Publicat în Jurnalul Oficial L nr. 410 din 18-11-2021

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/2012 AL COMISIEI

din 17 noiembrie 2021

de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia

 

Intrare în vigoare: 19/11/2021

 

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea anchetei

(1)

La 30 septembrie 2020, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece [denumite în continuare „SSCR” (stainless steel cold-rolled) sau „produsul care face obiectul anchetei”] originare din India și Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un aviz de deschidere (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 17 august 2020 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece din Uniune.

(3)

La 17 februarie 2021, Comisia a deschis o anchetă antisubvenție privind importurile de același produs originar din India și Indonezia (denumită în continuare „ancheta antisubvenție”) (3).

1.2.   Înregistrarea

(4)

În urma unei cereri din partea reclamantului, susținută de elementele de probă necesare, Comisia a supus înregistrării importurile de produs în cauză prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei (4) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”), în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

1.3.   Măsuri provizorii

(5)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, la data de 30 aprilie 2021, Comisia a comunicat părților o sinteză a taxelor provizorii propuse și detalii cu privire la calcularea marjelor de dumping și a marjelor adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii. Astfel cum se explică în considerentul 210 din regulamentul provizoriu, Comisia a luat în considerare observațiile care au fost considerate de natură administrativă și, când a fost necesar, a corectat marjele în consecință.

(6)

La 28 mai 2021, Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/854 al Comisiei (5) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”).

1.4.   Procedura ulterioară

(7)

În urma comunicării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost instituită taxa antidumping provizorie (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), reclamantul, un consorțiu de importatori și distribuitori [denumit în continuare „Euranimi” (6)], un importator neafiliat, un utilizator, producătorii-exportatori incluși în eșantion, Guvernul Indiei și Guvernul Indoneziei au transmis informații în scris prin care și-au exprimat punctele de vedere asupra constatărilor provizorii.

(8)

Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu reclamantul, consorțiul de importatori și distribuitori, un importator neafiliat, un utilizator și doi producători-exportatori incluși în eșantion.

(9)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a-și formula constatările definitive, Comisia a examinat observațiile transmise de părțile interesate și și-a revizuit concluziile provizorii, când a fost cazul.

(10)

Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (acțiune denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă de timp pentru a formula observații în urma comunicării constatărilor finale. Au fost primite observații cu privire la comunicarea constatărilor finale de la Eurofer, producătorul și utilizatorul din Uniune Arinox, consorțiul de importatori și distribuitori Euranimi, importatorul neafiliat LSI și de la producătorii-exportatori cooperanți. În plus, IRNC (un producător-exportator cooperant) a prezentat observații la observațiile formulate de Eurofer cu privire la abordarea Comisiei în ceea ce privește achizițiile sale (a se vedea considerentele 71-74).

(11)

Părților care au adresat o cerere în acest sens li s-a oferit, de asemenea, posibilitatea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu reclamantul, Euranimi, un importator neafiliat, un utilizator care s-a dovedit, de asemenea, a fi producător din Uniune și unul dintre producătorii-exportatori. Având în vedere observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, producătorul-exportator IRNC a primit o comunicare finală suplimentară limitată la ajustările aduse unora dintre prețurile sale de vânzare la export. Comisia a oferit IRNC posibilitatea de a prezenta observații cu privire la această comunicare finală suplimentară, însă IRNC nu a răspuns.

(12)

Observațiile transmise de părțile interesate au fost analizate și, după caz, luate în considerare în prezentul regulament.

1.5.   Eșantionarea

(13)

În lipsa unor observații cu privire la eșantionare, considerentele 6-14 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

1.6.   Perioada de anchetă și perioada examinată

(14)

În urma comunicării constatărilor finale, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au susținut că efectele pandemiei de COVID-19 trebuie să fie investigate în detaliu, deoarece perioada de anchetă (denumită în continuare „PA”) a inclus o perioadă de pandemie, cu un caracter extraordinar.

(15)

Comisia a luat în considerare faptul că PA a inclus câteva luni din perioada de pandemie de COVID-19. Comisia a identificat și a analizat în detaliu efectele pandemiei de COVID-19 și a concluzionat că există dumping prejudiciabil pe piața Uniunii care nu se datorează efectelor pandemiei.

(16)

În lipsa altor observații referitoare la PA și la perioada examinată, a fost confirmat considerentul 21 din regulamentul provizoriu.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(17)

În etapa provizorie, un utilizator din Uniune, Arinox, a solicitat excluderea produselor din oțeluri inoxidabile laminate la rece din oțeluri de clasele 200 și 201 din definiția produsului. Comisia a respins provizoriu cererea, astfel cum se explică în considerentele 25-27 din regulamentul provizoriu.

(18)

În urma comunicării constatărilor provizorii, partea și-a restrâns cererea de excludere la produsele cu oțel din clasa 200 echivalent cu Jindal J4 sau JSLU DD (clasa 1 % nichel) cu o grosime de 0,90 +0/-0,060 mm, utilizate în producția de benzi de precizie din oțel inoxidabil. Partea a afirmat că produsul este ușor de identificat, astfel încât nu există niciun risc de circumvenție, nu există interschimbabilitate cu alte tipuri de produse, iar produsul nu este fabricat de industria Uniunii. În plus, potrivit societății, utilizarea finală este ușor de verificat.

(19)

Cererea actualizată de excludere din definiția produsului a fost contestată de reclamant. Eurofer a susținut că clasele indicate de utilizatorul din Uniune au rol de denumire comercială și nu sunt definite de niciun standard internațional. Prin urmare, nu există nicio posibilitate ca autoritățile vamale să stabilească vreo referință și să aplice vreun control asupra compoziției chimice a produsului exclus. În plus, controlul utilizării finale ar impune o sarcină nerezonabilă asupra autorităților vamale. De asemenea, scutirea acestor produse care sunt fabricate numai de Jindal ar crea un risc de compensare încrucișată care ar afecta efectul corectiv al măsurilor.

(20)

În urma anchetei s-a stabilit că astfel de produse sunt interschimbabile în ceea ce privește caracteristicile. De asemenea, Comisia a ajuns la concluzia că aprobarea acestei cereri de excludere ar reprezenta într-adevăr o sarcină nerezonabilă pentru autoritățile vamale, care ar trebui să efectueze un test de laborator și să verifice destinația finală a fiecărui transport. Mai mult, întrucât produsul este legat de un producător-exportator specific, riscul de compensare încrucișată nu poate fi exclus.

(21)

În urma comunicării constatărilor finale, Arinox și-a reiterat cererea inițială de excludere a produsului, și anume excluderea produselor cu un grad scăzut de oțel nichel de clasă 200 și a produselor cu oțel din clasa 201 din definiția produsului. Arinox a susținut că produsele din oțel cu conținut scăzut de nichel de clasa 200 și produsele din oțel de clasa 201 sunt în mod substanțial indisponibile pe piața Uniunii și nu există niciun interes din partea producătorilor din Uniune de a fabrica aceste produse. Societatea a explicat că, în urma comunicării constatărilor provizorii, achiziționarea de produse din oțel de clasa 201 de la industria din Uniune a devenit neviabilă din punct de vedere economic și că un singur producător din Uniune putea produce benzi de precizie de calitate inferioară din oțel inoxidabil cu nichel de clasa 200. Aceasta a susținut, de asemenea, că a suferit deja un prejudiciu economic ca urmare a includerii acestor produse în ancheta actuală, deoarece, din cauza sensibilității la preț a produsului, nu a putut repercuta taxa antidumping asupra clienților săi și că, într-un caz recent, Comisia a acordat o excludere a produsului într-o situație similară.

(22)

În plus, societatea a reiterat faptul că există diferențe semnificative în ceea ce privește caracteristicile fizice, chimice și tehnice între produsele din oțel de clasele 200 și 201 și alte tipuri de oțel care se încadrează în produsul care face obiectul anchetei, în special produsele din oțel de clasa 300, și că compoziția chimică a produselor din oțel de clasele 200 și 201 poate fi verificată pur și simplu de către autoritățile vamale prin utilizarea unor instrumente ușor accesibile și a certificatelor de încercare industrială. Societatea a susținut, de asemenea, că cererea de excludere este legată de o singură utilizare finală și că ea ar fi probabil singurul utilizator al cererii de excludere.

(23)

Societatea a susținut că riscul de compensare încrucișată este limitat, deoarece cumpără în principal oțel de clasele 200 și 201 din țările în cauză și își procură necesarul de la diferiți producători din aceste țări.

(24)

Arinox nu a furnizat dovezi suplimentare cu privire la imposibilitatea de a interfera produse cu oțelul de clasele 200 și 201 cu alte tipuri de oțel, cu excepția afirmării caracterului irațional din punct de vedere economic al acestui lucru. Astfel cum s-a stabilit deja în considerentul 20 de mai sus, verificarea compoziției chimice de către autoritățile vamale necesită un test de laborator, ceea ce ar reprezenta o povară grea pentru autoritățile vamale, în special deoarece acest lucru ar fi necesar pentru fiecare transport al produsului exclus solicitat. Riscul de compensare încrucișată este o evaluare obiectivă, iar datele pe care societatea le-a furnizat cu privire la achizițiile sale de produse din oțel de clasele 200 și 201 și de alte produse din țările în cauză au arătat că societatea a cumpărat alte produse care se încadrează în definiția produsului care face obiectul anchetei actuale din țările respective, care suportă în mod inerent riscul de compensare încrucișată. În plus, deși societatea susține că aceste clase de oțel au o singură utilizare finală, nu se poate exclude posibilitatea ca aceste clase de oțel să aibă alte utilizări.

(25)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că aprobarea acestei cereri de excludere a produsului nu ar fi adecvată și, prin urmare, cererea fost respinsă.

2.2.   Concluzie

(26)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la definiția produsului, Comisia a confirmat concluziile enunțate în considerentele 22-27 din regulamentul provizoriu.

3.   DUMPINGUL

3.1.   India

3.1.1.   Cooperarea și aplicarea parțială a articolului 18 din regulamentul de bază

(27)

În considerentele 29-57 din regulamentul provizoriu, entitățile indiene din cadrul Jindal implicate în producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei sunt denumite „grupul Jindal”. În prezentul regulament, aceste entități sunt denumite „Jindal India”, în timp ce „grupul Jindal” se referă la Jindal India, Jindal Indonezia și entitățile Jindal relevante din țări terțe.

(28)

Astfel cum se explică în considerentele 32-35 din regulamentul provizoriu, Comisia a decis să aplice articolul 18 din regulamentul de bază în etapa provizorie și să utilizeze datele disponibile în ceea ce privește informațiile care nu au fost comunicate cu privire la rolul unei societăți afiliate a grupului Jindal.

