Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 465 din 17-11-2021

P9_TA(2021)0039

Banca Centrală Europeană – Raportul anual pe 2020

Rezoluția Parlamentului European din 10 februarie 2021 referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2020 (2020/2123(INI))

(2021/C 465/02)

Parlamentul European,

având în vedere Raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE) pentru 2019,

având în vedere documentul BCE intitulat „Feedback privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual 2018 al BCE”,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, în special articolele 15 și 21,

având în vedere articolul 123, articolul 127 alineatele (1), (2) și (5), articolele 130 și 132 și articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

având în vedere proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului și măsurile adoptate de Consiliul guvernatorilor BCE la 4 iunie 2020,

având în vedere studiul BCE referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor din zona euro în perioada octombrie 2019 – martie 2020, publicat la 8 mai 2020,

având în vedere proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE, publicate la 10 septembrie 2020,

având în vedere dialogurile monetare cu președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, din 6 februarie, 8 iunie și 28 septembrie 2020,

având în vedere poziția sa din 28 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile (1),

având în vedere studiul ocazional nr. 247 din septembrie 2020 al grupului operativ al BCE privind criptoactivele, intitulat „Stablecoins: Implications for monetary policy, financial stability, market infrastructure and payments, and banking supervision in the euro area” (Monede stabile: Implicații pentru politica monetară, stabilitatea financiară, infrastructura pieței și plăți, precum și pentru supravegherea bancară în zona euro),

având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE (2),

având în vedere Raportul BCE din octombrie 2020 privind euro digital,

având în vedere studiul ocazional al BCE nr. 201 din noiembrie 2017 intitulat „The use of cash by households in the euro area” (Utilizarea numerarului de către gospodăriile din zona euro),

având în vedere actualizarea din 2020 a declarației de mediu a BCE,

având în vedere articolul 142 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0002/2021),

A.

întrucât previziunile economice ale Comisiei din vara anului 2020, care iau în considerare șocurile economice cauzate de pandemia de COVID-19, estimează că economia zonei euro se va contracta cu 8,7 % în 2020 și va crește cu 6,1 % în 2021, iar economia UE-27 se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021;

B.

întrucât, în conformitate cu proiecțiile macroeconomice ale experților BCE din septembrie 2020, inflația anuală în zona euro măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa, în medie, la 0,3 % în 2020, 1,0 % în 2021 și 1,3 % în 2022, în vreme ce proiecțiile privind inflația prezintă diferențe semnificative în zona euro;

C.

întrucât, potrivit Eurostat, rata șomajului în august 2020 a fost de 7,4 % în UE și 8,1 % în zona euro; întrucât se estimează că rata șomajului va crește; întrucât rata șomajului este inegală pe teritoriul Uniunii; întrucât persistă inegalitățile regionale extraordinare în ceea ce privește șomajul, atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea; întrucât o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor rămâne o problemă gravă care trebuie soluționată în UE;

D.

întrucât datele BCE privind IAPC din 2020 arată un impact deflaționist cauzat de criza provocată de pandemia de COVID-19 în mai multe state membre;

E.

întrucât proiecțiile BCE din septembrie în ceea ce privește PIB-ul real mondial (cu excepția zonei euro) sunt o scădere de 3,7 % în 2020, urmată de o redresare de 6,2 % în 2021 și un nivel de 3,8 % în 2022;

F.

întrucât, în pofida solicitărilor repetate ale Parlamentului European de a primi o listă de preselecție, echilibrată din perspectiva genului, cu cel puțin două nume pentru numirea în funcții în cadrul Comitetului executiv al BCE, lista de preselecție pentru numirea unui nou membru al Comitetului executiv care să îl înlocuiască pe Yves Mersch a fost compusă doar din bărbați; întrucât femeile sunt în continuare mult subreprezentate în Consiliul guvernatorilor BCE;

G.

întrucât în 2019 profitul net al BCE s-a ridicat la 2 366 de miliarde EUR, față de 1 575 de miliarde EUR în 2018; întrucât această creștere poate fi atribuită în principal creșterii venitului net din dobânzi în cadrul portofoliului asociat dolarului SUA și al portofoliului legat de programul de achiziționare de active;

H.

întrucât la sfârșitul anului 2019 dimensiunea bilanțului Eurosistemului atinsese vârful de 4 671 425 de milioane EUR, a doua valoare cea mai ridicată din toate timpurile după vârful din 2018;

I.

