Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 465 din 17-11-2021

P9_TA(2021)0040

Noul plan de acțiune privind economia circulară

Rezoluția Parlamentului European din 10 februarie 2021 referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară (2020/2077(INI))

(2021/C 465/03)

Parlamentul European,

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară: pentru o Europă mai curată și mai competitivă” (COM(2020)0098) și documentul de lucru al serviciilor Comisiilor intitulat „Către o economie circulară la nivel global: situația actuală și perspective” (SWD(2020)0100)),

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, inclusiv ODD 12 „Consum și producție responsabile” și ODD 15 „Viața pe pământ”,

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulată „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice. Către un mediu fără substanțe toxice” (COM(2020)0667) (1),

având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice (2),

având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa” (COM(2020)0102),

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. Readucerea naturii în viețile noastre” (COM(2020)0380),

având în vedere raportul global de evaluare privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice al IPBES din mai 2019,

având în vedere comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” (COM(2020)0381),

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 octombrie 2018 intitulată „O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu” (COM(2018)0673),

având în vedere comunicarea Comisiei din 16 ianuarie 2018, intitulată „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară” (COM(2018)0028),

având în vedere rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei (3),

având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu (4),

având în vedere rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi (5),

având în vedere rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la utilizarea eficientă a resurselor: spre o economie circulară (6),

având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind economia circulară: opțiuni pentru abordarea interfeței dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile (7),

având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la o abordare europeană globală privind stocarea energiei (8),

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (9),

având în vedere propunerea referitoare la cel de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu, prezentată de Comisie la 14 octombrie 2020, în special obiectivul prioritar de accelerare a tranziției către o economie circulară prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (c) din propunere,

având în vedere comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” (COM(2019)0640),

având în vedere rapoartele speciale ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) privind schimbările climatice, deșertificarea, degradarea terenurilor, gestionarea sustenabilă a terenurilor, securitatea alimentară și fluxurile de gaze cu efect de seră din ecosistemele terestre și oceanele și criosfera în contextul schimbărilor climatice și raportul special al IPCC intitulat „Global Warming of 1.5 oC” (O încălzire globală de 1,5 C), cel de al 5-lea raport de evaluare al său (AR5) și raportul său de sinteză din septembrie 2018,

având în vedere primul Plan de acțiune privind economia circulară, lansat în 2015 (Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară”) (COM(2015)0614) și acțiunile întreprinse în cadrul acestui plan,

având în vedere rezoluția sa din 10 iulie 2020 referitoare la Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice (10),

având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (11),

având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la o strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară (12),

având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind economia circulară: opțiuni pentru abordarea interfeței dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile (13),

având în vedere rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind proiectarea ecologică (14),

având în vedere Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (Directiva privind plasticul de unică folosință) (15),

având în vedere revizuirea legislației UE privind deșeurile, adoptată în 2018: Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile (16) (Directiva-cadru privind deșeurile), Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (17) (Directiva privind deșeurile din ambalaje), Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri (Directiva privind depozitele de deșeuri) (18) și Directiva (UE) 2018/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (19),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor (20) („Regulamentul CLP”),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2017 privind rolul valorificării energetice a deșeurilor în economia circulară (COM(2017)0034),

având în vedere rapoartele intitulate „Perspectiva resurselor globale 2019” (21) și „Eficiența resurselor și schimbările climatice” (22) ale Comitetului internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor,

având în vedere articolul intitulat „Evaluating scenarios toward zero plastic pollution” (Evaluarea scenariilor către un nivel zero al poluării cu plastic) din publicația „Science” (23),

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală,

având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A9-0008/2021),

A.

