale, pe piața energiei electrice din Argentina operau patru întreprinderi deținute de stat.

(272)

Comisia a observat că raportul Fitch Rating a fost publicat la 13 iunie 2019 și că subvențiile primite de CAMMESA erau aferente perioadei anterioare anului 2018. Mai mult, în extrasele din raport furnizate de această parte se preciza doar faptul că subvențiile au fost transferate societăților producătoare de energie electrică și nu se concluziona că respectivele societăți au transferat mai departe aceste subvenții către clienții finali. În orice caz, chiar dacă lucrurile ar fi stat astfel, costurile energiei electrice utilizate ca valoare de referință ar fi mai mici și, în consecință, valoarea normală ar fi, de asemenea, mai mică, avantajând astfel producătorii-exportatori. În orice caz, astfel cum se explică în considerentul 348, pentru calcularea valorii de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat tarifele publicate de distribuitorii de energie electrică Edesur și Edenor în perioada de anchetă. Astfel cum se menționează și în raportul transmis de grupul ZTT, Edenor și Edesur sunt entități private (Edenor este deținut în majoritate de Pampa Energia și Edesur de Enel Americas) și, prin urmare, nu păreau să fi primit subvențiile respective. Mai mult, nu a fost furnizat niciun element de probă privind efectul presupuselor subvenții asupra pieței. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(273)

De asemenea, grupul ZTT a afirmat că, în cazul în care ar fi utilizată Argentina ca țară reprezentativă în locul Malaysiei, statisticile privind importurile sub codul argentinian 9001 10 19 ar trebui excluse din calcularea prețului nedistorsionat al respectivului factor de producție deoarece cantitatea de importuri este scăzută (688 kg) și deosebit de scumpă, și, prin urmare, se presupune că nu a fost obținută în cadrul operațiunilor comerciale normale. Mai mult, s-a afirmat că ar trebui incluse datele aferente codului argentinian 9001 10 20 (Haces Y Cables De Fibras Ópticas – cabluri și pachete de fibră optică) deoarece acest produs a fost importat în cantități mult mai mari și cu o mai mare regularitate (1 212 473 kg).

(274)

În ceea ce privește codul argentinian 9001 10 19, grupul ZTT nu a transmis niciun element de probă din care să reiasă că importurile sub acest cod nu au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale. Prețul mai ridicat nu este un indicator în această privință. În plus, ancheta a evidențiat că unii producători-exportatori din China achiziționau fibre optice la prețuri similare. Mai mult, s-a observat faptul că codul argentinian 9001 10 20 este utilizat pentru cabluri din fibre optice și nu pentru fibre optice și, prin urmare, nu poate fi utilizat la calcularea valorii de referință pentru fibrele optice. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(275)

Grupul ZTT a afirmat, de asemenea, că în baza raportului anual al grupului Prysmian pentru anul 2019, 16 % din venitul total al grupului a provenit din activitățile de proiecte (cabluri personalizate de înaltă tehnologie și de înaltă tensiune destinate utilizării submarine și terestre), 70 % a provenit din activitatea în domeniul energiei electrice (un portofoliu complet de produse de cabluri pentru sectorul energetic), dar numai 14 % a provenit din activitatea sa în domeniul telecomunicațiilor. Prin urmare, s-a afirmat că utilizarea unui membru al grupului Prysmian drept bază pentru cost, costurile VAG și profit pe piața de cabluri din fibre optice ar fi înșelătoare deoarece acest produs reprezintă doar o mică parte din producția grupului.

(276)

Informațiile financiare referitoare la Prysmian Energia comunicate părților interesate în cea de a doua notă nu sunt la nivelul întregului grup Prysmian, ci la nivelul entității din Argentina. Mai mult, pe baza informațiilor disponibile pe site-ul web al Prysmian Energia (125), activitatea acestei societăți acoperă produsul în cauză și, prin urmare, datele financiare ale acestei societăți sunt o aproximare reprezentativă a performanței financiare a activității în domeniul CFO din Argentina. În plus, astfel cum se explică în considerentul 227, aplicarea metodologiei de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se bazează pe datele ușor accesibile și s-ar putea întâmpla ca datele să nu fie disponibile la nivelul cel mai specific al produsului în cauză, ci la un nivel mai agregat. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(277)

De asemenea, grupul ZTT a invocat lipsa de fiabilitate a calității datelor din Argentina deoarece Prysmian Energia era afiliată la Prysmian S.p.A, un producător din Uniune, parte la ancheta actuală. În consecință, orice prejudiciu suferit de Prysmian S.p.A ar afecta rezultatele financiare ale întregului grup, inclusiv pe cele ale Prysmian Energia. Mai mult, grupul a afirmat că rezultatul financiar individual al Prysmian Energia este foarte posibil să fi fost afectat de tranzacțiile referitoare la factorii de producție furnizați de părțile afiliate.

(278)

Astfel cum se explică în considerentul 276, informațiile financiare ale Prysmian Energia comunicate părților interesate în cea de a doua notă nu au fost la nivelul întregului grup Prysmian, ci la nivelul entității din Argentina. Mai mult, grupul ZTT nu a explicat modul în care datele financiare ale unei societăți din Argentina ar putea fi afectate de prejudiciul suferit de o societate afiliată din Italia. Această afirmație este pur speculativă deoarece nu a fost susținută de elemente de probă justificative în acest sens. Afirmația că rezultatul financiar al Prysmian Energia ar fi putut fi afectat de tranzacțiile referitoare la factorii de producție furnizați de părțile afiliate este, de asemenea, speculativă deoarece, din nou, nu a fost furnizat niciun element de probă în susținerea ei. Prin urmare, aceste afirmații au fost pur și simplu respinse.

(279)

Grupul ZTT a solicitat Comisiei să furnizeze o defalcare mai detaliată a conținuturilor cheltuielilor de funcționare ale Prysmian Energia puse la dispoziția Comisiei, sau, în cazul în care acestea nu au fost disponibile, să le obțină și să le comunice.

(280)

Comisia confirmă faptul că, în cea de a doua notă, a comunicat părților interesate informațiile financiare relevante și ușor accesibile privind Prysmian Energia obținute de la Dun & Bradstreet.

(281)

Connect Com a afirmat că, la fel ca în cazul Turciei, nu se poate presupune, în cazul Argentinei, că se produc în această țară cantități de cabluri din fibre optice suficient de reprezentative pentru a atinge valoarea de referință de 5 % din producția Chinei, astfel cum se prevede în orientările Comisiei privind plângerile (126). Potrivit afirmațiilor acestei părți, volumul total al producției înregistrat de producătorii de CFO din Argentina s-ar situa cu mult sub producția totală a producătorilor chinezi.

(282)

De asemenea, Connect Com a argumentat că producătorii din Argentina nu au avut acces la materiile prime esențiale precum fibrele de sticlă, aramidă sau polietilenă și, spre deosebire de producătorii chinezi, aceste materii prime trebuie importate într-un mod relativ complex și costisitor. În această privință, Connect Com s-a bazat pe hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-16/90 din 22 octombrie 1991 (127), care statuează că atunci când se alege țara de referință trebuie să se ia în considerare accesul la materiile prime.

(283)

Ca observație preliminară, trebuie remarcat faptul că argumentele oferite de Connect Com și trimiterea la hotărârea pronunțată în cauza C-16/90 sunt eronate. În această cauză s-a discutat alegerea țării analoge în temeiul fostului articol 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, care prevedea că valoarea normală pentru țările care nu au economie de piață se poate baza pe prețurile interne reale percepute sau pe costurile reale suportate de producătorii interni într-o țară terță cu economie de piață. În temeiul acestei dispoziții, factori precum accesul la materii prime și volumul de producție al producătorilor din țara analogă ar putea avea o influență asupra alegerii țării analoge, deoarece aceștia ar putea influența prețurile și costurile interne ale producătorilor din țara analogă pentru producția și vânzarea produsului similar. Ca atare, a fost rezonabil să se aleagă o țară analogă în cazul în care acești factori erau comparabili cu cei observați într-o economie planificată care face obiectul anchetei. Aceste considerații nu mai sunt relevante pentru aplicarea articolului 2 alineatul (6a). Acest lucru se datorează faptului că, în temeiul articolului 2 alineatul (6a), valoarea normală se bazează pe factorii de producție ai producătorilor-exportatori care fac obiectul anchetei. Țara de referință reprezentativă este utilizată exclusiv pentru a obține date nedistorsionate pentru a evalua factorii de producție, în acest caz, ai producătorilor-exportatori chinezi care fac obiectul anchetei.