întrucât IMM-urile, care rămân coloana vertebrală a economiei și a societăților UE și care consolidează coeziunea economică și socială, necesită sprijin suplimentar;

J.

întrucât IMM-urile au fost grav afectate de criza provocată de COVID-19; întrucât evoluțiile perspectivei economice generale au afectat accesul acestora la finanțare;

K.

întrucât TFUE definește mandatul BCE ca fiind acela de menținere a stabilității prețurilor și de sprijinire a politicilor economice generale în Uniune, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acesteia;

L.

întrucât UE s-a angajat să realizeze neutralitatea climatică până în 2050 și este misiunea BCE de a contribui la realizarea acesteia; întrucât misiunile BCE nu se limitează la stabilitatea prețurilor, ci includ și siguranța și soliditatea sistemului bancar și stabilitatea sistemului financiar;

M.

întrucât, conform anchetei Eurobarometru din noiembrie 2019, sprijinul public pentru uniunea economică și monetară europeană a cărei monedă unică este euro a fost de 62 % în 2019;

N.

întrucât, la 18 martie 2020, BCE a anunțat un program de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) ca un program nou, temporar, pentru achizițiile de active în sectorul public și privat, cu un pachet financiar de 750 de miliarde EUR, pentru a combate riscurile la adresa transmisiei politicii monetare în zona euro cauzate de pandemia de coronavirus;

O.

întrucât, la 4 iunie 2020, Consiliul guvernatorilor BCE a decis ca pachetul financiar al PEPP să fie majorat cu 1,35 mii de miliarde EUR, perioada achizițiilor nete în cadrul PEPP să fie extinsă cel puțin până la sfârșitul lunii iunie 2021 și principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP să fie reinvestit cel puțin până la sfârșitul anului 2022; subliniază, în plus, că achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active vor continua la o valoare lunară de 20 de miliarde EUR, alături de achizițiile din cadrul pachetului financiar temporar suplimentar de 120 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020;

P.

întrucât au fost luate alte măsuri de politică pentru a asigura lichidități, cum ar fi operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO III) și o facilitate de lichiditate specifică pandemiei (PELTRO);

Q.

întrucât sistemul european de asigurare a depozitelor a fost amânat considerabil, în pofida propunerilor Comisiei și ale BCE privind necesitatea urgentă de a proteja depozitele la nivelul UE,

Prezentare generală

1.

salută rolul BCE în asigurarea stabilității monedei euro; subliniază că statutul de independență al BCE, astfel cum este prevăzut în tratate, este o condiție esențială pentru îndeplinirea mandatului său, precum și pentru protejarea legitimității sale democratice; subliniază că independența impune obligația ca BCE să nu solicite și să nu primească instrucțiuni din partea instituțiilor sau organismelor Uniunii, ori din partea vreunui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism; subliniază că această independență nu trebuie încălcată și evidențiază, în plus, că independența băncii centrale ar trebui să fie întotdeauna completată de un nivel corespunzător de răspundere; subliniază că TFUE prevede că, pe lângă mandatul său principal de a menține stabilitatea prețurilor, BCE trebuie să sprijine și politicile economice generale în Uniune, pentru a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, atât timp cât acestea nu contravin mandatului său principal; subliniază că dezvoltarea durabilă, convergența, ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social sunt obiective generale ale Uniunii, astfel cum sunt definite la articolul 3 din TFUE;

2.

salută înființarea unui centru privind schimbările climatice ca o nouă unitate în cadrul BCE;

3.

subliniază că moneda unică este ireversibilă; subliniază că moneda euro este nu numai un proiect monetar, ci și unul politic;

4.

este preocupat de criza sanitară, economică și socială fără precedent cauzată de pandemia de COVID-19, cu o contracție puternică a economiei zonei euro și deteriorarea rapidă a condițiilor de pe piața forței de muncă, inclusiv creșterea ratei șomajului; ia act de faptul că se preconizează o revenire a activității din zona euro, deși viteza și amploarea redresării rămân extrem de incerte și inegale între statele membre;

5.

este preocupat, în plus, de faptul că echilibrul riscurilor cu privire la perspectivele de creștere rămâne negativ, în contextul unei incertitudini excepționale, în care amploarea contracției și a redresării va depinde de durata și eficacitatea măsurilor de izolare, de succesul politicilor bugetare și monetare de atenuare a impactului negativ asupra veniturilor și a ocupării forței de muncă și de măsura în care capacitatea ofertei, cererea internă și lanțurile de aprovizionare internaționale sunt afectate în mod permanent;