întrucât, în raportul său intitulat „Perspectiva resurselor globale 2019”, Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor estimează că extracția de resurse și prelucrarea acestora generează jumătate din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și sunt responsabile pentru pierderea a peste 90 % din biodiversitate și pentru producerea a 90 % din stresul hidric; întrucât economia mondială utilizează resurse echivalente cu resursele a 1,5 planete și am avea nevoie încă de pe acum de trei planete dacă toți oamenii ar consuma la nivelul la care consumă un locuitor mediu al UE și întrucât a reduce semnificativ utilizarea generală a resurselor naturale și generarea de deșeuri ar trebui să fie obiectivul primordial al economiei circulare; întrucât acest lucru va necesita o decuplare a creșterii economice de utilizarea resurselor, ținând seama de diferența dintre decuplarea absolută și cea relativă;

B.

întrucât aceste cifre demonstrează că utilizarea sustenabilă a resurselor, în special a materiilor prime principale, joacă un rol central și că este necesar să se intensifice acțiunilor la toate nivelurile și în întreaga lume; întrucât conceptul de economie circulară are un caracter orizontal și va contribui în mod semnificativ la realizarea altor obiective de mediu, inclusiv a obiectivelor Acordului de la Paris;

C.

întrucât tranziția către o economie circulară joacă un rol crucial în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE, în realizarea obiectivului Uniunii în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului de a avea o economie cu zero emisii nete de GES până cel târziu în 2050 și necesită transformarea profundă a lanțurilor valorice din întreaga economie;

D.

întrucât trecerea la o economie circulară poate promova practici de afaceri sustenabile și întrucât se estimează că întreprinderile și economiile europene vor fi printre primele care pun în aplicare, dar care de asemenea beneficiază în cursa globală către circularitate, datorită modelelor de afaceri bine dezvoltate ale UE, cunoștințelor noastre despre circularitate și expertizei noastre în materie de reciclare;

E.

întrucât principiile economiei circulare ar trebui să fie elementul central al oricărei politici industriale europene și naționale și al planurilor naționale de redresare și reziliență ale statelor membre în cadrul mecanismului de redresare și reziliență;

F.

întrucât consumul general de energie al UE este semnificativ, iar acțiunile în materie de economie circulară ar trebui să presupună și eficiența energetică și aprovizionarea sustenabilă din sursele de energie;

G.

întrucât economia circulară este relevantă pentru diferite ODD-uri, inclusiv pentru obiectivul 12 „Asigurarea unor modele de consum și producție durabile”, precum și pentru obiectivul 13 „Acțiunea climatică”;

H.

întrucât proiectarea fără deșeuri și poluare este unul dintre principiile economiei circulare;

I.

întrucât, potrivit unor studii recente, economia circulară are potențialul de a crește PIB-ul UE cu încă 0,5 % și de a crea peste 700 000 de noi locuri de muncă până în 2030 (24), precum și de a îmbunătăți totodată calitatea locurilor de muncă respective; întrucât, între 2012 și 2018, numărul de locuri de muncă legate de economia circulară în UE a crescut cu 5 %, ajungând la aproximativ 4 milioane; întrucât, prin intermediul politicilor de susținere și a investițiilor din industrie, se preconizează că, până în 2030, refabricarea va putea atinge o valoare anuală cuprinsă între aproximativ 70 și 100 de miliarde EUR în UE, cu o ocupare conexă a forței de muncă situată între aproximativ 450 000 și aproape 600 000;

J.

întrucât aprovizionarea sustenabilă și responsabilă cu materii prime primare este esențială pentru utilizarea eficientă a resurselor și realizarea obiectivelor economiei circulare; astfel, trebuie elaborate standarde de aprovizionare sustenabile pentru materii și bunuri prioritare;

K.

întrucât până la 80 % din impactul produselor asupra mediului este determinat în etapa de proiectare și doar 12 % din materialele utilizate de industria UE provin din reciclare;

L.

întrucât dezvoltarea rapidă a comerțului electronic a crescut semnificativ cantitatea de deșeurile de ambalaje, cum ar fi deșeurile de plastic și carton de unică folosință; întrucât transporturile de deșeuri către țări terțe continuă să constituie un motiv de îngrijorare;

M.