(284)

Fără a aduce atingere celor de mai sus, Comisia a observat următoarele elemente.

(285)

În ceea ce privește afirmația referitoare la Ghidul pentru reclamanți, întregul text la care face trimitere Connect Com este un ghid explicativ pentru reclamanți, care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic și este menit să ofere exclusiv îndrumare generală (128). Mai mult, ghidul are drept scop numai să ofere îndrumare reclamanților în etapa de depunere a plângerii și nu acoperă etapa de anchetă, care constituie contextul afirmației acestei părți. În orice caz, Comisia observă că textul citat reprezenta o omisiune dintr-o versiune anterioară care viza alegerea țării analoge în temeiul fostului articol 2 alineatul (7) și că, între timp, ghidul a fost revizuit (129). Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(286)

În ceea ce privește afirmația referitoare la accesul la materii prime, aceasta este atât greșită, cât și pur speculativă. Pe baza datelor raportate de GTA, societățile din Argentina importă fibre de sticlă, aramidă sau polietilenă în volume semnificative. Mai mult, Connect Com nu a transmis nicio dovadă din care să reiasă modul presupus complex și costisitor în care societățile argentiniene importă aceste materii prime. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(287)

Mai mult, Connect Com a afirmat fără temei că Comisia a exclus Columbia, Malaysia, Serbia și Africa de Sud ca posibile țări reprezentative în baza unei analize a datelor privind importurile la nivel de șase cifre care a fost efectuată în cadrul primei note, în timp ce, pentru Argentina, a efectuat o analiză la nivel de opt cifre.

(288)

Astfel cum se explică în considerentul 238, Comisia nu a considerat Columbia, Malaysia, Serbia și Africa de Sud drept țări reprezentative adecvate deoarece nu a găsit informații disponibile în perioada de anchetă în ceea ce privește datele financiare pentru producătorii din aceste țări. În consecință, nu s-a efectuat nicio analiză a datelor privind importurile. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(289)

De asemenea, Connect Com a afirmat că Comisia nu a putut exclude Brazilia pe baza faptului că o mare parte din sârma din oțel placat cu aluminiu a fost importată din China deoarece sârma din oțel placat cu aluminiu nu a reprezentat o materie primă necesară pentru fabricarea de CFO și că, dacă această decizie s-a bazat pe volumul importurilor din China al unor factori de producție nesemnificativi, atunci Argentina ar trebui respinsă ca țară reprezentativă deoarece aceasta importă volume semnificative din China în cazul altor factori de producție nesemnificativi, cum ar fi sârma din aliaj de aluminiu și tije din aluminiu.

(290)

Connect Com a înțeles greșit motivele pentru care Comisia nu a considerat Brazilia drept țară reprezentativă adecvată. Astfel cum se explică în considerentul 242, Comisia a concluzionat că reprezentativitatea generală a importurilor nedistorsionate în Brazilia a fost scăzută deoarece mai multe materii prime, care erau utilizate în volume semnificative în costul producției de CFO, au fost importate în principal din China. Mai precis, Comisia a subliniat faptul că reprezentativitatea fibrelor optice și valoarea de bază a acestora au fost semnificativ subminate deoarece majoritatea importurilor de fibre optice au provenit din China, fie că erau evaluate la nivel de 6 cifre, fie la nivel de 8 cifre. Mai mult, astfel cum se explică în considerentul 242, sârma din oțel placat cu aluminiu este utilizată de un producător-exportator în volume semnificative în producția de CFO. Acest producător fabrică CFO care, pe lângă transmisia de date, sunt utilizate și pentru transmisia de energie electrică și, astfel cum se explică în considerentul 59, aceste produse fac, de asemenea, obiectul actualei anchete. Mai mult, și fibrele de sticlă au fost importate în principal din China. În consecință, afirmația este respinsă.

(291)

Connect Com și-a reiterat solicitarea potrivit căreia Comisia ar trebui să examineze dacă Mexic, Kazahstan și Federația Rusă ar putea fi considerate drept țări reprezentative adecvate, având în vedere că CFO sunt produse în cantități mai mari în aceste țări decât în Argentina. Aceasta a afirmat în continuare că, în baza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (130), Comisia nu poate invoca faptul că nu a identificat un producător cu cifre ușor accesibile, ci aceasta trebuie să depună toate eforturile pentru a găsi un producător în țara terță în cauză care să dorească să coopereze în cadrul anchetei.

(292)

Astfel cum se explică în considerentul 212, Comisia nu a evaluat în continuare Mexic, Kazahstan și Federația Rusă deoarece nu a putut să găsească niciun producător de CFO în țările respective cu informații financiare ușor accesibile. Se observă în continuare că nici Connect Com nu a transmis aceste informații. În plus, informațiile financiare referitoare la societatea relevantă din țara reprezentativă se bazează pe informații ușor accesibile, iar Comisia nu trebuie să obțină cooperarea acestor societăți din țara reprezentativă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

3.2.4.   Nivelul de protecție socială și a mediului

(293)

După ce a stabilit că Argentina este singura țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

3.2.5.   Concluzie

(294)

Având în vedere analiza de mai sus, Argentina a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată.

3.2.6.   Observații privind comunicarea constatărilor finale

(295)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT și-a reiterat argumentele privind alegerea țării reprezentative, susținând că Malaysia este o țară reprezentativă mai adecvată decât Argentina. În această privință, și-a reiterat argumentele menționate în considerentele 265, 267 și 269, fără a furniza elemente noi. În plus, acesta a susținut, fără niciun element de probă, că nu există o producție de fibre optice în Argentina și că importurile de fibre optice sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile normale ale activității.

(296)

Din motivele menționate în considerentele 266, 268 și 270 și în lipsa unor elemente de probă justificative, aceste afirmații au fost respinse.

(297)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, în ceea ce privește selectarea țării reprezentative dintr-o listă de țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare, Connect Com a argumentat că, deși Comisia a utilizat țări clasificate în aceeași categorie de venituri de către Banca Mondială prin exercitarea puterii sale de apreciere în interpretarea și aplicarea regulamentului de bază, Connect Com nu consideră corectă selectarea unei țări cu un nivel similar de dezvoltare economică exclusiv pe baza clasificării generale a Băncii Mondiale. În plus, această societate a argumentat că instanțele europene nu au confirmat această practică. Prin urmare, Connect Com a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să respingă ca fiind irelevantă afirmația Connect Com potrivit căreia Comisia ar trebui să ia în considerare, de asemenea, condițiile de producție din industrie și nivelul de dezvoltare tehnologică din țările reprezentative, în comparație cu China.

(298)

Din motivele explicate în considerentele 216 și 217, aceste afirmații au fost respinse.

(299)

Connect Com a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să specifice în mod clar cele trei coduri ale mărfurilor din Argentina la care sunt încadrate fibrele optice pentru care volumul importurilor din China a reprezentat 52 %, precum și care este volumul importurilor pentru celelalte produse.

(300)

Se remarcă faptul că, la 12 martie 2021, Comisia a adăugat la dosarul neconfidențial al anchetei extrasul complet al importurilor factorilor de producție din Argentina, Brazilia, Thailanda și Turcia. În fișa „QTY share” (Ponderea cantității), volumul importurilor din China din volumul total al importurilor încadrate la codul mărfurilor 9001 10 20 din Argentina a fost de 51,55 % (rotunjit la 52 %), la codul mărfurilor 9001 10 19 acesta a fost de 21,83 %, iar la codul mărfurilor 9001 10 11 acesta a fost de 1,55 %.

(301)

Connect Com a susținut, de asemenea, că Comisia a exclus Columbia, Malaysia, Serbia și Africa de Sud din grupul țărilor reprezentative adecvate în baza unei analize a importurilor la nivel de 6 cifre, în timp ce, pentru Argentina, a efectuat o analiză la nivel de 8 cifre.