6.

solicită o reevaluare urgentă a riscului sistemic în sectorul financiar în urma pandemiei; salută, în acest sens, înființarea unui comitet de lucru privind pandemia în cadrul Comitetului european pentru risc sistemic; recomandă includerea unei evaluări calitative a riscului idiosincratic în viitoarele teste de rezistență;

7.

salută eforturile BCE pentru menținerea stabilității prețurilor; constată că ținta pentru inflație nu a fost atinsă în mod sistematic și că este necesară o vigilență suplimentară; subliniază că zona euro a înregistrat deflație în ultimele luni; subliniază că deflația prezintă riscuri semnificative pentru economiile zonei euro, care pot necesita o intervenție puternică din partea BCE;

8.

salută faptul că BCE discută despre adaptarea măsurătorilor sale privind inflația; ia act de faptul că IACP este un concept foarte restrâns privind măsurarea inflației, care subestimează inflația din zona euro din cauza unei cote inadecvate a costurilor pentru locuințe reflectate în coșul IACP (3); solicită reajustarea coșului pentru a reflecta faptul că gospodăriile europene cheltuiesc 24 % din venitul lor pentru costurile legate de locuințe; încurajează BCE să ia în considerare și inflația prețurilor activelor cauzată, printre altele, de ratele scăzute ale dobânzilor; recunoaște provocările transmisiei politicii monetare;

9.

ia act de apelul ferm al președintei Lagarde la „alinierea deplină a politicilor bugetare și monetare”, precum și de angajamentul „de a utiliza toate instrumentele care vor produce rezultatul cel mai eficace, mai eficient și mai proporțional” pentru a sprijini redresarea economică a zonei euro; subliniază că există complementarități puternice între politicile bugetare și monetare; salută programul BCE de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie menit să sprijine redresarea economică a zonei euro;

Politica monetară

10.

salută răspunsul rapid și substanțial al politicii monetare a BCE la criza provocată de pandemia de COVID-19 în contextul unei situații de urgență; recunoaște impactul pozitiv al acestui răspuns asupra situației economice a zonei euro; se așteaptă ca BCE să își mențină sprijinul atât timp cât va fi necesar; ia act de declarația membrului Consiliului de supraveghere al BCE, Yves Mersch, conform căreia această flexibilitate nu va fi extinsă la alte operațiuni;

11.

subliniază că numai politica monetară nu va fi suficientă pentru a asigura o redresare economică durabilă; subliniază că sunt necesare reforme care să întărească competitivitatea și coeziunea socială, pentru a restabili și a mări creșterea economică în întreaga Uniune; consideră că potențialul politicii monetare în sine este limitat pentru a facilita redresarea și, respectând totodată independența BCE, îi solicită să analizeze posibilitatea utilizării altor măsuri de politică care au potențialul de a stimula economia, în limitele mandatului său; subliniază efectele de propagare ale unei politici monetare foarte acomodative, precum impactul asupra titularilor unor conturi de economii sau riscul inflației prețurilor activelor; recomandă statelor membre să nu considere ratele scăzute ale dobânzilor drept un lucru firesc, întrucât o creștere a ratelor dobânzilor ar putea avea efecte negative asupra serviciului datoriei publice;

12.

atrage totuși atenția asupra riscului unei aprecieri exagerate a activelor de pe piețele de obligațiuni, situație ce ar fi dificil de soluționat dacă ratele dobânzii încep să crească din nou, în special în cazul țărilor care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv sau care au un nivel ridicat al datoriei;

13.

ia act de importanța unei politici monetare active pentru atenuarea presiunii constrângerilor financiare asupra întreprinderilor mici și mijlocii; constată că procentul IMM-urilor care se confruntă cu constrângeri financiare a scăzut de la 18 % în perioada 2009-2012 la 8 % în perioada 2016-2019; subliniază impactul puternic pe care îl are criza provocată de pandemia de COVID-19 asupra IMM-urilor; recunoaște importanța microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii în UE; subliniază, în acest sens, că este necesar ca investițiile publice și private, precum și reformele, să fie încurajate și solicită, așadar, eforturi suplimentare pentru a asigura finanțarea economiei reale;

14.

solicită BCE să monitorizeze proporționalitatea relaxării cantitative față de riscuri în bilanțurile sale, a inflației prețurilor activelor și a posibilei alocări necorespunzătoare a resurselor;