întrucât se estimează că în UE se generează anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare și că peste 50 % din risipa alimentară este produsă de gospodării și la nivelul consumatorilor; întrucât risipa alimentară are un impact imens asupra mediului, reprezentând aproximativ 6 % din emisiile totale de gaze cu efect de seră din UE;

N.

întrucât materialele plastice creează preocupări legate de mediu, precum aruncarea de gunoaie pe domeniul public, dificultățile legate de reutilizare și reciclare, substanțele problematice, emisiile de gaze cu efect de seră și utilizarea resurselor;

O.

întrucât ECHA a adoptat un aviz științific pentru a restricționa utilizarea microplasticelor care sunt adăugate în mod intenționat la produsele de pe piața UE/SEE, în concentrații mai mari de 0,01 % g/g;

P.

întrucât, potrivit estimărilor Agenției Europene de Mediu (AEM), între 1996 și 2012, cantitatea de haine cumpărate de o persoană în UE a crescut cu 40 %, în timp ce, în aceeași perioadă, peste 30 % din hainele din dulapurile europenilor nu fuseseră îmbrăcate de cel puțin un an; în plus, odată aruncate, peste jumătate din articolele de îmbrăcăminte nu sunt reciclate, ci devin deșeuri menajere mixte și sunt trimise ulterior la incineratoare sau la groapa de gunoi (25);

Q.

întrucât au trecut peste doi ani de când IPCC a publicat raportul său special privind încălzirea globală de 1,5 C, în care se afirma că limitarea încălzirii globale la 1,5 C ar necesita schimbări rapide, de anvergură și fără precedent în toate aspectele societății,

1.   

 

salută noul plan de acțiune al Comisiei privind economia circulară, evidențiază faptul că, împreună cu strategia de reducere a poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice, economia circulară este esențială pentru a reduce amprenta globală a consumului și cea a producției europene asupra mediului, respectând limitele planetei și protejând sănătatea umană și asigurând totodată o economie competitivă și inovatoare; reliefează contribuția majoră pe care o poate aduce economia circulară la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris, ale Convenției privind diversitatea biologică și ale obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;

2.   

 

invită Comisia să prezinte toate inițiativele din cadrul planului de acțiune, respectând datele stabilite în anexa la comunicare, și să întemeieze fiecare propunere legislativă pe o evaluare cuprinzătoare a impactului; subliniază că este important să se ia în considerare și costurile lipsei de acțiune;

3.   

 

accentuează că economia circulară poate oferi soluții la noile provocări generate și puse în lumină de criza cauzată de pandemia de COVID-19 prin întărirea lanțurilor valorice în UE și la nivel mondial și prin reducerea vulnerabilității lor, precum și prin creșterea rezilienței, sustenabilității, competitivității și rentabilității ecosistemelor industriale europene; observă că acest lucru va promova autonomia strategică a UE și va contribui la crearea de locuri de muncă; subliniază că pandemia de COVID-19 a demonstrat că este nevoie de un mediu favorabil economiei circulare; invită statele membre să integreze economia circulară în planurile lor naționale de redresare și reziliență;

4.   

 

consideră că economia circulară este calea pentru ca UE și întreprinderile europene să rămână inovatoare și competitive pe piața mondială, reducându-și totodată amprenta asupra mediului; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să canalizeze investițiile către extinderea inițiativelor economiei circulare și către sprijinirea inovării; consideră că planul de redresare economică al UE („Next Generation EU”), precum și Fondul pentru o tranziție justă și programul Orizont Europa ar trebui folosite pentru a pune în practică și a promova inițiative, practici, infrastructuri și tehnologii ale economiei circulare;

5.   