(302)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. Astfel cum se menționează în considerentul 238, Columbia și Africa de Sud nu au fost considerate țări reprezentative adecvate, deoarece Comisia nu a găsit informații ușor accesibile în perioada de anchetă în ceea ce privește datele financiare pentru producătorii din aceste țări. Nici Malaysia și nici Serbia nu au fost considerate țări reprezentative adecvate, deoarece Comisia nu a identificat în aceste țări producători care au înregistrat profit. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(303)

Connect Com a susținut, de asemenea, că Brazilia nu ar fi trebuit să fie exclusă din grupul țărilor reprezentative adecvate, deoarece în Brazilia a fost importat un volum mare de sârmă din oțel placat cu aluminiu provenind din China. Connect Com a afirmat, de asemenea, că sârma din oțel placat cu aluminiu nu reprezintă o materie primă relevantă pentru producția de CFO. De asemenea, Connect Com a solicitat Comisiei să dezvăluie identitatea producătorului-exportator chinez care se presupune că a utilizat sârma din oțel placat cu aluminiu în producția de CFO.

(304)

Astfel cum se explică în considerentul 242, reprezentativitatea generală a importurilor nedistorsionate în Brazilia a fost considerată scăzută și nu doar pentru sârma din oțel placat cu aluminiu. Sârma din oțel placat cu aluminiu este utilizată în producția de OPGW și de OPPC, care fac, de asemenea, obiectul anchetei și sunt exportate în Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(305)

Connect Com a reiterat, de asemenea, afirmațiile formulate de CCCME, precum și afirmațiile sale din considerentul 259, fără a furniza alte elemente noi.

(306)

Din motivele explicate în considerentul 260, aceste afirmații au fost respinse.

(307)

Connect Com și-a reiterat, de asemenea, afirmațiile din considerentul 281, fără a prezenta alte elemente noi.

(308)

Din motivele explicate în considerentele 283-285, aceste afirmații au fost respinse.

(309)

În plus, Connect Com a afirmat că, întrucât OPGW și OPPC sunt, de asemenea, vizate de anchetă, producătorul argentinian selectat ar trebui să producă și acest tip de CFO, iar Comisia ar trebui să specifice în mod clar acest lucru, dacă este cazul.

(310)

Comisia observă că nu există o astfel de cerință ca producătorul selectat dintr-o țară reprezentativă să fabrice întregul tip de produs exportat de producătorii chinezi. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă ca fiind irelevantă.

(311)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME și-a reiterat afirmațiile din considerentul 259, potrivit cărora Argentina nu era o țară reprezentativă adecvată, întrucât singurul producător din Argentina identificat de Comisie (și anume Prysmian Energia) era afiliat unuia dintre reclamanți, iar societatea deținea o cotă mare pe piața argentiniană. CCCME a făcut din nou trimitere la ancheta antidumping privind importurile de glifosat din China (131), în cadrul căreia Argentina, Australia, India și Malaysia au fost respinse ca țări analoge deoarece piețele lor erau în mare parte dominate de societăți afiliate principalului reclamant din UE. Aceasta a susținut, de asemenea, că Comisia nu a abordat afirmația referitoare la ancheta privind glifosatul și, de asemenea, nu a demonstrat că datele privind VAG și profitul producătorului argentinian ar putea fi utilizate la construirea valorii normale.

(312)

Astfel cum se menționează în considerentul 260, faptul că societatea selectată din țara reprezentativă este afiliată unui producător din Uniune nu este un element decisiv pentru alegerea țării reprezentative. CCCME se referă la o cauză care vizează aplicarea fostului articol 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, care a fost abrogat în decembrie 2017 (132). Articolul 2 alineatul (7) litera (a) impunea alegerea unei țări terțe cu economie de piață adecvată, cunoscută și sub denumirea de „țară analogă” și alegerea unui producător stabilit în țara respectivă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a), în loc să solicite și să verifice datele unui producător din țara analogă, Comisia se bazează pe informații ușor accesibile referitoare la PA. Ca atare, procedura în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) este fundamental diferită iar Comisia nu consideră că relația presupusă în cazul de față poate avea un impact asupra caracterului adecvat al deciziei de a se baza pe informațiile ușor accesibile referitoare la producătorul argentinian. Mai mult, faptul că societatea deține o cotă importantă pe piața argentiniană nu înseamnă că nu există concurență în Argentina. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(313)

CCCME a susținut, de asemenea, că Comisia nu a specificat standardul la care s-a raportat atunci când a stabilit dacă marja de profit a unui producător dintr-o țară reprezentativă este sau nu rezonabilă. Aceasta a susținut, de asemenea, că Comisia nu a explicat motivul pentru care marja de profit reală a unui producător de pe piață care nu a fost considerată distorsionată nu poate fi utilizată la construirea valorii normale.

(314)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. Aceste explicații au fost prezentate în considerentele 258 și 294, unde Comisia a concluzionat că Argentina îndeplinea criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată și, prin urmare, Comisia a trebuit să utilizeze profitul pentru un producător din Argentina. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

3.3.   Surse utilizate pentru stabilirea costurilor nedistorsionate

(315)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului în cauză și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații ușor accesibile referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(316)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a afirmat că va utiliza statisticile OIM și tarifele energiei electrice publicate de doi distribuitori de energie electrică, și anume Edenor și Edesur, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă și, respectiv, ale energiei electrice, astfel cum se explică în considerentul 348.

(317)

În cea de a doua notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, datorită numărului extrem de mare al factorilor de producție utilizați de producătorii-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, aceasta ar putea să îi grupeze pe cei care reprezintă o pondere neglijabilă în costul producției în categoria „consumabilelor”. În ceea ce privește tratarea acestora la calcularea valorii normale, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor în costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată. Comisia a urmat această abordare astfel cum se explică mai jos în considerentul 320.

3.4.   Costuri și valori de referință nedistorsionate

3.4.1.   Factori de producție

(318)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul vizitelor de verificare, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție a CFO

Factor de producție

Codul mărfurilor din Argentina

Valoarea nedistorsionată

Unitate de măsură

Materii prime

Sârmă din aliaj de aluminiu

7605 29 90

32,60

CNY/kg

Sârmă din oțel placat cu aluminiu

7217 30 10 ,

7217 30 90

10,17

CNY/kg

Tije de aluminiu

7605 21 10

7605 21 90

27,59

CNY/kg

Bandă de aluminiu

7606 12 20 ,

7606 12 90

21,68

CNY/kg

Bandă/panglică de aluminiu

7606 91 00

29,03

CNY/kg

Fir de aramidă

5402 11 00

148,37

CNY/kg

Material de umplutură pentru cabluri

4002 99 90

26,58

CNY/kg

Pastă pentru cabluri

2710 19 93 ,

2710 19 99

9,26

CNY/kg

Etilenă-acetat de vinil

3905 29 00

15,93

CNY/kg

Cablu de umplere

5607 49 00

33,44

CNY/kg

Material ignifugant pentru înveliș

3901 90 10 ,

3901 90 20 ,

3901 90 50 ,

3901 90 90

16,22

CNY/kg

Polimer ranforsat cu fibră de sticlă

3921 90 19

25,31

CNY/kg

Plastic ranforsat cu fibră de sticlă

3921 90 19

25,31

CNY/kg

Polimer ranforsat cu fibră de sticlă acoperit cu adeziv

3919 90 10 ,

3919 90 90

48,53

CNY/kg

Fir din fibră de sticlă

7019 19 00

135,88

CNY/kg

Material din polietilenă cu densitate mare pentru înveliș convențional

3901 20 19 ,

3901 20 29

7,81

CNY/kg

Polietilenă cu densitate mică

3901 40 00

8,26

CNY/kg

Material din polietilenă cu densitate mică pentru înveliș convențional

3901 10 10 ,

3901 10 91 ,

3901 10 92

7,88

CNY/kg

Material LSZH (fum scăzut, fără halogen) pentru înveliș

3901 30 10

3901 30 90

13,39

CNY/kg

Fibră optică

9001 10 11 ,

660,5

CNY/kg

Sârmă de oțel acoperit cu cauciuc pentru fosfatare

7217 90 00

12,54

CNY/kg

Polibutilentereftalat

3907 99 11 ,

3907 99 19 ,

14,00

CNY/kg

Elastomer poliolefin

3901 90 10 ,

3901 90 20 ,

3901 90 50 ,

3901 90 90 ,

3902 90 00

19,06

CNY/kg

Unitate optică de oțel inoxidabil

8544 70 90

114,79

CNY/kg

Bandă de oțel inoxidabil

7219 32 00

16,63

CNY/kg

Bandă/panglică de oțel inoxidabil

7220 20 10 ,

7220 20 90

17,03

CNY/kg

Toron din oțel

7312 10 10 ,

7312 10 90

16,82

CNY/kg

Bandă de oțel

7212 50 90

26,16

CNY/kg

Sârmă de oțel

7217 10 11 ,

7217 10 19 ,

7217 10 90

7,99

CNY/kg

Panglică

3919 10 20

66,66

CNY/kg

Fire

5402 20 00

16,01

CNY/kg

Forța de muncă

Salariile forței de muncă în sectorul de producție

[nu se aplică]

40,1

CNY/h

Energia

Energie electrică

[N/A]

0,3390

CNY/Kwh

Materii prime

(319)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Un preț de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului. Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 69 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor din China și din țări cu economie planificată în Argentina, Comisia a constatat că importurile principalelor materii prime din alte țări terțe au rămas reprezentative (peste 70 % din volumele totale importate în Argentina).