(29)

În urma comunicării constatărilor provizorii, grupul Jindal a contestat aplicarea articolului 18. Grupul a considerat că nu a refuzat sau omis să ofere accesul la informațiile relevante și că a acționat cât mai bine posibil. Prin urmare, Comisia ar trebui să utilizeze informațiile furnizate de societate. Comisia a analizat în mod corespunzător aceste observații. Astfel cum s-a menționat în considerentul 33 din regulamentul provizoriu, grupului Jindal i s-a acordat deja o audiere cu consilierul-auditor pe această temă la 16 aprilie 2021. În conformitate cu recomandările formulate de consilierul-auditor în urma audierii respective, Comisia a analizat integral și informațiile primite din partea grupului Jindal la 29 martie 2021, ca răspuns la scrisoarea referitoare la articolul 18.

(30)

Drept urmare, Comisia a utilizat informațiile furnizate de acest producător-exportator și a acceptat parțial afirmația acestuia. În plus, având în vedere analiza suplimentară a informațiilor furnizate la 29 martie 2021, s-a considerat că este adecvată o ajustare suplimentară. Întrucât observațiile grupului Jindal au fost marcate drept sensibile, analiza detaliată a afirmației a fost comunicată doar părții în cauză.

3.1.2.   Valoarea normală

(31)

Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 36-47 din regulamentul provizoriu.

(32)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal India și Jindal Indonezia și-au reiterat afirmațiile cu referire la articolul 2 alineatul (5) paragrafele al treilea și al patrulea și la articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază, potrivit cărora Comisia ar trebui să ajusteze valoarea normală pentru costurile legate de măsurile de limitare a mișcării persoanelor, aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 în India și Indonezia în cursul unei părți a perioadei de anchetă.

(33)

Aceste afirmații au trebuit să fie respinse.

(34)

În ceea ce privește afirmațiile formulate în temeiul articolului 2 alineatul (5) al treilea paragraf, Comisia constată, în primul rând, că al treilea paragraf se referă la repartizarea corectă a costurilor și la utilizarea în trecut a unei astfel de repartizări, conținând o preferință pentru repartizarea costurilor pe baza cifrei de afaceri. Se prevede, de asemenea: „În cazul în care nu s-a ținut deja seama de acest lucru la repartizarea cheltuielilor menționată în prezentul paragraf, cheltuielile se ajustează corespunzător în funcție de elementele care nu sunt recurente de care beneficiază producția viitoare și/sau curentă.” În cazul de față însă, „cheltuielile legate de COVID-19” care sunt invocate nu constituie un element de cheltuieli separat care poate fi ajustat pentru perioadă de anchetă. Costurile invocate sunt costurile fixe obișnuite suportate și recurente pentru Jindal în mod regulat, doar că ele se aplică unei cantități mai mici de producție din cauza pandemiei de COVID-19. Acest scenariu nu este însă acoperit de ultima teză citată din al treilea paragraf. Nu se poate accepta, așadar, nicio cerere de ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (5) al treilea paragraf.

(35)

În al doilea rând, în ceea ce privește afirmațiile formulate în temeiul articolului 2 alineatul (5) al patrulea paragraf, Comisia constată că, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (5) al patrulea paragraf, o derogare de la costurile unitare suportate în mod normal de o societate poate fi acordată numai în cazul în care utilizarea de noi instalații de producție presupune investiții suplimentare substanțiale și în care ratele scăzute de utilizare a capacității sunt rezultatul operațiunilor de demarare care au loc în cursul perioadei de anchetă sau a unei părți din aceasta. În cazul de față, ratele scăzute de utilizare a capacității, dacă există, sunt rezultatul unei opriri temporare a producției din cauza pandemiei de COVID-19. Prin urmare, articolul 2 alineatul (5) al patrulea paragraf nu se aplică.

(36)

În al treilea rând, referitor la afirmațiile formulate în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k), Comisia constată că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10), se poate opera o ajustare „pe baza diferențelor aferente altor factori […], în cazul în care se demonstrează că aceste diferențe afectează comparabilitatea prețurilor, astfel cum se cere în prezentul alineat, și în special dacă în mod sistematic cumpărătorii plătesc prețuri diferite pe piața internă din cauza lor”. Jindal India și Jindal Indonezia au susținut că ar fi trebuit să se opereze o ajustare ca urmare a impactului pe care măsurile de limitare a mișcării persoanelor, aplicate în contextul pandemiei de COVID-19, l-au avut asupra costului de producție, dar nu au reușit să demonstreze niciun impact asupra comparabilității prețurilor. Prin urmare, afirmația privind articolul 2 alineatul (10) litera (k) nu poate fi acceptată.

(37)

În urma comunicării constatărilor finale, grupul Jindal a reiterat afirmațiile privind o ajustare pentru costurile legate de COVID-19. În ceea ce privește o posibilă ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (5) paragrafele 3 și 4, grupul Jindal a subliniat costuri „neobișnuit de mari” (7) care nu ar trebui să fie atribuite în întregime producției și vânzării produsului care face obiectul anchetei în cursul perioadei de anchetă, în schimb, Comisia trebuind să calculeze un cost de producție reprezentativ în cursul perioadei de anchetă.

(38)

Afirmația a trebuit să fie respinsă. Costurile în cauză sunt suportate în cursul perioadei de anchetă și se referă la producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei. Având în vedere raportul grupului special în cazul Salmon menționat de grupul Jindal și în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) paragraful 3 a treia teză din regulamentul de bază, costurile sunt ajustate în mod corespunzător pentru elementele de cost nerecurente care aduc beneficii producției viitoare și/sau actuale. Comisia a recunoscut că pretinsele costuri legate de limitarea mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19 sunt de natură nerecurentă. Cu toate acestea, costurile specifice suportate în timpul izolării în contextul pandemiei de COVID-19 sunt doar costuri fixe și rezultă pur și simplu din utilizarea insuficientă a capacității disponibile și utilizate în alt mod. Prin definiție, acestea nu pot aduce beneficii producției viitoare, cum ar fi, de exemplu, costurile de investiții. De asemenea, ele nu pot beneficia de producția actuală, deoarece sunt mai degrabă consecința directă a unui eveniment unic de forță majoră, și anume izolarea în contextul pandemiei de COVID-19.

(39)

În ceea ce privește afirmația formulată în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază, grupul Jindal a făcut trimitere la declarația Comisiei de la considerentul 36 și a adăugat că reiese în mod clar din partea introductivă a articolul 2 alineatul (10) că trimiterea la comparabilitatea prețurilor acoperă comparabilitatea dintre valoarea normală (indiferent de modul în care aceasta este stabilită) și prețul de export.

(40)

Comisia a recunoscut că partea introductivă a articolul 2 alineatul (10) se referă la comparabilitatea prețurilor. De asemenea, este adevărat că unele dintre ajustările enumerate la articolul 2 alineatul (10) literele (a)-(k) pot fi aplicate, de asemenea, unei valori normale bazate pe prețurile de pe piața internă și unei valori normale construite. Cu toate acestea, articolul 2 alineatul (10) litera (k) conține o condiție explicită referitoare la diferențele de prețuri plătite pe piața internă, care trebuie îndeplinită înainte de efectuarea unei ajustări. Grupul Jindal nu a fost în măsură să justifice astfel de diferențe, ci a putut doar să demonstreze efectul asupra costurilor. Orice creștere a costurilor ar afecta în egală măsură prețurile interne și prețurile de export. Prin urmare, afirmația în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) trebuie respinsă.

(41)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Chromeni a contestat ajustările costului materiilor prime, efectuate de Comisie. În cadrul constatărilor provizorii, Comisia a stabilit, în tabelul, defalcat pe tranzacții, al achizițiilor de rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald [denumite în continuare „rulouri SSHR” (stainless steel hot rolled coils)], că prețurile de achiziție ale rulourilor SSHR practicate de părți afiliate se situau cu mult sub prețurile practicate pentru același material de către părți neafiliate. Prin urmare, prețurile respective nu au putut fi considerate prețuri stabilite în condiții de concurență deplină și au fost ajustate de către Comisie. În observațiile sale la comunicarea constatărilor provizorii, Chromeni a afirmat că rulourile folosite pentru comparație nu sunt întotdeauna de aceeași calitate și că acest lucru ar trebui luat în considerare la compararea prețurilor. Această afirmație a fost susținută prin prezentarea unor contracte de achiziție, a unui contract de reducere a prețurilor în funcție de calitate, a unor note de credit, a unui raport de inspecție a calității, precum și a unor înregistrări contabile pentru afirmația referitoare la calitate. Comisia a evaluat afirmația și a considerat-o justificată. În consecință, Comisia a înlocuit prețul mediu de achiziție a rulourilor SSHR de la părți afiliate din registrele contabile ale societății cu prețul mediu ponderat de achiziție de la furnizori neafiliați, înmulțit cu cantitățile utilizate.

(42)

În etapa provizorie, Comisia recalculase cheltuielile de amortizare în valoarea normală a Chromeni, în urma stabilirii faptului că, în cazul anumitor echipamente de producție, nu se raportase amortizarea când echipamentele respective erau deja utilizate pentru producția comercială. În urma comunicării constatărilor provizorii, Chromeni a contestat respectiva ajustare a cheltuielilor de amortizare raportate, susținând că aceste cheltuieli fuseseră înregistrate în contabilitate în deplină conformitate cu principiile contabile general acceptate din India și că, prin urmare, ar trebui să fie acceptate. Comisia și-a reiterat opinia potrivit căreia este indicat și rezonabil ca începutul perioadei de amortizare a utilajelor să fie deplasat înapoi în timp, pentru a coincide cu începutul producției și cu vânzările efective ale produsului care face obiectul anchetei. În această privință, registrele contabile ale Chromeni nu au reflectat în mod rezonabil cheltuielile legate de producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei și, prin urmare, costurile respective au trebuit să fie ajustate.

(43)

În sfârșit, în urma comunicării constatărilor provizorii, Chromeni a contestat modul în care Comisia a tratat cererea de ajustare a cheltuielilor de demarare, care priveau cheltuielile de amortizare și costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale. Comisia limitase la trei luni perioada în care putea fi efectuată o ajustare pe baza cheltuielilor de amortizare și a respins cererea de ajustare, pe motivul demarării, a costurilor VAG. Chromeni a susținut că etapa de demarare a unei linii de producție a oțelului depășește cu mult trei luni, atrăgând în acest sens atenția asupra datei de emitere a certificatului de recepție finală. Comisia stabilise însă că producția comercială începuse deja cu mult înainte de respectiva dată. În plus, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, unde se prevede, printre altele, că durata unei etape de demarare nu poate depăși un interval de timp inițial adecvat din perioada necesară pentru acoperirea cheltuielilor, practica decizională consecventă a Comisiei este să limiteze la trei luni durata unei etape de demarare. Având în vedere circumstanțele cazului de față, Comisia a stabilit, prin urmare, că trei luni reprezintă o perioadă adecvată. În ceea ce privește costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, Chromeni nu a furnizat nicio dovadă că aceste costuri sunt legate de producție, ele nefiind deci afectate de utilizarea de noi instalații de producție care necesită investiții suplimentare substanțiale și nici de rate scăzute de utilizare a capacității, care sunt rezultatul operațiunilor de demarare, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (5) al patrulea paragraf din regulamentul de bază.