 

evidențiază că îmbunătățirea funcționării pieței interne este o condiție prealabilă pentru realizarea unei economii circulare în UE; reliefează mai ales că, pentru o piață unică sustenabilă funcțională, este importantă punerea în aplicare adecvată a normelor actuale și asigurarea respectării efective a acestora; reamintește că UE se află pe locul al doilea în clasamentul puterilor economice mondiale și este cea mai mare putere comercială mondială; subliniază că piața unică reprezintă un instrument puternic, care trebuie folosit pentru a crea produse sau tehnologii sustenabile și circulare ce vor deveni standardele de mâine, oferindu-le astfel cetățenilor posibilitatea de a cumpăra produse la un preț accesibil, sigure, sănătoase și ecologice;

6.   

 

pune în evidență că este necesară o decuplare totală a creșterii economice de utilizarea resurselor; invită Comisia să propună obiective obligatorii, întemeiate pe știință, pe termen mediu și pe termen lung ale UE de reducere a utilizării materiilor prime principale și a impactului asupra mediului; cere ca obiectivele UE să fie stabilite printr-o abordare retrospectivă, pentru a se asigura că obiectivele de politică sunt pe o cale credibilă către obținerea unei economii neutre din punctul de vedere al carbonului, sustenabilă din punctul de vedere al mediului și pe deplin circulară, în limitele planetei noastre, până în 2050;

7.   

 

invită Comisia să propună obiective obligatorii ale UE pentru 2030 de a reduce semnificativ atât amprenta UE asupra materiilor prime, cât și amprenta UE în materie de consum și să le aducă în limitele planetei până în 2050, cu ajutorul indicatorilor care urmează să fie adoptați până la sfârșitul anului 2021 în cadrul de monitorizare actualizat; invită Comisia să se bazeze pe exemplele oferite de cele mai ambițioase state membre, ținând seama în mod corespunzător de diferențele dintre statele membre în ceea ce privește punctele de pornire și capacitățile;

8.   

 

îndeamnă Comisia să introducă până în 2021 obiective și indicatori de circularitate armonizați, comparabili și uniformi, constând în indicatori ai amprentei asupra materiilor prime și ai amprentei în materie de consum, și o serie de indicatori secundari privind utilizarea eficientă a resurselor și serviciile ecosistemice; acești indicatori ar trebui să măsoare consumul de resurse și productivitatea resurselor, să includă importurile și exporturile la nivelul UE, al statelor membre și al sectorului și să fie coerenți cu metodele de evaluare armonizată a ciclului de viață și de contabilizare a capitalului natural; indicatorii ar trebui aplicați în toate politicile, instrumentele financiare și inițiativele de reglementare ale Uniunii;

9.   

 

salută angajamentul Comisiei de a actualiza și a revizui cadrul de monitorizare pentru economia circulară; regretă că actualul cadru de monitorizare nu prezintă un set cuprinzător și global de indicatori care să permită măsurarea decuplării creșterii economice de utilizarea resurselor și impactul asupra mediului; subliniază că cadrul de monitorizare ar trebui să acopere indicatorii de circularitate menționați mai sus și, în plus, întreaga gamă de obiective și acțiuni concrete ale planului de acțiune privind economia circulară, pentru a oferi un instrument eficace de măsurare a circularității și a progreselor înregistrate către atingerea obiectivelor sale într-un mod exhaustiv;

10.   

 

subliniază, de asemenea, că această măsurare trebuie să fie solidă din punct de vedere științific, pentru a surprinde sinergiile dintre economia circulară și atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv prin măsurări ale amprentei de carbon;

11.   