(320)

Având în vedere numărul excepțional de mare al factorilor de producție utilizați de producătorii-exportatori, în cazul unora dintre aceștia, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în perioada de anchetă. Comisia a decis să includă respectivele costuri la consumabile, deoarece s-a considerat că impactul asupra calculării valorii normale era foarte limitat. Materiile prime efective incluse la consumabile au fost enumerate în comunicările specifice societăților. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite.

(321)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative.

(322)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorii-exportatori incluși în eșantion pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(323)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul FTT a susținut că, la codul mărfurilor 9001 10 19 din Argentina corespunzător fibrelor optice, nu erau încadrate fibrele monomod, ci fibrele multimod și fibrele speciale care nu au fost utilizate pentru fabricarea produsului în cauză. Această încadrare a fost determinată de faptul că fibrele care se încadrează la codul respectiv aveau un diametru mai mare de 11 microni, specific fibrelor multimod.

(324)

Această afirmație s-a dovedit a fi justificată și, prin urmare, Comisia a fost de acord să revizuiască în consecință valoarea de referință pentru fibrele optice.

(325)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a susținut că Comisia nu a inclus, în mod eronat, importurile încadrate la codul mărfurilor 9001 10 20 din Argentina în calculul valorii de referință pentru fibrele optice pe motiv că a inclus cablurile optice în respectivul calcul, astfel cum se menționează în considerentul 274, având în vedere că importurile de cabluri din fibre optice efectuate au fost încadrate la codul mărfurilor 8544 70 00 din Argentina. Cu toate acestea, grupul FTT a afirmat că nu are nicio obiecție față de decizia Comisiei de a nu lua în considerare respectivul cod al mărfurilor din Argentina.

(326)

Comisia observă că, la codul SA 8544 70, sunt încadrate cablurile din fibre optice monomod, alcătuite din una sau mai multe fibre izolate individual, cu înveliș de protecție, chiar echipate cu conductoare electrice; excluzând cablurile în care toate fibrele optice sunt prevăzute individual cu conectori operaționali la una sau la ambele extremități și cablurile destinate utilizării submarine care conțin un conductor din cupru sau din aluminiu, în care fibrele sunt incluse în unul sau mai multe module din metal. Pe de altă parte, poziția 9001 este destinată fibrelor optice și fasciculelor de fibre optice, precum și cablurilor din fibre optice, altele decât cele de la poziția 8544. Descrierea codului mărfurilor 9001 10 20 din Argentina conține mențiunea „fascicule de fibre și cabluri din fibre optice”. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(327)

Grupul FTT a susținut, de asemenea, că datele utilizate de Comisie pentru calcularea valorii de referință pentru fibrele optice includ atât fibrele colorate, cât și cele necolorate și a solicitat Comisiei să deducă din valoarea de referință costul aferent procesului de colorare a fibrelor suportat de grup.

(328)

Comisia a observat că elementele de probă prezentate de FTT numai în versiunea confidențială a observațiilor sale nu pot fi evaluate în mod corespunzător, deoarece acestea reprezintă doar un extras dintr-un anumit set de date. Cu toate acestea, Comisia a reamintit că pentru calculul valorilor de referință se utilizează date ușor accesibile și că este evident faptul că extrasul din informațiile furnizate de FTT în această privință nu este ușor accesibil. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(329)

Grupul ZTT a susținut că, pentru construirea valorii de referință pentru materia primă „material de umplutură pentru cabluri”, din cele patru coduri ale mărfurilor utilizate de Comisie, și anume 4002 99 10, 4002 99 20, 4002 99 30 și 4002 99 90, ar trebui utilizat doar codul 4002 99 90. Grupul ZTT a prezentat elemente de probă în sprijinul afirmației că produsele încadrate la celelalte trei coduri ale mărfurilor nu au fost utilizate pentru fabricarea produsului în cauză.

(330)

Această afirmație a fost, de asemenea, considerată justificată și, prin urmare, Comisia a revizuit în consecință valoarea de referință pentru materialul de umplutură pentru cabluri.

(331)

Grupul ZTT a susținut, de asemenea, că materia primă „tije de aluminiu” a fost încadrată la un cod greșit, întrucât, conform nomenclaturii din Argentina, la respectivul cod sunt încadrate mai degrabă profilele tubulare și alte tipuri de profile din aluminiu decât barele și tijele, care nu sunt utilizate pentru fabricarea produsului în cauză și, prin urmare, Comisia ar trebui să identifice un alt cod. Grupul ZTT nu a sugerat un cod alternativ al mărfurilor.

(332)

Comisia a confirmat că la respectivul cod din Argentina erau încadrate profilele tubulare și alte tipuri de profile din aluminiu, și nu barele și tijele. În urma unei analize suplimentare, Comisia a decis să revizuiască codul și să utilizeze, în schimb, codul SA 7605 21 la care sunt încadrate tijele din aliaj de aluminiu utilizate pentru fabricarea sârmelor din oțel placat cu aluminiu pentru cablurile de protecție cu fibră optică (OPGW) (133).

(333)

Grupul ZTT a susținut, de asemenea, că nu a utilizat fire din fibră de sticlă pentru a fabrica CFO, ci semitorturi din fibră de sticlă și, prin urmare, codul SA corect ar fi 7019 12. Grupul ZTT a afirmat că factorul decisiv care diferențiază firele de semitorturi constă în filamentele care pot fi răsucite sau nerăsucite. Grupul ZTT a susținut că filamentele utilizate nu au fost răsucite și, prin urmare, codul SA corect este cel pentru semitorturi, și anume 7019 12.

(334)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. La codul SA 7019 12 sunt încadrate semitorturile din fibră de sticlă, care reprezintă materiile prime pentru fabricarea firelor din fibră de sticlă. În plus, producătorii din Uniune au confirmat că semitorturile din fibră de sticlă reprezintă materiile prime utilizate de furnizorii de fire fibră de sticlă și de tije ranforsate cu sticlă din industria CFO. Prin urmare, codul SA corect este 7019 19.

(335)

Grupul FTT a afirmat că factorul de producție „apă” a fost inclus în mod eronat de Comisie la „consumabile”, acesta reprezentând un cost direct și nu un cost direct al materiilor prime.

(336)

Comisia a inclus factorul de producție „apă” la „consumabile” deoarece acesta reprezenta mai puțin de 0,05 % din costul direct total și, prin urmare, impactul său asupra marjei de dumping a fost neglijabil.

(337)

Grupul FTT a susținut că Comisia avea obligația de a construi o valoare de referință pentru fiecare factor de producție, de vreme ce aceasta a concluzionat că toți factorii de producție au fost distorsionați. Prin urmare, grupul FTT a susținut că Comisia nu avea dreptul să grupeze mai mulți factori de producție la „consumabile” și să aplice metodologia de calcul explicată în considerentul 320, deoarece, astfel, datele ar fi distorsionate. Grupul FTT a solicitat Comisiei să utilizeze datele raportate de acesta pentru respectivii factori de producție. Totodată, grupul ZTT nu a fost de acord cu metodologia utilizată de Comisie în ceea ce privește consumabilele și a susținut că aceasta ar trebui să calculeze o valoare de referință pentru consumabile separat de alte resurse.