15.

ia act de impactul ratelor scăzute ale dobânzilor pe termen lung; subliniază, pe de o parte, că dobânzile scăzute reprezintă o oportunitate pentru consumatori, întreprinderi (inclusiv IMM-uri), lucrători și debitori, care pot beneficia de un avânt economic mai puternic, de reducerea șomajului și de împrumuturi mai ieftine; recunoaște existența unor efecte distributive divergente ale politicilor BCE; invită BCE să examineze impactul politicilor sale asupra inegalității în materie de avere; regretă, pe de altă parte, creșterea numărului de întreprinderi neviabile și foarte îndatorate, reducerea motivației guvernelor de a continua reformele de consolidare a creșterii economice și a sustenabilității, precum și efectele negative asupra asigurătorilor și a fondurilor de pensii, și subliniază sarcina financiară pe care acest lucru îl impune multor cetățeni din întreaga Uniune;

16.

ia act de legătura dintre politica monetară și creșterea prețurilor la locuințe în zona euro; subliniază că rata costurilor suplimentare pentru locuințe, constant ridicată, de 9,6 % în 2018, se așteaptă să crească din cauza pandemiei și solicită BCE să evalueze impactul regional și sectorial al programului său de relaxare cantitativă asupra costului vieții, precum și asupra echității între generații în întreaga Uniune;

17.

înțelege că gravitatea crizei a obligat BCE să-și deturneze atenția de la revizuirea strategiei privind cadrul său de politici monetare; salută angajamentul manifestat de președinta Lagarde în cadrul dialogului monetar din 28 septembrie 2020 pentru o interacțiune mai strânsă cu Parlamentul și pentru asigurarea unor dialoguri periodice;

18.

subliniază că orice revizuire a strategiei privind cadrul de politici monetare ar trebui să ia în considerare în mod serios natura economiei europene, care este din ce în ce mai dependentă de servicii și digitalizată, și ar trebui să evalueze măsura în care acest lucru împiedică transmisia politicilor monetare în economia reală;

Acțiuni de combatere a schimbărilor climatice

19.

constată, respectând independența BCE, impactul schimbărilor climatice asupra dinamicii inflației și a riscurilor de transmisie în politica monetară; reamintește impactul BCE în menținerea stabilității prețurilor; amintește că, în calitate de instituție europeană, BCE are obligația să respecte Acordul de la Paris;

20.

ia act de angajamentul președintei Lagarde de a analiza modul în care operațiunile BCE ar putea fi modificate pentru a fi favorabile mediului și „de a explora fiecare cale disponibilă pentru a combate schimbările climatice”; invită BCE să își alinieze cadrul de garanții la riscurile legate de schimbările climatice și să facă public nivelul său de aliniere la Acordul de la Paris, precum și să examineze această aliniere în sectorul bancar;

21.

solicită o abordare proactivă și calitativă a gestionării riscurilor, care să integreze riscurile sistemice legate de schimbările climatice;

22.

salută faptul că achizițiile de obligațiuni ecologice și cota lor în portofoliul BCE continuă să crească;

23.

încurajează eforturile de creștere a capacităților de cercetare în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra stabilității financiare și a zonei euro;

Alte aspecte

24.

solicită BCE să își continue eforturile în vederea asigurării stabilității piețelor financiare în toate situațiile neprevăzute legate de retragerea Regatului Unit din UE;

25.

își exprimă îngrijorarea cu privire la divergența tot mai mare a soldurilor TARGET2 în cadrul SEBC; ia act de faptul că interpretarea acestor divergențe este contestată;

26.

ia act de rezultatele analizei grupului operativ al BCE pentru criptoactive; solicită BCE să contracareze riscurile existenței unor activități de spălare a banilor, de finanțare a terorismului și a altor activități infracționale corelate cu anonimatul oferit de criptoactive; solicită BCE să își intensifice monitorizarea evoluției criptoactivelor, inclusiv a criptomonedelor stabile, și a riscurilor crescute în materie de securitate cibernetică;

27.

salută analiza BCE și activitatea pregătitoare pentru introducerea unei monede euro digitale; ia act de faptul că o monedă euro digitală nu constituie o criptomonedă; subliniază că o monedă euro digitală ar trebui să satisfacă o serie de cerințe minime, inclusiv robustețe, siguranță, eficiență și protecție a vieții private; subliniază că o monedă euro digitală nu trebuie să înlocuiască numerarul ca mijloc de plată; susține recomandarea BCE ca emiterea unei monede euro digitale să fie accesibilă în afara zonei euro, într-un mod care să fie în concordanță cu obiectivele Eurosistemului, pentru a stimula cererea de euro în rândul investitorilor străini și, astfel, pentru a stimula un rol mai puternic pentru euro la nivel internațional; solicită BCE să asigure un echilibru corespunzător între reglementările care permit utilizarea de inovații financiare în domeniul tehnologiei financiare și asigurarea stabilității financiare;

28.