(44)

După comunicarea constatărilor finale, Chromeni doar a reiterat aceleași afirmații și argumente, fără a furniza dovezi sau argumente noi. Având în vedere cele de mai sus, afirmațiile formulate de Chromeni cu privire la depreciere și la ajustarea cheltuielilor de demarare au fost respinse.

(45)

În considerentul 175 din regulamentul provizoriu, Comisia a confirmat distorsiunile legate de materiile prime din India și Indonezia, care au fost invocate în plângere. În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a susținut că, dată fiind existența unor distorsiuni induse de autoritățile publice pe piețele materiilor prime din India și Indonezia, costurile societăților ar trebui ajustate în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Eurofer a afirmat că, având în vedere distorsiunile, costurile din registrele contabile ale producătorilor-exportatori nu reflectă în mod rezonabil cheltuielile legate de producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei și, în plus, că distorsiunile legate de materiile prime au condus la o situație anormală.

(46)

Comisia a respins această afirmație, deoarece a descoperit că Eurofer nu a furnizat suficiente elemente de probă pentru aplicarea deplină a ajustării în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază în acest caz. După comunicarea constatărilor finale, Eurofer nu a fost de acord, insistând asupra faptului că, în plângere și în mai multe observații prezentate înainte și după comunicarea constatărilor provizorii, a furnizat suficiente elemente de probă în sprijinul afirmației din plângere. Comisia nu a considerat oportun să examineze în continuare eventuala ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Indiferent dacă elementele de probă prezentate în cursul prezentei proceduri au constituit elemente de probă suficiente pentru a analiza pe fond afirmația, Comisia a observat că o afirmație similară cu privire la impactul denaturărilor privind materiile prime în furnizarea de bunuri era în curs de examinare în contextul anchetei antisubvenție.

3.1.3.   Prețul de export

(47)

Detaliile pentru calcularea prețului de export au fost stabilite în considerentele 48-50 din regulamentul provizoriu.

(48)

În urma comunicării constatărilor provizorii, precum și în urma comunicării constatărilor finale, Jindal India și Jindal Indonezia au contestat abordarea pe care Comisia a aplicat-o pentru stabilirea prețului de export al unora dintre vânzările lor prin intermediul societății Iberjindal S.L. (denumite în continuare „IBJ”), un comerciant afiliat cu sediul în Spania. Afirmația a fost în cea mai mare parte respinsă. Întrucât aceste observații au fost marcate drept sensibile, motivele care au stat la baza constatărilor Comisiei cu privire la afirmație au fost comunicate doar părții în cauză.

(49)

După comunicarea constatărilor finale, grupul Jindal a susținut că, la calcularea prețului de export, a existat o eroare de formulă în ceea ce privește costurile de transport care au afectat prețurile anumitor vânzări în Uniune. Comisia a verificat problema și a constatat, într-adevăr, că a existat o eroare materială într-o formulă, pe care a corectat-o.

(50)

Nu s-au primit alte afirmații cu privire la calcularea prețului de export. Prin urmare, considerentele 48-50 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.1.4.   Comparație

(51)

Detaliile privind comparația dintre valoarea normală și prețul de export au fost stabilite în considerentele 51-54 din regulamentul provizoriu.

(52)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal India și Jindal Indonezia au afirmat că Comisia nu ar fi trebuit să deducă costurile VAG și profitul („comisionul ipotetic”) din prețul de export al vânzărilor în UE practicate prin intermediul comerciantului afiliat dintr-o țară terță, astfel cum se explică în considerentele 52 și 81 din regulamentul provizoriu. Afirmația a fost respinsă. Întrucât aceste observații au fost marcate drept sensibile, motivele pentru respingerea afirmației au fost comunicate doar părții în cauză.

(53)

După comunicarea constatărilor finale, grupul Jindal a prezentat argumente suplimentare cu privire la evaluarea prețului de export în ceea ce privește respectivul comerciant afiliat. Aceste observații au fost etichetate din nou ca fiind sensibile și, prin urmare, Jindal a fost informată în mod individual cu privire la poziția Comisiei cu privire la aceste afirmații.

(54)

După comunicarea constatărilor finale, grupul Jindal a afirmat că ajustarea prețului de export pentru vânzările din UE direcționată prin JSL Global Commodities Pte. Ltd. („JGC”) nu ar trebui să depășească costurile VAG, deoarece, în conformitate cu practica anterioară a instituțiilor și astfel cum a fost sancționată de Tribunalul de Primă Instanță, ar fi rezonabil să se deducă numai costurile VAG (8). În cazul în care Comisia insistă asupra includerii unui profit (lucru pe care nu ar trebui să îl facă), profitul respectiv ar trebui să se bazeze pe datele JGC. Potrivit grupului Jindal, acest lucru ar fi în conformitate cu practica recentă a Comisiei și cu opinia Tribunalului de Primă Instanță potrivit căreia este „rezonabil” să se utilizeze „date reale” (9).

(55)

Afirmațiile au trebuit să fie respinse. În primul rând, deducerea doar a costurilor VAG nu ar lua în considerare valoarea totală a unei marje care constă, de regulă, în costurile VAG plus profitul. În ceea ce privește evaluarea acestui profit, Comisia insistă asupra faptului că acest profit trebuie realizat în condiții de concurență deplină și, prin urmare, nu se poate baza pe un profit care rezultă dintr-o remunerație convenită de părțile afiliate. În ceea ce privește hotărârea Tribunalului de Primă Instanță, această hotărâre a aprobat deducerea costurilor VAG, dar în mod clar nu a respins deducerea simultană a profitului, care nu era în discuție în cauza respectivă. În plus, în conformitate cu acest caz, în prezenta anchetă, costurile VAG au fost deduse pe baza datelor reale ale comerciantului afiliat, întrucât costurile VAG raportate nu au fost afectate de relația dintre cele două entități. În ceea ce privește practica Comisiei, atunci când marja de profit pare să fie afectată de relația dintre comerciant și producătorul-exportator, practica este de a deduce o marjă de profit nominală, pe baza datelor furnizate de importatorii neafiliați care au cooperat la aceeași anchetă, ca substitut rezonabil. În cazul recent menționat de grupul Jindal, marja de profit efectivă a fost totuși considerată rezonabilă având în vedere faptele din cazul respectiv și funcțiile îndeplinite de comerciantul afiliat. Prin urmare, marja de profit efectivă a fost dedusă.

(56)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal India și-a reiterat afirmația că valoarea normală ar trebui ajustată pentru a se ține seama de rambursarea taxelor vamale. Mai precis, partea a susținut că la articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază se prevede că ar trebui luate în considerare toate diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor și că, prin urmare, cererea ar trebui să fie acceptată.

(57)

Această afirmație a fost respinsă. Jindal India nu a reușit să demonstreze că pretinsa rambursare a taxelor vamale a afectat comparabilitatea prețurilor. Mai precis, Jindal India nu a putut demonstra că rambursarea taxelor vamale a avut ca rezultat o creștere constantă a prețurilor interne.

(58)

După comunicarea constatărilor finale, Jindal India a susținut că Comisia ar trebui să se asigure că rambursarea taxelor vamale nu este contabilizată de două ori și că compensarea aceleiași subvenții de două ori prin impunerea concomitentă a unor taxe antidumping și antisubvenție (în special în cazul subvențiilor la export) încalcă legislația Organizației Mondiale a Comerțului (10). Având în vedere că, în cadrul anchetei antisubvenție, se investighează rambursarea taxelor vamale primite de unele entități din grupul Jindal ca potențiale subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, Comisia ar trebui să se asigure că aceste rambursări ale taxelor vamale sunt ajustate în cazul de față sau că nu fac obiectul unor măsuri compensatorii în cazul antisubvenții.

(59)

În ceea ce privește această afirmație, Comisia a clarificat faptul că, din motivele menționate în considerentul 53 din regulamentul provizoriu și în considerentul 57 din prezentul regulament, sistemul utilizat de Jindal India în ceea ce privește vânzările sale la export către Uniune nu îndeplinește condițiile niciunei ajustări în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) sau (k) din regulamentul de bază. În special, Jindal India nu a reușit să demonstreze că clienții de pe piața internă au plătit în mod constant prețuri diferite având în vedere schema subiacentă. Prin urmare, Comisia a considerat afirmațiile de ajustare ca fiind nefondate și, ulterior, le-a respins.

(60)

Nu s-au primit alte afirmații cu privire la compararea valorii normale cu prețul de export. Prin urmare, considerentele 51-54 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.1.5.   Marjele de dumping

(61)

După comunicarea constatărilor finale, grupul Jindal a susținut că, la calcularea dumpingului, Comisia a utilizat valori CIF incorecte pentru anumite vânzări ale sale în Uniune. Cu toate acestea, Comisia a constatat că presupusa eroare materială fusese comisă chiar de grupul Jindal în răspunsul său la chestionar, iar Comisia nu a fost informată cu privire la aceasta înainte sau în timpul VLD. De asemenea, în observațiile la comunicarea prealabilă și în observațiile la comunicarea constatărilor provizorii, chestiunea nu a fost ridicată de grupul Jindal. Prin urmare, Comisia a considerat că, la momentul introducerii cererii, aceasta nu mai putea fi verificată încrucișat de la distanță și, prin urmare, afirmația privind presupusa eroare a fost respinsă.

(62)

Astfel cum este detaliat în considerentele 27-60 de mai sus, Comisia a luat în considerare observațiile părților interesate transmise după comunicarea constatărilor provizorii și finale. Calculul Jindal India a fost, de asemenea, actualizat pentru a corecta o eroare materială legată de prețul de export (a se vedea considerentul 49).

(63)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Societatea

Marjă de dumping definitivă (%)

Jindal India

13,9

Chromeni

45,1

Toate celelalte societăți

45,1

3.2.   Indonezia

3.2.1.   Observație preliminară

(64)

În considerentele 58-86 din regulamentul provizoriu, entitățile indoneziene din cadrul Jindal implicate în producția și vânzarea produsului care face obiectul anchetei sunt denumite „grupul Jindal Indonezia” sau „grupul Jindal”. În prezentul regulament, aceste entități sunt denumite „Jindal Indonezia”, în timp ce „grupul Jindal” se referă la Jindal India, Jindal Indonezia și entitățile Jindal relevante din țări terțe.

3.2.2.   Valoarea normală

(65)

Detaliile pentru calcularea valorii normale au fost stabilite în considerentele 65-76 din regulamentul provizoriu.

(66)

În observațiile sale din 11 iunie 2021, Guvernul Indoneziei a reamintit că producătorii-exportatori indonezieni incluși în eșantion cooperaseră pe deplin și că, pentru calcularea valorii normale, Comisia trebuie să utilizeze datele lor reale.