(338)

Astfel cum se explică în considerentul 320, din cauza numărului mare de factori de producție (de exemplu, peste 60 de factori de producție pentru FTT), Comisia a inclus la „consumabile” mai mulți factori de producție (aproximativ 30 de factori de producție pentru FTT) care reprezentau o pondere neglijabilă din costurile totale ale materiilor prime în cursul perioadei de anchetă (aproximativ 4 % pentru FTT). Comisia a considerat că stabilirea surselor pentru toți acești factori de producție ar fi implicat o sarcină administrativă semnificativă, având în vedere, de asemenea, că, pentru unii dintre acești factori, valorile importurilor în țara reprezentativă nu erau reprezentative, în timp ce impactul asupra calculării valorii normale, din care acești factori de producție reprezintă doar o parte, a fost considerat foarte limitat. Prin urmare, Comisia a aplicat metodologia sa standard pentru calcularea valorii nedistorsionate a consumabilelor, și anume prin calcularea procentului de consumabile din costul total al materiilor prime, și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite. Se consideră că această metodologie, din punctul de vedere al ponderii atât de reduse din costul de producție și al ponderii și mai reduse din calculul valorii normale, conduce la rezultate foarte similare cu metodologia bazată pe stabilirea surselor pentru fiecare factor de producție. În orice caz, această metodologie ar putea conduce foarte bine la un rezultat favorabil pentru producătorii-exportatori, în cazul în care valoarea reală subiacentă a factorilor de producție ar fi mai mare decât cea calculată ca procent din costul total al materiilor prime. Nicio parte interesată nu a prezentat elemente de probă care să ateste faptul că abordarea Comisiei ar duce la un rezultat mai puțin favorabil. În plus, Comisia a observat distorsiuni semnificative în secțiunea 3.1.1 de mai sus. În acest caz, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Nici producătorii-exportatori nu au prezentat vreun astfel de element de probă referitor la factorii de producție care au fost grupați la „consumabile” și nici Comisia nu a identificat vreun astfel de element de probă. Prin urmare, Comisia nu poate utiliza datele raportate de grupul FTT. Comisia consideră că metodologia pe care a utilizat-o pentru calcularea unei valori nedistorsionate a consumabilelor este cea adecvată, având în vedere că nu sunt disponibile alte informații mai adecvate. De asemenea, grupul ZTT nu a încercat să prezinte valoarea de referință astfel cum a fost calculată utilizând valorile de import GTA în țara reprezentativă și nici nu a sugerat o altă valoare de referință nedistorsionată pentru consumabile. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(339)

Grupul ZTT a susținut că cele șase subproduse/deșeuri raportate ca factori de producție nu ar trebui să fie incluse la consumabile, iar Comisia ar trebui să stabilească o valoare de referință pentru fiecare dintre acestea.

(340)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 320, având în vedere numărul excepțional de mare de factori de producție utilizați de producătorii-exportatori, Comisia a inclus mai mulți factori de producție ale căror costuri efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costurile totale ale materiilor prime pentru consumabile. În funcție de tip, cele șase subproduse/deșeuri raportate de grupul ZTT au reprezentat între mai puțin de 0,005 % și mai puțin de 0,050 % din costurile directe totale și, în total, mai puțin de 0,10 % din costurile directe totale. Prin urmare, impactul lor potențial asupra valorii normale a fost nesemnificativ și aceleași considerații rezumate în considerentul 338 sunt relevante și în acest caz. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(341)

Grupul FTT a afirmat că, prin utilizarea valorilor CIF pentru a construi valori de referință care includ costurile de transport în afara Argentinei, taxele de navlu și asigurările, Comisia respinge orice avantaj comparativ pe care producătorii l-ar putea avea ca urmare a disponibilității anumitor materii prime pe piața lor internă.

(342)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, „cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile”. Comisia nu a avut la dispoziție date la dosar privind prețurile interne din posibilele țări reprezentative. În schimb, datele privind prețurile de import sunt ușor accesibile, iar Comisia utilizează GTA ca sursă a acestor date. De asemenea, această parte nu a prezentat posibile date relevante din țara reprezentativă care ar putea fi utilizate în cadrul anchetei. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(343)

Grupul ZTT nu a fost de acord nici cu metodologia Comisiei pentru calcularea unui cost nedistorsionat al transportului de materii prime, explicată în considerentul 322. Grupul ZTT a argumentat că Comisia ar trebui să calculeze individual costul de transport pentru fiecare materie primă în parte. De asemenea, acesta a adăugat că costurile de transport ar putea varia semnificativ de la un factor de producție la altul.

(344)

Comisia observă că grupul ZTT nu a sugerat modul în care Comisia ar trebui să calculeze individual costul de transport pentru fiecare materie primă în parte. Astfel cum s-a explicat în considerentul 322, Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

3.4.1.1.   Forța de muncă

(345)

Comisia a utilizat statisticile OIM pentru a stabili salariile din Argentina. Statisticile OIM furnizează informații privind costul mediu al forței de muncă pentru 2018 pentru mai multe ocupații. Cu toate acestea, costul mediu al forței de muncă pentru industria prelucrătoare nu a fost disponibil. Prin urmare, pentru a stabili valoarea de referință pentru costurile forței de muncă, Comisia a utilizat costul mediu total al forței de muncă furnizat de statisticile OIM împreună cu informațiile ușor accesibile referitoare la costurile suplimentare ale forței de muncă (precum impozitele) suportate de un angajator în Argentina (134). De asemenea, Comisia a utilizat și indicele (135) pentru a ajusta datele din 2018 în funcție de inflație.

(346)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a susținut că Comisia ar trebui să utilizeze costul forței de muncă pentru categoria „operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente”, deoarece lucrătorii încadrați în această categorie sunt, în cea mai mare parte, similari cu tipul de forță de muncă din industria CFO.

(347)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Grupul ZTT nu a prezentat niciun element de probă care să demonstreze că majoritatea angajaților grupului ZTT erau operatori la instalații și mașini și asamblori de mașini și echipamente. Întrucât industria CFO este o industrie de înaltă tehnologie, producătorii de CFO angajează numeroși ingineri și tehnicieni care sunt clasificați de OIM în categoria „specialiști în diverse domenii de activitate”, precum și tehnicieni în informatică și comunicații care sunt clasificați de OIM în categoria „tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic”. Costul mediu al forței de muncă în cazul acestor trei profesii este cu peste 20 % mai ridicat decât valoarea costului total al forței de muncă utilizat de Comisie pentru calcularea valorii de referință pentru forța de muncă. Întrucât Comisia nu dispune de o defalcare a proporției numărului de angajați din numărul total de angajați pentru aceste categorii principale, Comisia a considerat oportun să utilizeze costul mediu al forței de muncă furnizat de OIM. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

3.4.1.2.   Energie electrică

(348)

În perioada de anchetă, prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Argentina este publicat de distribuitorii de energie electrică Edenor și Edesur (136). Informațiile permit identificarea prețului energiei electrice plătit de utilizatorii industriali (Tarifa T3). De asemenea, acestea oferă detalii privind prețurile plătite de utilizatorii industriali care au optat pentru tarife diferențiate în funcție de oră în cazul consumului de energie electrică și al utilizării de tensiune. Comisia a utilizat aceste tarife pentru calcul.

(349)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul ZTT a susținut că există o eroare în formula de calcul al valorii de referință pentru energia electrică.

(350)

Comisia a corectat această eroare, al cărei impact a fost minor.

3.4.2.   Cheltuielile indirecte de producție, costurile VAG și profiturile

(351)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior.

(352)

Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de producție suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(353)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profitului, Comisia s-a bazat pe datele financiare din 2019 ale Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A., astfel cum au fost obținute de la Dun and Bradstreet (D&B) (137). Comisia a pus aceste date la dispoziția părților interesate în cea de a doua notă.

(354)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul FTT nu a fost de acord cu metodologia de calcul aplicată cheltuielilor indirecte, explicată în considerentul 352, susținând că Comisia s-a bazat pe „date distorsionate” pentru a recalcula „distorsionarea” evaluată, ceea ce contravine principiilor juridice și practicii Comisiei, și a solicitat Comisiei să utilizeze datele inițiale raportate de grupul FTT. De asemenea, grupul ZTT nu a fost de acord cu metodologia Comisiei privind cheltuielile indirecte și a solicitat Comisiei să elaboreze un criteriu de referință separat de alți factori.