împărtășește preocupările BCE în ceea ce privește creșterea rapidă a sectorului financiar nebancar, cunoscut și sub numele de activitate de creditare desfășurată de instituții financiare nebancare; subliniază necesitatea unei reglementări adecvate în acest domeniu; subliniază necesitatea ca BCE să atenueze riscul sistemic datorat numărului tot mai mare de entități nebancare reglementate grupate în jurul băncilor pentru accesul la sistemul lor de plăți;

29.

salută eforturile susținute ale BCE de a-și consolida în continuare capacitățile de răspuns și de redresare în cazul unui atac cibernetic asupra propriei organizații; ia act cu îngrijorare de recentele defecțiuni tehnice ale sistemului de decontare TARGET2 în octombrie și noiembrie 2020; salută investigarea ulterioară a acestor defecțiuni de către BCE și solicită ca rezultatele să fie comunicate Parlamentului;

30.

recunoaște succesul înregistrat de BCE în combaterea contrafacerii, fapt demonstrat de ponderea redusă a bancnotelor falsificate în circulația totală; salută introducerea, în 2019, a unor bancnote modernizate de 100 EUR și 200 EUR cu elemente de securitate optimizate; subliniază importanța numerarului ca mijloc de plată pentru cetățenii UE; solicită BCE să nu reducă mai mult volumele de diferite bancnote aflate în circulație;

31.

solicită BCE să examineze modalitățile de a consolida rolul internațional al monedei euro, întrucât acest lucru ar crește capacitatea UE de a-și formula politicile în mod independent față de alte puteri mondiale și reprezintă un element-cheie în protejarea suveranității economice a Europei; ia act de faptul că creșterea atractivității monedei euro ca monedă de rezervă va spori și mai mult utilizarea sa internațională; subliniază că întărirea rolului euro necesită aprofundarea uniunii economice și monetare europene; salută apelurile repetate ale BCE pentru finalizarea uniunii bancare; subliniază că crearea unui activ sigur european bine conceput ar putea facilita integrarea financiară și ar putea contribui la atenuarea circuitelor de feedback negativ dintre entitățile suverane și sectoarele bancare naționale;

32.

salută aderarea Bulgariei și a Croației la MCS II în iulie 2020; sprijină o dată-țintă rapidă pentru adoptarea monedei euro în ambele țări; salută examinarea cuprinzătoare de către BCE a băncilor croate și bulgare în iulie și august 2019; atrage atenția asupra obligației, prevăzute în tratate, pe care o au toate statele membre, cu excepția Danemarcei, de a adopta moneda unică, după îndeplinirea criteriilor de convergență de la Maastricht;

33.

invită BCE să își continue cooperarea fructuoasă și cu statele din afara zonei euro;

Responsabilitate

34.

împărtășește deschiderea președintei Lagarde față de un dialog mai susținut și subliniază necesitatea de a consolida în continuare mecanismele de responsabilitate și transparență ale BCE; subliniază necesitatea de a reflecta asupra modului în care poate fi consolidat controlul BCE de către Parlamentul European, precum și prin dialogul cu parlamentele naționale; solicită negocierea unui acord interinstituțional formal pentru a oficializa și a depăși practicile existente în materie de responsabilitate în ceea ce privește funcțiile monetare;

35.

își exprimă îngrijorarea serioasă privind faptul că doar doi din cei 25 de membri ai Consiliului guvernatorilor BCE sunt femei, în ciuda solicitărilor repetate din partea Parlamentului și a personalităților de rang superior din BCE, inclusiv a președintei sale, Christine Lagarde, de a îmbunătăți echilibrul de gen în numirile pentru funcții în domeniul economic și monetar la nivelul UE; subliniază că numirile în Comitetul executiv trebuie pregătite cu atenție, în deplină transparență și în colaborare cu Parlamentul, așa cum prevăd tratatele; invită Consiliul să întocmească o listă de preselecție pentru toate posturile vacante viitoare și să o comunice Parlamentului, permițând astfel acestuia să joace un rol consultativ mai important în procesul de numire; regretă că până în prezent nu s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în acest sens; reamintește că egalitatea de tratament între bărbați și femei este un principiu constituțional care trebuie respectat cu strictețe;