(67)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal Indonezia și-a reiterat afirmația, împreună cu Jindal India, că valoarea normală ar trebui ajustată de Comisie pe baza costurilor legate de măsurile de limitare a mișcării persoanelor în contextul pandemiei de COVID-19. Această afirmație a fost respinsă. Afirmația este abordată în considerentele 32-36 de mai sus.

(68)

În urma comunicării constatărilor provizorii, IRNC a contestat abordarea Comisiei de a înlocui prețul de achiziție al rulourilor SSHR cu finisaj alb cu un preț de piață construit în cazul în care acest produs intermediar important a fost achiziționat de la furnizori afiliați. În răspunsul societății la chestionar și în cursul VLD, Comisia constatase că aceste produse au fost obținute de la furnizori afiliați la un preț de transfer inferior costului său de producție. Prin urmare, în calculul provizoriu, Comisia a înlocuit aceste prețuri cu un preț de piață construit, format din costul de fabricare al produselor, din costurile VAG și din profit. Societatea a afirmat că prețurile de transfer erau prețuri stabilite în condiții de concurență deplină și a criticat lipsa de analiză în această privință.

(69)

Comisia a analizat explicațiile și documentele justificative furnizate și a concluzionat că abordarea inițială în ceea ce privește achizițiile de rulouri SSHR cu finisaj alb de la furnizori afiliați trebuie ajustată. Într-adevăr, prețurile de vânzare ale furnizorilor afiliați de rulouri SSHR cu finisaj alb către IRNC au fost comparabile cu prețurile de vânzare ale SSHR către clienți neafiliați. Prin urmare, Comisia a considerat oportun să accepte prețul de achiziție al IRNC pentru aceste produse atunci când prețul respectiv era mai mare sau egal cu costul de producție al respectivilor furnizori și să îl înlocuiască cu costul de producție atunci când se constata că prețul de achiziție de transfer este mai mic.

(70)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, Eurofer a contestat abordarea revizuită a Comisiei în ceea ce privește costurile rulourilor SSHR cu finisaj alb ale IRNC, astfel cum se explică în considerentul 69. Eurofer, în primul rând, a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să utilizeze prețurile de achiziție ale IRNC pentru SSHR de la părți afiliate, deoarece aceste prețuri nu ar fi fost prețuri stabilite în condiții de concurență deplină. În al doilea rând, Eurofer a constatat că abordarea Comisiei a fost în contradicție cu constatările unei anchete încheiate recent care a implicat același grup de societăți (11). În cadrul anchetei respective, costul de producție al unei componente-cheie pentru fabricarea produsului în cauză a fost respins de Comisie. În al treilea rând, societatea a susținut că, în cazul în care Comisia ar persista în abordarea sa, ea ar trebui, fie să adauge un profit rezonabil la prețul de achiziție al SSHR atunci când ajustează valoarea tranzacției între părți afiliate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, fie să crească profitul IRNC din SSCR utilizat la calcularea valorii normale pentru a compensa tranzacțiile la cost sau la profit anormal de scăzut, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(71)

Comisia a examinat aceste afirmații. În ceea ce privește prima afirmație, Comisia a constatat că informațiile furnizate de furnizorii afiliați ai IRNC de SSHR erau complete și suficiente pentru a evalua dacă prețurile de achiziție ale SSHR erau afectate de relația dintre IRNC și acești furnizori. Comisia a constatat că furnizorii afiliați au vândut SSHR nu numai clientului lor afiliat IRNC în cursul perioadei de anchetă, ci și unui număr de clienți interni neafiliați și că prețurile de vânzare către IRNC și către clienți neafiliați au fost stabilite în condiții de concurență deplină. Prin urmare, s-a considerat că aceste prețuri nu au fost afectate de relația dintre IRNC și furnizorul lor afiliat în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază și nu există niciun temei pentru a nu le lua în considerare în general. În al doilea rând, fără a adopta nicio poziție cu privire la faptele și concluziile la care s-a ajuns în cadrul anchetei SSHR menționate de Eurofer, Comisia a reamintit că fiecare caz este evaluat și analizat pe baza propriilor merite și dacă faptele stabilite în cadrul unei anchete sunt diferite de cele stabilite într-o anchetă anterioară, inclusiv dacă aceasta este o anchetă recentă care vizează același grup de societăți, se poate ajunge la o concluzie diferită.

(72)

Cererea de adăugare a unui profit rezonabil la prețul de achiziție al SSHR a fost respinsă, întrucât articolul 2 alineatul (5) permite într-adevăr o astfel de ajustare în cazul în care costurile asociate cu fabricarea produsului care face obiectul anchetei nu sunt reflectate în mod rezonabil în registrele contabile ale părții în cauză. Cu toate acestea, în cadrul anchetei actuale, Comisia nu a stabilit acest lucru. În ceea ce privește al doilea segment al celei de a treia afirmații, Comisia a reamintit că produsul care face obiectul anchetei este fabricat utilizând numai SSHR obținute de la furnizorii afiliați din aceeași zonă industrială, iar etapa de finisare a producției este efectuată de IRNC. Articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază prevede în mod clar că profitul „se stabilesc în funcție de date reale privind producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale ale exportatorului sau producătorului care face obiectul examinării”. Prin urmare, această dispoziție se referă numai la determinarea marjei de profit pentru vânzarea produsului similar și nu se aplică stabilirii prețului în condiții de concurență deplină pentru vânzarea materiilor prime.

(73)

Având în vedere cele de mai sus, afirmațiile Eurofer au fost respinse.

(74)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a afirmat că ar trebui efectuată o ajustare a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, din cauza distorsiunilor legate de materiile prime, care au fost constatate în Indonezia. Această metodologie este explicată în considerentele 45 și 46 de mai sus.

3.2.3.   Prețul de export

(75)

Detaliile pentru calcularea prețului de export au fost stabilite în considerentele 77-79 din regulamentul provizoriu.

(76)

Astfel cum se explică în considerentul 79 din regulamentul provizoriu, pentru producătorii-exportatori care au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul unor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Astfel cum se menționează în considerentul 64 din regulamentul provizoriu, Jindal Indonezia a efectuat anumite vânzări prin intermediul IBJ din Spania.

(77)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal Indonezia a formulat, în ceea ce privește vânzările respective, aceleași observații ca cele formulate de Jindal India și menționate în considerentul 48 de mai sus. Afirmația a fost respinsă. Motivele pentru respingerea cererii au fost comunicate doar părții în cauză, pentru motivele menționate în considerentul 48.

3.2.4.   Comparație

(78)

Detaliile privind comparația dintre valoarea normală și prețul de export au fost prezentate în considerentele 80-83 din regulamentul provizoriu.

(79)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Jindal Indonezia a formulat, în ceea ce privește ajustarea pe baza comisionului ipotetic, aceleași observații ca cele formulate de Jindal India și menționate în considerentul 52 de mai sus. Afirmația a fost respinsă. Motivele pentru respingerea cererii au fost comunicate doar părții în cauză, pentru motivele menționate în considerentul 52.

(80)

Jindal Indonezia a afirmat că, pentru calcularea costurilor de credit, Comisia ar fi trebuit să utilizeze ratele dobânzii pe termen scurt publicate de Banca Indoneziei pentru împrumuturile în USD și IDR în locul ratelor dobânzii interbancare pe termen scurt publicate de CEIC.

(81)

Comisia a analizat explicațiile și documentele justificative furnizate și a considerat că este justificat să schimbe sursa datelor, astfel cum a afirmat Jindal Indonezia. Cu toate acestea, în ceea ce privește aplicarea unor rate diferite ale dobânzii pentru vânzările interne și vânzările la export, articolul 2 alineatul (10) litera (g) din regulamentul de bază prevede posibilitatea unei ajustări pe baza diferențelor dintre costul oricărui credit acordat pentru vânzările în cauză, cu condiția ca acest factor să fie luat în considerare la stabilirea prețurilor practicate. În cursul VLD, Comisia a constatat că societatea își finanțează atât operațiunile interne, cât și operațiunile de export prin împrumuturi pe termen scurt și instrumente comerciale omnibus în principal în USD. Comisia nu a găsit, în registrele contabile ale societății, elemente care să justifice utilizarea unei rate diferite a dobânzii la împrumuturile în IDR pentru vânzările interne. Prin urmare, Comisia a respins cererea de a utiliza rata dobânzii la împrumuturile în IDR pentru finanțarea vânzărilor interne.

(82)

Grupul IRNC a reafirmat că, prin faptul că a ajustat prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază pentru anumite costuri de transport, în timp ce a respins cererile de ajustare a prețurilor de vânzare pe piața internă pentru anumite costuri de transport și alte costuri conexe, în special costurile suportate pentru transportul produsului în cauză de la fabrică la depozitul intern, Comisia a fost inconsecventă.

(83)

Comisia a observat că articolul 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază se aplică pentru costurile de transport suportate, ulterior vânzării, pentru mutarea mărfurilor de la sediul exportatorului la primul cumpărător independent. Depozitul național al IRNC face parte din sediul său, iar costurile ocazionate de mutarea mărfurilor din fabrică în antrepozitul național au fost suportate înainte de vânzare.

(84)

Grupul IRNC a susținut, de asemenea, că Comisia nu a explicat motivul pentru care cheltuielile de transport și taxele portuare similare suportate pentru mărfurile transbordate prin zona sub control vamal chinez nu ar trebui să fie, de asemenea, respinse. Comisia a analizat observațiile și elementele de probă din dosar, în particular contractul de vânzare dintre producător și comercianții săi afiliați implicați în vânzările la export. Comisia a observat că, în contractul de vânzare, portul de descărcare este identificat în mod clar ca fiind situat în Uniune și că transbordarea mărfurilor este permisă. În plus, pentru vânzările la export, cheltuielile de transport sunt suportate direct de comerciant și, prin urmare, acestea afectează comparabilitatea prețurilor, în timp ce, în cazul cheltuielilor de depozitare pe piața internă, costurile de transfer al mărfurilor în antrepozit sunt plătite de producător și au fost suportate înainte de vânzare. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(85)

După comunicarea constatărilor finale, IRNC a susținut, de asemenea, că Comisia a urmat o abordare inconsecventă, deoarece nu a efectuat o ajustare a valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i), reflectând astfel ajustările pe care le-a efectuat în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) cu vânzările la export efectuate prin intermediul comercianților afiliați.

(86)

Comisia a reamintit că jurisprudența Curții de Justiție (12) stabilește în mod clar că „(…) o parte care solicită ajustări în temeiul articolului 2 alineatul (10) din regulamentul de bază pentru a face valoarea normală și prețul de export comparabile în scopul stabilirii marjei de dumping trebuie să demonstreze că această afirmație este justificată (…)”. Declarația făcută în acest sens de IRNC este o simplă declarație prin care se solicită o ajustare a valorii normale, dar nu conține nicio justificare de fond sau explicație detaliată. Comisia a reamintit, de asemenea, că o ajustare a prețului de export nu implică automat o ajustare a valorii normale și că o astfel de ajustare a valorii normale trebuie să fie justificată în mod corespunzător, pe baza faptelor și a dovezilor, de către partea care a solicitat-o.