(355)

Comisia a observat că datele privind cheltuielile indirecte nu au fost ușor accesibile separat în situațiile financiare ale producătorului din țara reprezentativă. În plus, odată stabilite distorsiunile semnificative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, pot fi utilizate costurile interne, dar numai în măsura în care s-a stabilit în mod cert că acestea nu sunt distorsionate, pe baza unor elemente de probă precise și adecvate. Niciun astfel de element de probă în ceea ce privește cheltuielile indirecte nu a fost prezentat de către producătorii-exportatori și nici nu a fost identificat de către Comisie. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. Comisia a considerat că metodologia pe care a utilizat-o pentru calcularea unei valori nedistorsionate a cheltuielilor indirecte este cea adecvată, având în vedere că nu sunt disponibile alte informații mai adecvate. De asemenea, grupul ZTT nu a sugerat o valoare de referință alternativă nedistorsionată pentru cheltuielile indirecte. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(356)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT a afirmat că nu ar trebui excluse din examinare costurile VAG și profiturile sale, întrucât Comisia nu a dovedit că acestea ar fi distorsionate.

(357)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Astfel cum se explică în considerentul 142, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz. Prin urmare, în acest caz, astfel cum se menționează în considerentul 158, Comisia nu trebuie să demonstreze că costurile VAG efective ale producătorilor-exportatori au fost nedistorsionate.

3.4.3.   Calcul

(358)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(359)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile nedistorsionate de producție (care acoperă consumul de materii prime, forța de muncă și energia). Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică în considerentul 318.

(360)

În al doilea rând, pentru a se ajunge la costurile nedistorsionate de producție, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de producție. Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile materiilor prime și ale consumabilelor menționate în considerentul 317 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de fabricație nedistorsionate.

(361)

După ce a stabilit costul nedistorsionat de fabricație, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 351-353. Acestea au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A., astfel cum se explică în considerentul 353.

(362)

La costurile de producție stabilite astfel cum sunt descrise în considerentul de mai sus, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A. Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 15 %. Profitul, exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate, a fost de 10,6 %.

(363)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs pe o bază franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

3.5.   Prețul de export

(364)

Grupul de producători-exportatori inclus în eșantion a exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate care au acționat fie în calitate de agenți, de comercianți sau de importatori.

(365)

Prețul de export pentru vânzările efectuate direct către clienți independenți din Uniune și prin intermediul societăților comerciale afiliate a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(366)

Prețul de export pentru vânzările realizate prin intermediul importatorilor afiliați a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului pentru a se ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile VAG, precum și pentru o marjă de profit rezonabilă.

(367)

Media ponderată a profiturilor importatorilor cooperanți (a se vedea considerentul 28) a fost utilizată drept marjă de profit rezonabilă. Această marjă de profit variază între 15 % și 25 %.

(368)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupurile ZTT și FTT au susținut că există o dublă contabilizare a anumitor ajustări care au fost deduse atât din lista vânzărilor, cât și din costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale.

(369)

Aceste afirmații au fost considerate justificate, iar Comisia a revizuit prețul de export în consecință. Evaluarea detaliată a acestei afirmații a fost furnizată ambelor grupuri în cadrul comunicării specifice, deoarece conține informații confidențiale.

(370)

Grupul FTT a afirmat că Comisia nu ar trebui să deducă din prețul de export comisionul total pentru agenți, care include patru tipuri diferite de comisioane, ci să deducă doar comisionul pentru comisionarul la export.

(371)

Comisia a solicitat grupului FTT să prezinte informații suplimentare privind plata comisionului de agent către agentul său afiliat. Din informațiile prezentate de grupul FTT a reieșit că, de fapt, acesta a plătit agentului său afiliat valoarea totală a comisionului pentru agenți și nu doar comisionul pentru comisionarul la export. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(372)

Grupul FTT a susținut că Comisia a utilizat un comision de agent eronat pentru produsul în cauză pentru anul 2020 și a dedus de două ori taxele de navlu și de manipulare; o dată ca o ajustare în lista de vânzări și o dată ca parte a comisionului pentru agenți.

(373)

Aceste afirmații au fost considerate justificate și, prin urmare, au fost acceptate. Calculul prețului de export a fost revizuit în consecință.

(374)

Grupul FTT a afirmat, de asemenea, că, atunci când calculează prețul de export pentru vânzările entității sale afiliate NW, Comisia nu ar trebui să deducă comisionul pentru agenți aplicat vânzărilor grupului FTT, deoarece (1) nu există niciun acord între NW și FTT sau cu comisionarul la export al FTT, (2) aceste comisioane au fost reflectate în tranzacțiile dintre FTT și agentul său și (3) tranzacțiile dintre NW și FTT au fost tranzacții interne exprimate prin valoarea TVA de pe factură.

(375)

În contractul încheiat între FTT și agentul său afiliat nu se specifică dacă comisionul pentru agenți se aplică exclusiv vânzărilor de CFO fabricate de FTT. Întrucât FTT exportă și CFO fabricate de NW, comisionul pentru agenți ar trebui dedus pentru toate exporturile efectuate de FTT, indiferent de producător. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(376)

Grupul FTT a susținut, de asemenea, că marja de profit a importatorului neafiliat menționată în considerentul 367 este nereprezentativă și, în mod normal, nu este realizată de importatori. Grupul FTT a afirmat, de asemenea, că importatorii selectați de Comisie au un domeniu de activitate diferit în comparație cu importatorii afiliați care fac parte din grupul FTT.

(377)

S-a observat, de la bun început, faptul că Comisia nu a selectat importatorii. Cooperarea importatorilor în cadrul anchetei antidumping este voluntară. Astfel cum se explică în considerentul 28, cinci importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Comisia a solicitat tuturor importatorilor cooperanți să transmită răspunsurile la chestionar. Astfel cum se menționează în considerentul 42, Comisia a efectuat o verificare încrucișată a informațiilor prezentate de importatori. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 367, marja de profit utilizată este media ponderată a profiturilor importatorilor cooperanți menționați în considerentul 28 care au fost în măsură să prezinte date pentru perioada de anchetă. Prin urmare, Comisia a considerat că această marjă de profit este reprezentativă și exactă.

3.5.1.   Comparație

(378)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(379)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările au fost efectuate pentru transport, asigurare, manipulare și încărcare, costuri de credit, comisioane bancare, alte impuneri la import, cheltuieli de ambalare, onorariile agenților, comisioane și reduceri la sfârșitul anului.

(380)

O ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) a fost efectuată și pentru vânzările prin intermediul societăților comerciale afiliate. S-a constatat că atribuțiile comercianților din China sau Hong Kong erau similare cu cele ale unui agent. Comercianții respectivi căutau clienți și au stabilit un contact cu aceștia. Comercianții au fost responsabili pentru procesul de vânzare și au primit o marjă de profit pentru serviciile lor. Ajustarea a constat în costurile VAG ale societăților comerciale și un profit de 10 %. Această marjă de profit a fost considerată o estimare prudentă a nivelului adecvat de profitabilitate, având în vedere marjele ridicate (în general în jurul a 20 %) obținute în acest sector de importatorii neafiliați.

(381)

Grupul ZTT a afirmat că societățile sale de producție și de vânzare formează o singură entitate economică în ceea ce privește vânzările la export de CFO.

(382)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Se observă că această afirmație a fost făcută strict pentru produsul în cauză și nu pentru toate produsele vândute de grupul ZTT. Astfel cum a confirmat Tribunalul Uniunii Europene (138), examinarea faptului că o societate afiliată formează sau nu o entitate economică unică cu entitățile de producție trebuie să meargă dincolo de vânzările produsului în cauză în Uniune. Este necesară o examinare a rolului entității de producție și al entității de vânzare pentru toate produsele fabricate sau vândute de grup. Examinarea Comisiei a arătat, printre altele, că au existat vânzări directe semnificative și o lipsă de control economic. Prin urmare, s-a constatat că societățile de vânzări ale grupului ZTT nu puteau fi considerate ca fiind doar departamente interne de vânzări. Detaliile suplimentare ale evaluării Comisiei au fost comunicate grupului ZTT în comunicarea sa specifică, deoarece includ informații comerciale confidențiale. Pe baza acestei evaluări, această afirmație a fost respinsă.