36.

reamintește că doar doi din șase membri ai Comitetului executiv al BCE sunt femei; subliniază că, în pofida numeroaselor solicitări adresate de Parlament Consiliului de a remedia lipsa echilibrului de gen în cadrul Comitetului executiv al BCE, Consiliul nu a luat în serios această cerere; reamintește angajamentul Parlamentului de a nu lua în considerare listele de candidați în care nu a fost respectat principiul echilibrului de gen; invită guvernele statelor membre, Consiliul European, Consiliul, Eurogrupul și Comisia să depună eforturi active pentru a asigura echilibrul de gen în viitoarele lor propuneri de liste scurte și numiri;

37.

apreciază răspunsurile detaliate, defalcate pe secțiuni și substanțiale furnizate de BCE la rezoluția Parlamentului referitoare la Raportul anual al BCE pentru 2018; invită BCE să își continue angajamentul față de datoria de a da socoteală și să continue să publice în fiecare an răspunsuri scrise la rezoluțiile Parlamentului referitoare la Raportul anual al BCE;

38.

ia act de Decizia Curții Constituționale Federale a Germaniei din 5 mai 2020 privind BCE, precum și de declarația Consiliului guvernatorilor BCE din aceeași zi; recunoaște evaluarea continuă a proporționalității tuturor programelor realizată de BCE; ia act de decizia ulterioară a BCE de a divulga Parlamentului European, guvernului federal german, Bundestag și Bundesbank documente nepublice referitoare la programul de achiziționare de active de către sectorul public (PSPP);

39.

recunoaște eforturile continue de îmbunătățire a comunicării și a transparenței în relația cu Parlamentul și felicită BCE și pe președinta Lagarde pentru acestea; este de acord, în plus, cu președinta Lagarde, care afirmă că BCE trebuie să își îmbunătățească comunicarea cu cetățenii pe tema impactului politicilor sale; sugerează, pe de altă parte, un dialog periodic cu ușile închise între membrii Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului și reprezentanții relevanți ai BCE, după publicarea celor mai recente stenograme disponibile ale procedurilor Consiliului guvernatorilor pentru evaluarea deciziilor BCE înainte de dialogurile monetare și în paralel cu acestea;

40.

salută publicarea avizelor Comitetului de etică al BCE pentru cazurile de conflicte de interese și angajare remunerată post-mandat de către membrii Comitetului executiv al BCE, ai Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere; invită BCE să asigure independența membrilor Comitetului său de audit intern, să se asigure că Comitetul de etică nu este prezidat de un fost președinte sau de alți foști membri ai Consiliului guvernatorilor, și nici de alte persoane care s-ar putea afla într-o situație de conflict de interese, și să reproducă această transparență privind potențialul conflict de interese și activitățile lucrative post-mandat;

41.

ia act de faptul că BCE își „reexaminează” politica prin care i se permite economistului-șef să efectueze apeluri telefonice private cu investitori importanți în urma reuniunilor în care se iau decizii de politică, dar consideră că această practică trebuie să înceteze imediat, deoarece nu este transparentă;

42.

își reiterează apelul privind adoptarea unei politici consolidate privind denunțarea neregulilor și o revizuire a Statutului personalului BCE aliniată, cel puțin, la standardele și obiectivele stabilite în Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (4), atât pentru a proteja, cât și pentru a capacita persoanele respective, ajutându-le să ridice probleme cu încredere, fără teama de represalii, inclusiv prin păstrarea anonimatului când este necesar;

43.

solicită o prezentare mai detaliată a problemelor sociale și ale angajaților, precum și a problemelor de guvernanță, inspirată din Directiva 2014/95/UE privind prezentarea de informații nefinanciare (5);

o

o o

44.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și Băncii Centrale Europene.

(1)  Texte adoptate, P8_TA(2019)0325.

(2)  JO C 23, 21.1.2021, p. 105.

(3)  cf. „Persistent low inflation in the euro area: Mismeasurement rather than a cause for concern?” (Nivelul persistent scăzut al inflației în zona euro: măsurare eronată mai degrabă decât motiv de îngrijorare?) (https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2018/614214/IPOL_IDA(2018)614214_EN.pdf).

(4)  Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(5)  Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1).