(87)

În consecință, Comisia a stabilit că o simplă declarație prin care se solicită o ajustare, fără a furniza o cerere de sprijin motivată, nu respectă în mod clar standardul juridic stabilit de Curtea de Justiție. Afirmația a fost respinsă întrucât nu a fost susținută de elemente concrete.

(88)

De asemenea, IRNC a susținut că Comisia are sarcina de a-și susține cu probe decizia de a ajusta prețul de export în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) și că nu a prezentat suficiente motive în documentele sale de comunicare a constatărilor provizorii și finale.

(89)

În urma observațiilor primite din partea societății după comunicarea constatărilor finale, Comisia a furnizat, la 16 septembrie 2021, o comunicare suplimentară specifică societății, explicând în detaliu motivele și elementele de probă care stau la baza acestei ajustări a prețului de export. Societatea nu a prezentat observații ca răspuns la această comunicare specifică.

3.2.5.   Marjele de dumping

(90)

Astfel cum se detaliază în considerentele 65-89 de mai sus, Comisia a ținut seama de observațiile părților interesate transmise după comunicarea constatărilor provizorii și a recalculat marjele de dumping în consecință.

(91)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul pentru cost, asigurare și navlu (CIF) la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Societatea

Marjă de dumping definitivă (%)

Jindal Indonezia

20,2

Grupul IRNC

10,2

Toate celelalte societăți

20,2

4.   PREJUDICIU

4.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției din Uniune

(92)

În urma comunicării constatărilor finale, Arinox, o parte interesată calificată provizoriu drept utilizator, a susținut că ar trebui să fie considerat producător din Uniune. Ar trebui remarcat faptul că datele societății au fost incluse în indicatorii macroeconomici, astfel cum au fost transmise de Eurofer și verificate încrucișat de Comisie și, prin urmare, Comisia a considerat că această societate face parte din industria din Uniune descrisă în considerentul 87 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, Comisia a observat că Arinox s-a identificat ca utilizator final și importator în cererea sa inițială de excludere a produsului, iar afirmațiile societății formulate în etapa provizorie erau legate de activitățile pe care le-a desfășurat în calitate de utilizator pe piața Uniunii.

(93)

Arinox, Euranimi, și un importator neafiliat au solicitat identitatea celor 13 producători din Uniune care au constituit industria din Uniune în cursul PA. Pe lângă cei trei producători incluși în eșantion și societățile care susțin plângerea (și anume, Acerinox, Outokumpu Nirosta GmbH, Outokumpu Stainless AB), acestea sunt Marcegaglia, Acroni, Arinox, Otelinox și trei societăți de relaminare cu sediul în Germania (și anume SAP Precision Metal, BWS și Waelzholz).

(94)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la definiția industriei Uniunii și a producției din Uniune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 87-89 din regulamentul provizoriu.

4.2.   Consumul din Uniune

(95)

În lipsa oricăror observații cu privire la consumul din Uniune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 90-92 din regulamentul provizoriu.

4.2.1.   Evaluare cumulativă a efectelor importurilor provenite din țările în cauză

(96)

Consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au contestat evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din India și Indonezia asupra situației industriei Uniunii. Părțile interesate au susținut că volumele importurilor din ambele țări sunt scăzute, că tendința importurilor din India (în ușoară scădere) diferă, de-a lungul întregii perioade în cauză, de cea din Indonezia (în creștere rapidă) și că nu s-a efectuat nicio evaluare corespunzătoare a condițiilor de concurență între produsele importate și între produsele importate și produsele similare din Uniune, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(97)

În observațiile sale transmise după comunicarea constatărilor provizorii, reclamantul s-a opus afirmației formulate de consorțiu și de importatorul neafiliat, precizând că tendințele importurilor sunt irelevante pentru aplicarea articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, că s-au evaluat în mod corespunzător condițiile de concurență și că o evaluare cumulativă asigură o aplicare nediscriminatorie a taxelor.

(98)

Comisia a constatat că au fost îndeplinite cerințele pentru efectuarea unei evaluări cumulative a importurilor. Volumul importurilor din fiecare dintre cele două țări în cauză nu a fost neglijabil, adică s-a situat peste 1 % din cota de piață pentru fiecare, iar condițiile de concurență au justificat o evaluare cumulativă, deoarece produsele importate au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază cu produsele vândute de producătorii din Uniune și au aceleași utilizări de bază. Acest lucru se reflectă în nivelul ridicat de corelare a tipurilor de produse importate din India și Indonezia cu tipurile de produse vândute de producătorii din Uniune.

(99)

În plus, s-a stabilit că tipurile de produse importate din India și Indonezia sunt în mare măsură similare între ele și că nivelul prețurilor lor respective este comparabil.

(100)

În plus, astfel cum a indicat reclamantul, articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază nu prevede efectuarea unei comparații între țările în cauză pe baza tendințelor importurilor.

(101)

În urma comunicării constatărilor finale, consorțiul și un importator neafiliat au solicitat divulgarea modelelor teoretice utilizate pentru a evalua condițiile de concurență pe piața Uniunii a produsului care face obiectul anchetei și a țărilor în cauză, precum și confirmarea faptului că serviciile Comisiei în materie de concurență și analiză economică au fost consultate cu privire la aceste condiții de concurență.

(102)

Aceștia au susținut, de asemenea, că nu este furnizată nicio analiză statistică în sprijinul constatărilor de la considerentele 99 și 100 de mai sus și au susținut că volumul cotei de piață a importurilor din India și Indonezia a fost scăzut în comparație cu cota de piață a industriei din Uniune. În ceea ce privește India, volumul importurilor în cursul PA a fost mai mic decât cel din 2017 și 2018 și similar cu cel al importurilor din 2019. În plus, volumul importurilor de produs în cauză din India este limitat de contingentul de țară stabilit prin măsurile de salvgardare privind oțelul. Prin urmare, consorțiul și importatorul neafiliat au considerat că nu este adecvat să se aplice articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(103)

Comisia a efectuat o analiză teoretică în care a comparat tipurile de produse vândute pe piața Uniunii de către producătorii-exportatori și produsul vândut de producătorii din Uniune, pe baza numerelor de control al produsului (NCP) furnizate de societățile incluse în eșantion. Această analiză a arătat un nivel ridicat de corelare. Nivelul de corelare între fiecare producător-exportator și vânzările realizate de industria din Uniune este furnizat producătorilor-exportatori incluși în eșantion în comunicarea lor specifică. În plus, Comisia a constatat, de asemenea, un nivel semnificativ de similitudine între tipurile de produs vândute de producătorii-exportatori din Indonezia în comparație cu tipurile de produs vândute de producătorii-exportatori din India. Prin urmare, Comisia a concluzionat că produsele importate din țările în cauză și produsele din Uniune se aflau într-o concurență clară între ele, iar o evaluare cumulativă a efectelor importurilor era adecvată. Consorțiul și importatorul neafiliat nu au furnizat niciun element de probă care să demonstreze că analiza efectuată de Comisie ar fi incorectă sau insuficientă. Faptul că India are o cotă de țară în cadrul măsurilor de salvgardare nu afectează această analiză, având în vedere condițiile enumerate la articolul 3 alineatul (4). Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(104)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la evaluarea cumulativă a efectelor importurilor din țările în cauză, Comisia a confirmat toate celelalte concluzii enunțate în considerentele 93-98 din regulamentul provizoriu.

4.2.2.   Volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză

(105)

Consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au susținut că importurile din Indonezia au crescut deoarece această țară este un nou exportator al produsului care face obiectul anchetei către Uniune și că importurile din India nu au crescut în cursul perioadei examinate, prin urmare, o potențială creștere a cotei de piață a țărilor în cauză nu a avut niciun impact asupra cotei de piață a industriei din Uniune, ci a înlocuit importurile din alte țări terțe.

(106)

Astfel cum se menționează în considerentele 97-105 de mai sus, Comisia a analizat cumulat importurile, iar importurile din țările în cauză au arătat o tendință de creștere în cursul perioadei examinate. Faptul că cota de piață a industriei din Uniune a crescut ușor în cursul perioadei examinate și că Indonezia a început să exporte către Uniune abia la începutul perioadei examinate nu a schimbat faptul că importurile din țările în cauză au fost efectuate la prețuri de dumping, cauzând un prejudiciu important industriei din Uniune. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(107)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la volumele importurilor din țările în cauză și la cota de piață a acestora, Comisia a confirmat toate celelalte concluzii enunțate în considerentele 99-101 din regulamentul provizoriu.

4.2.3.   Prețurile importurilor din țările în cauză și subcotarea prețurilor de vânzare

(108)

În considerentul 105 din regulamentul provizoriu, Comisia a precizat că a constatat marje de subcotare a prețurilor de vânzare de 4,8 % și 13,4 % pentru producătorii-exportatori indieni.

(109)

Aceste marje conțineau însă o eroare materială și ar trebui corectate în marje de subcotare a prețurilor de vânzare de 5,8 % și 13,4 %.

(110)

În urma comunicării constatărilor finale, Euranimi și un importator neafiliat au susținut că nu au putut reconstitui modul în care au fost determinate prețurile de import ale produsului în cauză și modul în care a fost calculată marja de subcotare, inclusiv ajustările acesteia.

(111)

Prețurile importurilor din țările în cauză, astfel cum sunt indicate în tabelul 3 din regulamentul provizoriu, se bazează pe datele Eurostat. Aceste informații sunt puse la dispoziția publicului. Astfel cum se explică în considerentul 104 din regulamentul provizoriu, marja de subcotare s-a bazat pe o comparație între prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii și prețurile corespunzătoare practicate de producătorii-exportatori incluși în eșantion față de primul client independent de pe piața Uniunii, diferențiate în funcție de tipul de produs și ajustate pentru a se afla în condiții de vânzare egale. Întrucât prețurile de vânzare detaliate per societate sunt, prin definiție, confidențiale din punct de vedere comercial, acestea au fost furnizate numai societăților în cauză în comunicările lor specifice respective.

(112)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la prețurile importurilor din țările în cauză și la subcotarea prețurilor de vânzare, Comisia a confirmat toate concluziile enunțate în considerentele 102-105 din regulamentul provizoriu, cu corecția efectuată astfel cum se explică în considerentul 71 de mai sus.

4.3.   Situația economică a industriei Uniunii

4.3.1.   Observații generale

(113)

În lipsa oricăror observații, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 106-110 din regulamentul provizoriu.

4.3.2.   Indicatori macroeconomici

(114)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a afirmat că, în loc să crească, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 116 din regulamentul provizoriu, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut în perioada examinată.

(115)

Această afirmație ar fi corectă însă numai dacă observația formulată de Eurofer cu privire la presupusele volume exagerate ale importurilor din țări terțe ar fi susținută de fapte. Astfel cum se explică în considerentul 135 de mai jos, regulamentul provizoriu a furnizat cifre corecte privind volumele importurilor. Astfel, cota de piață a industriei Uniunii a fost la rândul său corectă.