(383)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, grupul ZTT și-a exprimat dezacordul cu privire la concluzia Comisiei potrivit căreia societățile de vânzări ale grupului ZTT nu puteau fi considerate ca fiind doar departamente interne de vânzări. Acesta a susținut că, chiar dacă una dintre entitățile producătoare nu deținea participații sau control economic asupra comerciantului chinez, a existat un control comun pentru ambele societăți.

(384)

Comisia a observat că, chiar și în acest caz, această condiție este doar una prealabilă și nu este decisivă.

(385)

În plus, grupul ZTT a susținut că Comisia nu a prezentat elemente de probă potrivit cărora societatea comercială a vândut produse provenite de la societăți neafiliate și că a existat un contract scris care să indice tranzacțiile realizate în condiții de concurență deplină între producători și comerciant pentru vânzările la export. Acesta a argumentat, de asemenea, că pentru prezenta evaluare doar vânzările la export sunt relevante, vânzările de pe piața internă fiind irelevante, și că ar trebui evaluate doar vânzările produsului în cauză. În această privință, grupul a afirmat că este irelevant dacă entitățile producătoare vindeau alte produse în mod direct, deoarece societatea comercială nu a funcționat ca departament intern de vânzări pentru produsele respective. S-a afirmat că ar putea exista mai multe departamente de vânzări în cadrul unei societăți, fiecare dintre acestea fiind specializat într-un anumit produs. S-a afirmat, de asemenea, că niciunul dintre producători nu dispunea de departamente de vânzări la export sau de personal de vânzări care să gestioneze funcțiile de export. Grupul ZTT a susținut, de asemenea, că nu este relevant ce se menționează în licența comercială a comerciantului, întrucât aceasta vizează „forma” și nu realitatea economică.

(386)

Comisia își menține concluziile potrivit cărora comerciantul chinez nu putea fi considerat ca fiind doar un departament intern de vânzări. Examinarea faptului că o societate afiliată formează sau nu o entitate economică unică cu entitățile de producție nu trebuie să se limiteze la vânzările produsului în cauză în Uniune (139). Una dintre entitățile producătoare efectua vânzări directe semnificative la export de alte produse, care variau între 17 % și 22 % din totalul vânzărilor și, prin urmare, avea nevoie de un departament de vânzări la export și de personal de vânzări, în pofida celor pretinse de ZTT. În ceea ce privește licența comercială a comerciantului, se observă faptul că documentele justificative privind natura funcțiilor sunt într-adevăr relevante pentru evaluarea rolului comerciantului.

(387)

Grupul ZTT și-a reiterat, de asemenea, afirmația potrivit căreia importatorul afiliat din Uniune a format o singură entitate economică.

(388)

Comisia și-a menținut concluzia potrivit căreia, în ceea ce privește exporturile prin intermediul importatorului afiliat din Uniune, existența sau absența unei entități economice unice nu este relevantă pentru aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Această dispoziție se aplică pentru a ajusta prețul de export în cazurile în care acesta din urmă nu este fiabil din cauza existenței unei asocieri sau a unui acord de compensare între exportator și importator sau un terț. În acest caz, nu s-a ridicat nicio obiecție cu privire la faptul că grupul ZTT vinde în UE printr-un importator afiliat și, astfel, această dispoziție este pe deplin aplicabilă.

(389)

În observațiile lor privind comunicarea constatărilor finale, grupul FTT și CCCME au afirmat că Comisia nu a explicat sursa marjei de profit de 10 % și nici dacă această sumă era rezonabilă și predominantă pe piață.

(390)

Comisia nu este de acord cu această afirmație. Aceste informații au fost furnizate în considerentul 380.

(391)

Grupul FTT și CCCME au susținut, de asemenea, că, la stabilirea prețului de export pentru NW, nu au putut fi efectuate ajustări pentru costurile VAG (altele decât cheltuielile direct legate de vânzare) și profitul comercianților săi afiliați din China și Hong Kong, deoarece Comisia nu a demonstrat că funcțiile respectivilor comercianți erau similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision.

(392)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Comisia își reiterează evaluarea detaliată în considerentul 380. În plus, Comisia a observat că, atunci când se compară diferitele secțiuni ale fluxului de vânzări către Uniune, există o variație semnificativă a prețurilor, cuprinsă între 18 % și 30 %, în funcție de secțiune. Prin urmare, era clar că fiecare comerciant a primit o marjă de profit care era, de fapt, mai mare decât profitul societății comerciale neafiliate dedus de Comisie, astfel cum se menționează în considerentul 380.

(393)

Grupul FTT a afirmat, de asemenea, că, în opinia sa, valoarea costului VAG al Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A. include toate cheltuielile suportate în cursul perioadei contabile. Grupul FTT a solicitat Comisiei să deducă cheltuielile direct legate de vânzare (cum ar fi cheltuielile de transport și de manipulare) din valoarea totală a costurilor VAG, întrucât compararea unui preț de export fără costurile de vânzare și cele financiare cu o valoare normală fără o astfel de deducere nu este obiectivă și echitabilă. CCCME a făcut o afirmație similară susținând că Comisia pare să fi ajustat numai prețul de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) și nu și valoarea normală. Grupul ZTT a susținut, de asemenea, că datele financiare ale Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A. nu erau suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere deplină a elementelor VAG și a cuantumurilor corespunzătoare acestora. Acesta a argumentat că detaliile suplimentare au fost esențiale pentru a se asigura o comparație echitabilă între prețul de export al grupului ZTT și valoarea normală construită, precum și pentru a se constata că profitul era obținut din activitatea principală (cum ar fi vânzarea de cabluri) și nu din alte activități comerciale sau din veniturile extraordinare. Acest venit nu va fi inclus în profitul utilizat pentru construirea valorii normale. În plus, grupul ZTT a afirmat că, în cazul în care Comisia nu este în măsură să furnizeze o comunicare mai pertinentă a datelor financiare referitoare la Prysmian Energia Cables y Sistemas de Argentina S.A., atunci aceasta ar trebui să utilizeze datele producătorilor malaysieni ale căror situații financiare auditate sunt disponibile.

(394)

Comisia nu a fost de acord cu această afirmație. Costul VAG a fost calculat ca diferența dintre costul bunurilor vândute și celelalte cheltuieli de exploatare pe baza informațiilor ușor accesibile. Comisia a observat că afirmația potrivit căreia astfel de cheltuieli au fost incluse în costurile VAG raportate de producătorul din țara reprezentativă nu a fost justificată. Totodată, producătorii exportatori incluși în eșantion nu au prezentat nicio cuantificare pentru această ajustare. Astfel cum se explică în considerentul 280, în cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate informațiile financiare relevante și ușor accesibile ale Prysmian Energia obținute de la Dun & Bradstreet. Nicio parte interesată nu a prezentat alte date mai adecvate privind VAG pentru un producător din Argentina. În plus, întrucât Comisia a concluzionat că Argentina a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată, astfel cum se menționează în considerentul 294, Comisia trebuie să utilizeze costurile VAG pentru un producător din Argentina și nu din Malaysia. Întrucât producătorul din Malaysia nu a înregistrat profituri rezonabile, Comisia nu a fost în măsură să utilizeze datele financiare ale acestuia. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

3.5.2.   Marje de dumping

(395)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(396)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societate

Marja de dumping definitivă

Grupul FTT:

FiberHome Telecommunication Technologies Co., Ltd

Nanjing Wasin Fujikura Optical Communication Ltd

Hubei Fiberhome Boxin Electronic Co., Ltd

44,0  %

Grupul ZTT:

Jiangsu Zhongtian Technology Co., Ltd

Zhongtian Power Optical Cable Co., Ltd

19,7  %

(397)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion.

(398)

Pe această bază, marja de dumping definitivă a producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion este de 31,2 %.

(399)

Pentru marja tuturor celorlalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare a fost stabilit luând în considerare volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți și volumul total al exporturilor bazat pe importuri din China, astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile.

(400)

Nivelul de cooperare în acest caz a fost ridicat. Comisia a considerat adecvat să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul societății incluse în eșantion cu marja de dumping cea mai ridicată.