(116)

În urma comunicării constatărilor provizorii, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au atras atenția asupra faptului că regulamentul provizoriu a prezentat o discrepanță de aproximativ 300-400 de mii de tone între cifrele de producție ale industriei Uniunii în perioada examinată, raportate în considerentul 111 din regulamentul provizoriu, și cifrele corespunzătoare privind vânzările, stocurile și exporturile, raportate în considerentele 114, 126 și 152 din regulamentul provizoriu. În urma comunicării constatărilor finale, aceștia au contestat nivelul capacității industriei din Uniune și au solicitat dovezi privind capacitatea de producție nominală, reală și efectiv utilizată și cantitatea efectiv produsă de fiecare producător individual, datele privind volumele de vânzări și prețurile producătorilor europeni individuali, precum și volumele importurilor din țările în cauză ale fiecărui producător din Uniune.

(117)

Cifrele de mai sus nu pot fi însă pe deplin corelate, deoarece volumele de producție, vânzări și exporturi se referă la întreaga industrie a Uniunii, iar cifrele privind stocurile, raportate în considerentul 126 din regulamentul provizoriu, reprezintă un indicator microeconomic, care se referă numai la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Toate cifrele au fost verificate încrucișat de către Comisie și au fost considerate fiabile. Întrucât cifrele individuale per producător sunt confidențiale din punct de vedere comercial, Comisia a furnizat doar informațiile agregate în regulamentul provizoriu.

(118)

În plus, aproape jumătate din presupusa discrepanță este legată de vânzările captive ale industriei Uniunii către utilizatorii afiliați. Respectivele volume au fost incluse în cifrele de producție raportate în considerentul 111 din regulamentul provizoriu, dar nu au fost incluse în volumele vânzărilor industriei Uniunii, raportate în considerentul 114 din regulamentul provizoriu. Vânzările captive ale industriei Uniunii au reprezentat aproximativ 5 % din totalul vânzărilor industriei Uniunii, iar acest raport a fost stabil în toată perioada examinată.

(119)

În urma comunicării constatărilor finale, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au susținut că creșterea cotei de piață a industriei din Uniune a indicat absența prejudiciului și că creșterea cotei de piață a țărilor în cauză nu a afectat în mod negativ cota de piață a industriei din Uniune.

(120)

Astfel cum se explică în considerentul 107, ușoara creștere a cotei de piață a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate nu a afectat faptul că importurile din țările în cauză au înregistrat o creștere de 86 % și au fost efectuate la prețuri de dumping, cauzând un prejudiciu important industriei din Uniune. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(121)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 111-121 din regulamentul provizoriu.

4.3.3.   Indicatori microeconomici

(122)

În urma comunicării constatărilor finale, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au susținut că tendința negativă a rentabilității industriei din Uniune nu ar putea fi legată de importurile din țările în cauză, deoarece volumele lor sunt scăzute și nu pot influența piața într-un mod atât de semnificativ. Consorțiul de importatori și distribuitori și importatorul neafiliat au susținut că industria din Uniune a înregistrat o creștere a profiturilor începând cu PA.

(123)

Volumele importurilor din țări au fost peste nivelul de minimis, iar prețurile lor scăzute, despre care s-a constatat că fac obiectul unui dumping, au cauzat o presiune asupra prețurilor pe piața Uniunii, astfel cum se menționează în considerentul 141 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a concluzionat că creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză ar putea fi legată de tendința negativă a rentabilității industriei din Uniune. O eventuală creștere a nivelului de rentabilitate a producătorilor din Uniune după PA nu modifică această concluzie, deoarece ancheta se limitează la PA.

(124)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 122-133 din regulamentul provizoriu.

4.4.   Concluzie privind prejudiciul

(125)

În urma comunicării constatărilor provizorii, consorțiul de importatori, un importator neafiliat și Guvernul Indoneziei au afirmat că unii indicatori de prejudiciu au evoluat pozitiv în cursul perioadei examinate, punând accentul pe creșterea cotei de piață a industriei Uniunii, pe creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și pe scăderea stocurilor.

(126)

Nivelul stocurilor a rămas constant ca procentaj din volumul vânzărilor și, prin urmare, nu a constituit un indicator clar al prejudiciului. Ceilalți doi indicatori în cauză au evoluat într-adevăr pozitiv în cursul perioadei examinate. Creșterea cotei de piață a avut loc însă în detrimentul rentabilității producătorilor din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 134 din regulamentul provizoriu. Gradul de ocupare a forței de muncă a crescut ușor, deși costurile forței de muncă s-au redus. Aceste constatări nu invalidează totuși principalele constatări privind prejudiciul, și anume evoluția negativă a rentabilității și a tuturor indicatorilor financiari ai industriei Uniunii.

(127)

Consorțiul de importatori și distribuitori și importatorul neafiliat au susținut, de asemenea, că, potrivit datelor disponibile pentru primul trimestru al anului 2021, situația financiară a producătorilor din Uniune incluși în eșantion se îmbunătățește și, prin urmare, industria nu are nevoie de protecție suplimentară.

(128)

Analiza situației economice a industriei Uniunii s-a bazat pe perioada examinată, care s-a încheiat în iunie 2020. Astfel cum se menționează în considerentele 128-133 din regulamentul provizoriu, toți indicatorii financiari ai producătorilor din Uniune s-au deteriorat în perioada examinată. Concluzia în această privință nu poate fi invalidată de presupusa îmbunătățire pe termen scurt a situației producătorilor din Uniune după perioada examinată, susținută de rapoarte neauditate referitoare la primul trimestru al anului 2021.

(129)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod definitiv că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în înțelesul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

5.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(130)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Guvernul Indoneziei a afirmat că prejudiciul nu ar fi putut fi cauzat de importurile din Indonezia, deoarece cota sa de piață este scăzută și prețurile sale au crescut în perioada examinată.

(131)

Comisia a reamintit mai întâi că importurile din Indonezia și cota de piață a acestora au fost evaluate cumulativ cu importurile din India. În plus, Comisia a constatat că, în orice caz, cota de piață a Indoneziei a crescut rapid în perioada examinată, de la 0,4 % în 2017 la 2,8 % în perioada de anchetă. În ceea ce privește prețurile, chiar dacă au crescut de-a lungul întregii perioade examinate, prețurile indoneziene s-au situat întotdeauna sub prețurile industriei Uniunii.

(132)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul dumpingului din India și Indonezia și prejudiciul suferit de industria Uniunii, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 141-143 din regulamentul provizoriu.

5.2.   Efectele altor factori

(133)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a indicat discrepanța dintre cifrele referitoare la volumele importurilor din țări terțe, furnizate în tabelul 11 din regulamentul provizoriu și datele Eurostat.

(134)

Cifrele menționate de Eurofer nu conțin însă importurile raportate de Eurostat în cadrul regimurilor vamale de perfecționare activă și pasivă, care au fost luate în considerare în tabelul 11 din regulamentul provizoriu.

(135)

În urma comunicării constatărilor finale, Eurofer și-a exprimat îndoiala cu privire la exactitatea volumelor importurilor utilizate de Comisie și a susținut că abordarea, astfel cum este prezentată în considerentul 99 de mai sus, se îndepărtează de la practica obișnuită a Comisiei și este incompatibilă cu obiectivul evaluării prejudiciului și a legăturii de cauzalitate în cadrul anchetei. Eurofer a susținut că importurile în cadrul regimurilor vamale de perfecționare activă și pasivă nu fac obiectul taxelor antidumping și nu concurează cu mărfurile industriei din Uniune.

(136)

Comisia a considerat că mărfurile importate în cadrul regimului de perfecționare activă și pasivă nu doar tranzitează Uniunea, ci sunt supuse și unor operațiuni de transformare cu valoare adăugată, cum ar fi asamblarea și transformarea, în Uniune. În consecință, aceste importuri concurează în mod clar cu produsele fabricate de industria din Uniune. De exemplu, o societate cu sediul în Uniune a cărei activitate ar fi tocmai de a efectua aceste operațiuni de prelucrare are posibilitatea fie de a cumpăra produsul de la industria din Uniune, fie de a-l importa în cadrul regimului de perfecționare activă. Prin urmare, importurile efectuate în cadrul acestor regimuri vamale speciale ar trebui luate în considerare pentru evaluarea prejudiciului. Într-adevăr, acestea fac, de asemenea, obiectul colectării taxelor în conformitate cu articolul 76 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei (13).

(137)

În plus, Eurofer a susținut că volumele importurilor din diferite țări nu au fost coerente, deoarece volumul importurilor din anumite țări terțe nu includea regimurile vamale de perfecționare activă și pasivă.

(138)

Volumele importurilor au fost cifrele oficiale furnizate de Eurostat și au vizat atât țările în cauză, cât și toate celelalte țări terțe, inclusiv regimul vamal normal și regimul vamal de perfecționare activă și pasivă.

(139)

În plus, Eurofer a făcut referire, în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, la volumele importurilor aceluiași produs din China și Taiwan cu aceeași perioadă de anchetă și aceeași perioadă examinată, în care Comisia a evaluat consumul și cotele de piață ale Uniunii fără a ține seama de importurile efectuate în cadrul regimurilor vamale de perfecționare activă și pasivă. Prin urmare, cifrele dintre reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor și ancheta actuală privind importurile, consumul și cota de piață diferă, ceea ce a dus la o eroare evidentă în una dintre cele două anchete.

(140)

Reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de SSCR din China și Taiwan are, într-adevăr, aceeași perioadă de anchetă și aceeași perioadă luată în considerare pentru analiza prejudiciului. Cu toate acestea, analiza efectuată în cadrul anchetei respective are o natură diferită, și anume continuarea sau probabilitatea reapariției dumpingului și a prejudiciului, iar orice concluzie formulată în cadrul anchetei respective nu este automat valabilă în cadrul anchetei în cauză. Prin urmare, deși cifrele de import din respectiva reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor nu au inclus importurile efectuate în cadrul regimurilor de perfecționare activă și pasivă, concluziile la care s-a ajuns în ancheta respectivă rămân valabile. Prin urmare, Comisia nu a considerat că aceste date divergente constituie o eroare evidentă.

(141)

În urma comunicării constatărilor provizorii, consorțiul de importatori și distribuitori și un importator neafiliat au afirmat că înrăutățirea indicatorilor financiari ai industriei Uniunii nu se datorează importurilor care fac obiectul unui dumping, ci impactului pandemiei de COVID-19. În observațiile sale transmise după comunicarea constatărilor provizorii, reclamantul s-a opus acestei afirmații, precizând că evoluția prejudiciului în cursul perioadei examinate a indicat contrariul.