(401)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Societate

Marja de dumping definitivă

Grupul FTT:

FiberHome Telecommunication Technologies Co., Ltd

Nanjing Wasin Fujikura Optical Communication Ltd

Hubei Fiberhome Boxin Electronic Co., Ltd

44,0  %

Grupul ZTT:

Jiangsu Zhongtian Technology Co., Ltd

Zhongtian Power Optical Cable Co., Ltd

19,8  %

Alte societăți cooperante

31,2  %

Toate celelalte societăți

44,0  %

4.   PREJUDICIU

4.1.   Unitate de măsură

(402)

Cu toate că statisticile oficiale privind importurile sunt raportate în kilograme, Comisia a considerat, în conformitate cu observațiile producătorilor-exportatori și ale industriei Uniunii, că această unitate de măsură nu este adecvată pentru o măsurare corespunzătoare a volumelor în cauză. Ancheta arată că, în general, industria nu utilizează greutatea, ci lungimea ca principal indicator de volum. Aceasta ar putea măsura fie lungimea cablului (km cablu), fie lungimea totală a fibrelor conținute de acesta (km fibră). Având în vedere că ancheta actuală vizează cabluri, unitatea „km cablu” este considerată cea mai adecvată unitate de măsură, care va fi utilizată pentru determinarea prejudiciului de mai jos.

(403)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a susținut că volumele importurilor ar trebui să fie calculate pe baza numărului de km de fibră optică și nu a numărului de km de cablu, întrucât unitatea „km fibră” a reprezentat standardul acceptat de industrie și singura unitate de măsură care a reflectat diferențele imense în ceea ce privește numărul de fibre per cablu.

(404)

Comisia a susținut că unitatea „km cablu” este unitatea de măsură adecvată, întrucât produsele care fac obiectul anchetei sunt cabluri, iar numărul de fibre dintr-un cablu este o caracteristică specifică a cablului care se reflectă în NCP. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

4.2.   Definirea industriei din Uniune și a producției din Uniune

(405)

Produsul similar a fost fabricat de 29 de producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Cu excepția celor două societăți menționate în secțiunea următoare, aceștia constituie „industria Uniunii” în înțelesul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. În urma retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, determinarea prejudiciului se bazează pe datele din 27 de state membre (UE-27) pentru întreaga perioadă examinată.

(406)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la 1,2 milioane de kilometri de cablu. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, cum ar fi informații directe provenite de la cele nouă părți – șase reclamanți, trei societăți care susțin plângerea – și informații privind piața, în privința celorlalți producători. Așa cum se precizează în considerentul 26, în cadrul eșantionului au fost selectați trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 52 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

4.2.1.   Excluderea a doi producători din industria Uniunii

(407)

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, producătorii care sunt afiliați la exportatorii sau cu importatorii chinezi sau sunt ei înșiși importatori ai produsului care se presupune că face obiectul unui dumping pot fi excluși din industria Uniunii. Articolul 4 alineatul (2) definește cazul în care se consideră că producătorii sunt afiliați cu exportatorii sau cu importatorii.

(408)

Comisia a anchetat relațiile existente ale industriei Uniunii cu exportatorii sau importatorii produsului în cauză. Ancheta a arătat că un producător din Uniune inclus în eșantion a importat un volum marginal de cabluri din fibre optice din China iar un altul deține o participație minoritară la capitalul unui producător-exportator neinclus în eșantion. Având în vedere volumele neglijabile importate de primul producător și faptul că al doilea a arătat că nu deține controlul asupra respectivului producător-exportator și nici nu este controlat de acesta și că efectul acestei relații nu l-a determinat să se comporte diferit față de producătorii neafiliați, Comisia a concluzionat că nu există niciun motiv să excludă vreuna dintre aceste societăți din industria Uniunii.

(409)

În ceea ce privește un al treilea producător neinclus în eșantion, Comisia a considerat, având în vedere relația acestuia cu un producător-exportator chinez (care este controlat de aceeași entitate) și cantitățile semnificative de importuri din China, că este oportun să se excludă un astfel de producător din definiția industriei Uniunii, în pofida producției semnificative a acestei societăți în cadrul Uniunii.

(410)

În mod similar, în ceea ce privește un producător necooperant din Uniune, care a declarat o cantitate semnificativă de importuri din China, Comisia a decis că, luând în considerare relația cu un producător-exportator chinez și cantitățile semnificative de importuri, ar trebui exclus, de asemenea, din industria Uniunii.

(411)

Întrucât ancheta nu a arătat că un alt producător ar fi fost afiliat cu exportatori chinezi sau că ar fi importat din China, nu au mai fost necesare alte excluderi din definiția industriei Uniunii.

(412)

CCCME a susținut că o serie de producători din Uniune au legături cu producători chinezi de CFO și a solicitat Comisiei să efectueze o analiză segmentată a prejudiciului prin analizarea separată a acestui flux de importuri.

(413)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a reiterat această afirmație privind segregarea și evaluarea separată a importurilor. CCCME a considerat, de asemenea, că Comisia ar trebui să comunice volumul și procentajul importurilor producătorilor din Uniune de la producătorii chinezi afiliați și neafiliați în cursul PA.

(414)

Astfel cum s-a arătat mai sus, Comisia a luat în considerare în mod corespunzător legăturile producătorilor din Uniune cu societățile chineze prin excluderea producătorilor cu importuri semnificative din China și a ținut seama, de asemenea, de relația lor cu exportatorii chinezi. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au importat cantități marginale (mai puțin de 1 % din propria producție) de produs în cauză de la societăți afiliate din China. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(415)

Connect Com a transmis o listă a altor producători de cabluri din fibre optice din Uniune care nu au fost luați în considerare în cadrul plângerii. Comisia a observat că aceste societăți nu au cooperat în cadrul anchetei și că au fost furnizate estimări privind producătorii necooperanți din Uniune pe baza informațiilor de piață fiabile (140).

4.3.   Stabilirea pieței relevante a Uniunii

(416)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei Uniunii, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei Uniunii trebuia să fie luată în considerare în cadrul analizei.

4.4.   Utilizare captivă

(417)

Comisia a constatat că între 5,8 % și 4,4 % din producția producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive în cursul perioadei examinate. În situația respectivă, cablurile au fost livrate în cadrul aceleiași societăți sau acelorași grupuri de societăți în vederea unei prelucrări suplimentare în aval, în special pentru producția de cabluri prevăzute cu conectori.

(418)

Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză.

(419)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de fibre optice și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(420)

Comisia a examinat anumiți indicatori economici referitori la industria Uniunii pe baza datelor privind piața liberă. Acești indicatori sunt: volumul vânzărilor și prețurile de vânzare pe piața Uniunii; cota de piață; creșterea; volumul și prețurile exporturilor; profitabilitatea; randamentul investițiilor; și fluxul de lichidități. În măsura în care a fost posibil și justificat, constatările examinării au fost comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei Uniunii.

(421)

Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod semnificativ doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei Uniunii (141). Acestea sunt: producția; capacitatea, gradul de utilizare a capacității de producție; investițiile; stocurile; ocuparea forței de muncă; productivitatea; salariile; și capacitatea de mobilizare a capitalului.

(422)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, CCCME a susținut că piața captivă nu ar trebui să fie ignorată atunci când se analizează poziția globală pe piață a industriei Uniunii.

(423)

În această privință, astfel cum se descrie mai jos, Comisia nu a ignorat piața captivă, ci mai degrabă a identificat-o și a evaluat evoluția acesteia în timp. Aceasta a oferit o imagine completă a situației industriei Uniunii. Dimensiunea mică și în scădere a acestei piețe subliniază faptul că aceasta nu are niciun impact semnificativ asupra situației industriei Uniunii. Comisia reamintește, de asemenea, că cablurile cu conectori nu reprezintă produsul în cauză.

4.5.   Consumul din Uniune

(424)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza datelor privind vânzările astfel cum sunt stabilite de reclamant, la care se adaugă datele privind importurile, stabilite în conformitate cu metodologia descrisă în considerentele 427-432.

(425)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (km cablu)

 

2017

2018

2019

PA

Consumul total la nivelul Uniunii pe piața liberă

1 276 902

1 537 999

1 655 737