(142)

Comisia a constatat că prețurile importurilor din țările în cauză au influențat în mare măsură prețurile industriei Uniunii și indicatorii financiari ai acesteia. Astfel cum s-a stabilit în considerentul 103 din regulamentul provizoriu, prețurile medii de import din ambele țări în cauză au fost în mod constant mai mici decât prețurile producătorilor din Uniune de-a lungul întregii perioade examinate, înainte de pandemia de COVID-19. Este posibil ca pandemia să fi afectat consumul pe piața Uniunii, dar un astfel de impact s-ar fi putut materializa doar în ultimul trimestru al perioadei de anchetă (aprilie-iunie 2020), deși o scădere substanțială a consumului a fost deja observată în 2019.

(143)

În plus, Comisia a analizat scăderea consumului (legată parțial de COVID-19 sau nu) ca posibil alt factor de prejudiciu în considerentele 150 și 151 din regulamentul provizoriu și a concluzionat în mod provizoriu că aceasta nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria Uniunii. Această concluzie este confirmată.

5.3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(144)

Pe baza celor de mai sus și în lipsa oricăror alte observații, Comisia a concluzionat că niciunul dintre factorii analizați individual sau colectiv nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii, în sensul că o astfel de legătură nu ar mai fi autentică și substanțială, confirmând concluzia din considerentele 160-163 din regulamentul provizoriu.

6.   NIVELUL MĂSURILOR

6.1.   Marja de subcotare a prețurilor indicative

(145)

În urma instituirii măsurilor provizorii, reclamantul a ridicat două probleme tehnice în ceea ce privește calcularea marjei de prejudiciu, referitoare la deprecierea investițiilor estimate neefectuate și la respectarea viitoare a costurilor de mediu pentru unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion. Pentru calcularea investițiilor neefectuate, Comisia a considerat rezonabil să se bazeze pe deprecierea investițiilor neefectuate în cursul perioadei de anchetă, astfel cum a fost furnizată de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Reclamantul nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul motivului pentru care o astfel de abordare ar fi nerezonabilă. Pe baza datelor și informațiilor justificative transmise de reclamant, Comisia a acceptat afirmația privind respectarea viitoare a costurilor de mediu, ceea ce a condus la o ușoară creștere a marjelor definitive de prejudiciu.

(146)

În urma comunicării constatărilor finale, un grup de producători-exportatori a susținut că costurile generate de măsurile de izolare legate de COVID-19 suportate de industria din Uniune ar trebui să nu fie luate în considerare la calcularea prețului neprejudiciabil pentru a descuraja marja de prejudiciu, deoarece astfel de costuri au crescut în mod excepțional costul unitar al industriei din Uniune și nu reflectă costul normal de producție al producătorilor din Uniune.

(147)

Comisia a solicitat industriei din Uniune să comunice toate datele solicitate în răspunsul său la chestionar pentru cele două semestre din PA, pentru a vedea eventualele efecte ale pandemiei de COVID-19 asupra vânzărilor și a datelor privind costurile. Cu toate acestea, datele verificate încrucișat nu au indicat niciun cost suplimentar cauzat de măsurile de izolare impuse în contextul pandemiei de COVID-19 care să justifice ajustarea solicitată. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(148)

Euranimi și un importator neafiliat au contestat marja de prejudiciu mai mare aplicată producătorilor-exportatori indieni, aceștia având prețuri de vânzare mai mari pe piața Uniunii.

(149)

Marja de prejudiciu se calculează pe baza tipurilor de produs vândute de producătorii-exportatori. Întrucât tipurile de produse între producători pot varia în ceea ce privește prețul, nu este necesar să existe o corelație între nivelul general al prețurilor de import și nivelul marjei de prejudiciu calculate în mod specific pentru fiecare producător-exportator.

(150)

Rezultatul calculelor revizuite este prezentat în tabelul următor:

Țara

Societatea

Marja de dumping (%)

Marja de subcotare a prețurilor indicative (%)

India

Jindal Stainless Limited și Jindal Stainless Hisar Limited

13,9

25,2

 

Chromeni Steels Private Limited

45,1

35,3

 

Toate celelalte societăți

45,1

35,3

Indonezia

 

IRNC

10,2

32,4

 

Jindal Stainless Indonesia

20,2

33,1

 

Toate celelalte societăți

20,2

33,1

(151)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat constatările și concluziile enunțate în considerentele 165-173 din regulamentul provizoriu, astfel cum au fost modificate în tabelul de mai sus.

6.2.   Examinarea marjei adecvate pentru eliminarea prejudiciului adus industriei Uniunii

(152)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Eurofer a susținut că Comisia a concluzionat în mod eronat că Chromeni nu a utilizat materii prime care fac obiectul unor distorsiuni. Partea a susținut că era „perfect clar” că Chromeni se bazează pe intrări intermediare afectate de distorsiunile legate de materiile prime, fie în India, fie în Indonezia, și că acest lucru ar trebui, prin urmare, să fie luat în considerare. Partea a afirmat că, în acest scop, Comisia ar trebui să recurgă în cadrul prezentei anchete la cooperarea unui presupus furnizor de oțel inoxidabil laminat la cald din Indonezia sau la constatări recente privind materiile prime respective (14).

(153)

Eurofer a susținut de asemenea că, în interpretarea articolului 7 alineatul (2a), Comisia limitează în mod semnificativ posibilitatea de abordare a impactului distorsiunilor legate de materiile prime asupra sectoarelor din aval, fiind astfel împiedicată să evalueze impactul distorsiunilor legate de materiile prime în cadrul unui grup de societăți (cum ar fi grupul Jindal). În aceeași ordine de idei, partea a atras atenția și asupra riscului de circumvenție prin intermediul societății cu taxe mai scăzute (în acest caz, fie a societății situate în India, fie a societății situate în Indonezia) și, prin urmare, a afirmat că Comisia ar trebui să extindă cel mai înalt nivel al taxei aplicabile la toate societățile din grup, indiferent de țara de producție a produsului în cauză.

(154)

Astfel cum se explică în considerentul 176 din regulamentul provizoriu, Chromeni nu a utilizat materiile prime care fac obiectul distorsiunii constatate în India, și anume minereul de crom și resturile de oțel inoxidabil. În plus, în contextul instituirii unei taxe antidumping definitive, nu este posibil să se abordeze posibile cazuri viitoare de circumvenție prin extinderea măsurilor antidumping constatate pentru un producător afiliat la producătorii afiliați din altă țară. În această privință, Comisia face trimitere, de asemenea, la considerentele 175-177 de mai jos.

(155)

Prin urmare, afirmațiile formulate de Eurofer au trebuit să fie respinse.

(156)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la această secțiune, Comisia și-a confirmat concluziile enunțate în considerentele 174-178 din regulamentul provizoriu.

6.3.   Concluzie

(157)

În urma evaluării de mai sus, Comisia a concluzionat că este adecvat să se stabilească cuantumul taxelor definitive în conformitate cu regula taxei celei mai mici de la articolul 7 alineatul (2) și articolul 9 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul de bază. În consecință, ar trebui stabilite taxe antidumping definitive după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxă antidumping definitivă (%)

India

Jindal Stainless Limited și Jindal Stainless Hisar Limited

13,9

 

Chromeni Steels Private Limited

35,3

 

Toate celelalte societăți

35,3

Indonezia

 

IRNC

10,2

 

Jindal Stainless Indonesia

20,2

 

Toate celelalte societăți

20,2

7.   INTERESUL UNIUNII

7.1.   Interesul industriei Uniunii

(158)

Nicio parte nu a contestat faptul că măsurile ar fi în interesul industriei Uniunii. Concluziile enunțate în considerentele 181-183 din regulamentul provizoriu au fost astfel confirmate.

7.2.   Interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor

(159)

În urma comunicării constatărilor provizorii, Euranimi și un importator neafiliat au afirmat că instituirea de măsuri de către Uniune împotriva Indiei și Indoneziei ar crea un deficit de SSCR pe piața Uniunii, întrucât producția Uniunii ar fi insuficientă pentru aprovizionarea pieței în întregime, iar alte surse de aprovizionare sunt limitate, în principal din cauza măsurilor antidumping asupra importurilor din China și Taiwan. Potrivit părților, aceste deficite și întârzieri în aprovizionare pot fi deja observate pe piața Uniunii.

(160)

Părțile au susținut că alte surse potențiale de importuri, și anume Brazilia, Malaysia și Africa de Sud, sunt controlate de producătorii din Uniune care dețin societățile din aceste țări care fabrică SSCR. Potrivit părților, această situație a condus la un abuz de protecție din partea producătorilor din Uniune și se va solda cu prețuri ridicate pe piața Uniunii.

(161)

În plus, părțile au afirmat că nu au posibilitatea să transfere prețurile asupra clienților lor și că, prin urmare, rentabilitatea lor ar fi influențată în mod negativ.

(162)

Euranimi și importatorul neafiliat au reiterat aceste afirmații în urma comunicării constatărilor finale.

(163)

Eurofer s-a opus acestor afirmații, susținând că pretinsul timp de execuție mai mare a fost rezultatul unor variații ale cererii și al perturbării lanțurilor de aprovizionare globale ca urmare a pandemiei de COVID-19, ceea ce nu este specific lanțului de aprovizionare cu SSCR. Eurofer a afirmat că, în condiții normale, industria Uniunii are o capacitate suficientă pentru a acoperi aproape 150 % din consumul Uniunii în perioada de anchetă. În plus, Eurofer a susținut că creșterea prețurilor materiilor prime care a avut loc după perioada de anchetă a fost rezultatul unei creșteri majore la nivel mondial a costurilor materiilor prime, care a afectat nu numai prețurile din Uniune. În plus, Eurofer a afirmat că SSCR ar putea fi obținute din țări terțe cu capacități semnificative de fabricare a SSCR, care nu au fost limitate de măsurile de salvgardare din domeniul siderurgic.

(164)

Astfel cum se indică în regulamentul provizoriu, există într-adevăr surse de aprovizionare cu SSCR din alte țări terțe, cele mai mari astfel de surse fiind Taiwanul și Coreea. Importurile din Taiwan au continuat să intre în Uniune, având taxe antidumping relativ scăzute. În perioada examinată, Coreea a reușit să își mărească exporturile către Uniune, atât în termeni absoluți, cât și relativi. Africa de Sud rămâne, de asemenea, prezentă pe piața Uniunii, în pofida presupusului control exercitat de societățile europene asupra producției sale de SSCR. În plus, taxele antidumping impuse Indiei și Indoneziei nu vizează închiderea pieței Uniunii pentru țările în cauză, ci majorarea prețurilor la un nivel echitabil.

(165)

Majorările de prețuri sunt determinate, în mod normal, de creșterea costului materiilor prime și au fost observate și pe piețe terțe. Prin urmare, nu există niciun element de abuz în ceea ce privește protecția pieței de către producătorii din Uniune. În plus, având în vedere că 13 producători din Uniune ai produsului sunt anchetați, există o concurență internă puternică pe piața Uniunii.

(166)

În plus, afirmațiile părților interesate cu privire la lipsa posibilității de transferare a prețurilor asupra clienților lor și la lipsa posibilității de înlocuire a produselor importate nu pot fi evaluate în mod corespunzător de către Comisie, având în vedere lipsa unei cooperări adecvate a părților în cauză în cadrul prezentei anchete. Spre deosebire de cei doi importatori neafiliați menționați în considerentele 184-193 din regulamentul provizoriu, părțile în cauză și-au prezentat afirmațiile după comunicarea constatărilor, fără a transmite un răspuns la chestionar. Comisia a fost astfel împiedicată să efectueze o evaluare mai aprofundată prin verificarea canalelor lor de achiziție și de vânzare, a tipurilor de produse comercializate, a costurilor și a situației financiare.

(167)

Având în vederea toate acestea, Comisia a confirmat concluzia că efectele unei eventuale instituiri de taxe asupra importatorilor și utilizatorilor nu depășesc efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei Uniunii.

(168)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la interesul importatorilor neafiliați și al utilizatorilor, concluziile enunțate la considerentele 184-195 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

7.3.   Concluzie privind interesul Uniunii

(169)

Pe baza celor de mai sus și în lipsa oricăror alte observații, concluziile enunțate în considerentul 196 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

8.   MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE

8.1.   Măsuri definitive

(170)

Având în vedere concluziile formulate privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de către importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping. Din motivele prezentate în secțiunea 6, în special în subsecțiunea 6.2 din prezentul regulament, ar trebuie stabilite taxe antidumping în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(171)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care vor fi instituite taxele sunt stabilite după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxă antidumping definitivă (%)

India

Jindal Stainless Limited și Jindal Stainless Hisar Limited

13,9

Chromeni Steels Private Limited

35,3

Toate celelalte societăți

35,3

Indonezia

IRNC

10,2

Jindal Stainless Indonesia

20,2

Toate celelalte societăți

20,2

(172)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din cadrul prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate cu societățile menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Este necesar ca acestea să nu facă obiectul vreunei taxe antidumping individuale.

(173)

Orice societate poate cere aplicarea acestor rate individuale ale taxei antidumping, în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (15). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul acesteia de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(174)

Pentru a se reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(175)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(176)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor mai mici cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale din cauza instituirii măsurilor, în înțelesul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate iniția o anchetă privind circumvenția. În cadrul anchetei respective se poate examina, printre altele, necesitatea de a se elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, de a se institui o taxă la nivel național.

(177)

Pentru a se asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru „toate celelalte societăți” ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

8.2.   Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(178)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, ar trebui să se perceapă în mod definitiv cuantumurile depuse sub forma taxei antidumping provizorii impuse prin regulamentul provizoriu.

(179)

Dat fiind că anumite niveluri ale taxei definitive sunt mai mici decât nivelurile taxei provizorii, cuantumurile depuse în plus față de nivelurile taxei antidumping definitive ar trebui eliberate.

8.3.   Retroactivitate

(180)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 1.2, în urma unei cereri din partea reclamantului, Comisia a supus înregistrării importurile de produs care face obiectul anchetei, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(181)

În cursul etapei finale a anchetei au fost evaluate datele colectate în contextul înregistrării. Comisia a analizat dacă sunt sau nu îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru colectarea retroactivă a taxelor definitive.

(182)

Din analiza Comisiei nu a reieșit nicio creștere suplimentară substanțială a importurilor, în plus față de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu în cursul perioadei de anchetă, astfel cum se prevede la articolul 10 alineatul (4d) din regulamentul de bază. Pentru această analiză, Comisia a comparat volumele medii lunare ale importurilor de produs în cauză în cursul perioadei de anchetă cu media lunară a volumelor importurilor din cursul perioadei cuprinse între deschiderea prezentei anchete și instituirea măsurilor provizorii și nu s-a putut observa nicio creștere substanțială:

 

Perioada de anchetă (tone/lună)

După perioada de anchetă, și anume între 1 octombrie 2020 și 28 mai 2021 (tone/lună)

Creșterea importurilor (%)

Importuri de SSCR din India

8 956

6 036

-33

Importuri de SSCR din Indonezia

7 353

8 439

15

Totalul importurilor de SSCR din țările în cauză

16 308

14 475

-11

Sursă: Surveillance 2 (UE-27)

(183)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că perceperea retroactivă a taxelor definitive pentru perioada în care au fost înregistrate importurile nu a fost justificată în cazul de față.

9.   DISPOZIȚII FINALE

(184)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (16), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(185)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (17), Comisia a impus o măsură de salvgardare cu privire la anumite produse siderurgice pentru o perioadă de trei ani. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei (18), măsura de salvgardare a fost prelungită până la 30 iunie 2024. Produsul care face obiectul reexaminării face parte din una dintre categoriile de produse care fac obiectul măsurii de salvgardare. În consecință, odată ce contingentele tarifare stabilite în temeiul măsurii de salvgardare sunt depășite, atât taxa în afara contingentului tarifar, cât și taxa antidumping ar deveni exigibile pentru aceleași importuri. Întrucât un astfel de cumul de măsuri antidumping cu măsuri de salvgardare poate avea asupra comerțului un efect mai mare decât este de dorit, Comisia a decis să împiedice aplicarea concomitentă a taxei antidumping cu taxa în afara contingentului tarifar pentru produsul care face obiectul reexaminării pe durata aplicării taxei de salvgardare.

(186)

Cu alte cuvinte, în cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării și depășește nivelul taxelor antidumping prevăzute în prezentul regulament, se percepe doar taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159. În cursul perioadei de aplicare concomitentă a taxelor antidumping și de salvgardare, perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă. În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării și este stabilită la un nivel mai mic decât nivelul taxelor antidumping din prezentul regulament, taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, se percepe în plus față de diferența dintre respectiva taxă și cel mai ridicat dintre nivelurile taxelor antidumping instituite în temeiul prezentului regulament. Partea din cuantumul taxelor antidumping care nu a fost percepută se suspendă.

(187)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, încadrate în prezent la codurile NC 7219 31 00, 7219 32 10, 7219 32 90, 7219 33 10, 7219 33 90, 7219 34 10, 7219 34 90, 7219 35 10, 7219 35 90, 7219 90 20, 7219 90 80, 7220 20 21, 7220 20 29, 7220 20 41, 7220 20 49, 7220 20 81, 7220 20 89, 7220 90 20 și 7220 90 80, originare din India și din Indonezia.

(2)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net, franco-frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos, se stabilesc după cum urmează:

Țara

Societatea

Taxă antidumping definitivă (%)

Codul adițional TARIC

India

Jindal Stainless Limited

13,9

C654

Jindal Stainless Hisar Limited

13,9

C655

Chromeni Steels Private Limited

35,3

C656

Toate celelalte societăți din India

35,3

C999

Indonezia

IRNC

10,2

C657

Jindal Stainless Indonesia

20,2

C658

Toate celelalte societăți din Indonezia

20,2

C999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană și menționat în prezenta factură a fost fabricat de către (denumirea și adresa societății) (codul adițional TARIC) în [țara în cauză]. Declar că informațiile menționate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa stabilită pentru „toate celelalte societăți”.

(4)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

(1)   În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produselor plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, care sunt menționate la articolul 1 alineatul (1), și depășește nivelul ad valorem echivalent al taxelor antidumping stabilite la articolul 1 alineatul (2), se percepe doar taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159.

(2)   În cursul perioadei de aplicare a alineatului (1), perceperea taxelor instituite în temeiul prezentului regulament se suspendă.

(3)   În cazul în care taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, devine aplicabilă produselor plate din oțeluri inoxidabile, simplu laminate la rece, care sunt menționate la articolul 1 alineatul (1), și este stabilită la un nivel mai mic decât nivelul ad valorem echivalent al taxelor antidumping stabilite la articolul 1 alineatul (2), taxa în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159, se percepe în plus față de diferența dintre respectiva taxă și cel mai ridicat dintre nivelurile ad valorem echivalente ale taxelor antidumping stabilite la articolul 1 alineatul (2).

(4)   Partea din cuantumul taxelor antidumping care, în temeiul alineatului (3), nu a fost percepută, se suspendă.

(5)   Suspendările menționate la alineatele (2) și (4) sunt limitate în timp la perioada de aplicare a taxei în afara contingentului tarifar, menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/159.

Articolul 3

Cuantumurile depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/854 al Comisiei se percep definitiv. Cuantumurile depuse în plus față de nivelurile taxei antidumping definitive se eliberează.

Articolul 4

Nu se percep retroactiv taxe antidumping definitive pentru importurile înregistrate. Datele colectate în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei nu se mai păstrează. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 se abrogă.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 noiembrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO C 322, 30.9.2020, p. 17).

(3)  Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO C 57, 17.2.2021, p. 16).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/370 al Comisiei din 1 martie 2021 de supunere la înregistrare a importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și din Indonezia (JO L 71, 2.3.2021, p. 18).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/854 al Comisiei din 27 mai 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de produse plate din oțeluri inoxidabile laminate la rece originare din India și Indonezia (JO L 188, 28.5.2021, p. 61).

(6)  Asociația importatorilor și distribuitorilor de metale neintegrați.

(7)  Raportul grupului special, EC – Salmon (Norway), WT/DS337/R, punctele 7.256, 7.257 și 7.273.

(8)  Hotărârea din 18 martie 2009, Shanghai Excell M&E Enterprise, T-299/05, EU:T:2009:72, punctul 288.

(9)  A se vedea, de exemplu, considerentul 283 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/582 al Comisiei din 9 aprilie 2021 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de produse laminate plate din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (JO L 124, 12.4.2021, p. 40); a se vedea Hotărârea din 18 martie 2009, Shanghai Excell M&E Enterprise, T-299/05, EU:T:2009:72, punctul 287.

(10)  Raportul Organului de Apel SUA – Anti-Dumping and Countervailing Duties (China) [Taxele antidumping și compensatorii definitive asupra anumitor produse din China], WT/DS379/AB/R, punctele 567, 568 și 583.

(11)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1408 al Comisiei din 6 octombrie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite folii din oțel inoxidabil laminate la cald originare, printre altele, din Indonezia (JO L 325, 7.10.2020, p. 26).

(12)  Hotărârea Curții de Justiție din 16 februarie 2012, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană/Interpipe Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube ZAT (Interpipe Niko Tube ZAT), C-191/09 P și C-200/09 P, punctul 58.

(13)  Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2446 din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele detaliate ale anumitor dispoziții ale Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 1).

(14)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1408 al Comisiei din 6 octombrie 2020 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de colectare definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite folii din oțel inoxidabil laminate la cald originare din Indonezia, Republica Populară Chineză și Taiwan (JO L 325, 7.10.2020, p. 26).

(15)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Wetstraat 170 Rue de la Loi, 1040 Bruxelles, Belgia.

(16)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(17)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de instituire a unor măsuri de salvgardare definitive împotriva importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 31, 1.2.2019, p. 27).

(18)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 al Comisiei din 24 iunie 2021 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei în vederea prelungirii măsurii de salvgardare aplicabile importurilor de anumite produse siderurgice (JO L 225 I, 25.6.2021, p. 1).