 

evidențiază oportunitățile asociate utilizării cât mai eficiente posibil a produselor și serviciilor, pe lângă măsurile care prelungesc ciclurile de viață și extind utilizarea materialelor; în acest context, reliefează mai ales posibilitățile de a îmbina soluțiile economiei circulare cu digitalizarea; invită Comisia și statele membre să elaboreze politici de sprijinire a noilor modele de afaceri sustenabile și circulare, cum ar fi abordările de tipul „produsul ca serviciu”, care economisesc resurse și reduc impactul asupra mediului în timp ce asigură și protecția consumatorilor; invită Comisia să faciliteze astfel de abordări de tipul „produsul ca serviciu” în noua inițiativă privind produsele sustenabile și cere Comisiei și statelor membre să elimine barierele de reglementare și fiscale nejustificate din calea unor astfel de modele și să promoveze dezvoltarea infrastructurilor care fac posibilă circularitatea și o economie digitală sustenabilă; reamintește că digitalizarea are și efecte considerabile asupra climei și mediului, cum ar fi cererea tot mai mare de energie, extracția materiilor prime și generarea de deșeuri electronice; invită Comisia să evalueze aceste provocări și să le găsească o rezolvare, stabilind o metodologie de monitorizare și cuantificare a impactului pe care îl au asupra mediului tehnologiile, structurile și serviciile digitale, inclusiv centrele de date, și propunând măsuri – inclusiv, după caz, măsuri legislative – pentru a asigura sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a soluțiilor digitale, punând eficiența energetică, reducerea emisiilor de GES, utilizarea resurselor și dezvoltarea unei economii circulare în centrul unei tranziții digitale sustenabile;

12.   

 

invită Comisia să identifice măsuri de reglementare și alte acțiuni de care ar fi nevoie pentru a elimina obstacolele administrative și juridice din calea unei economii circulare bazate pe partajare și pe servicii și pentru a stimula dezvoltarea acesteia; în special, invită Comisia să încerce să găsească soluții la provocări precum chestiunile ce țin de răspundere și drepturile de proprietate în contextul unei economii bazate pe partajare și servicii, fără a uita că, pentru ca aceste concepte să devină realitate, este esențial să existe o mai mare securitate juridică, atât pentru producători, cât și pentru consumatori; sugerează Comisiei să examineze posibilitatea de a elabora o strategie europeană pentru economia bazată pe partajare și pe servicii care să trateze aceste chestiuni, în paralel cu chestiunile sociale;

13.   

 

evidențiază că trebuie înțeles mai bine modul în care tehnologiile inteligenței artificiale pot sprijini o economie circulară, încurajând utilizarea lor în proiectare, în modele de afaceri și în infrastructură; reliefează că este important ca digitalizarea să fie considerată un factor favorizant al economiei circulare, în special în ceea ce privește pașapoartele produselor sau informațiile despre materiale în contextul unui „spațiu al datelor” la nivelul UE; subliniază că va fi esențial să se îmbunătățească accesibilitatea datelor și schimbul de date, asigurând în același timp o colaborare activă între părțile interesate, astfel încât noile abordări să rămână echitabile și incluzive și să protejeze viața privată și securitatea datelor;

14.   

 

scoate în evidență că trebuie să se creeze stimulente economice și cadrul de reglementare potrivit pentru inovare în domeniul soluțiilor, al materialelor și al modelelor de afaceri circulare, eliminând totodată subvențiile care denaturează piața și cele care dăunează mediului și solicită sprijin în acest sens în noua strategie industrială pentru Europa și în strategia dedicată IMM-urilor; reliefează rolul specific pe care îl joacă primii veniți, IMM-urile (întreprinderile mici și mijlocii) și start-up-urile în tranziția către o economie circulară; subliniază că cercetarea în domeniul materialelor, proceselor, tehnologiilor și produselor sustenabile și extinderea utilizării lor la scară industrială pot oferi întreprinderilor europene un avantaj competitiv la nivel mondial; evidențiază că este nevoie de politici la nivelul UE și la nivel național pentru a sprijini pionierii economiei circulare și modelele de afaceri circulare;

15.   

 

subliniază că industria europeană trebuie implicată în calitate de parte interesată în tranziția către o economie mai circulară; reamintește rolul fundamental pe care îl au măsurile din economia circulară în realizarea decarbonizării industriale; cere abordări axate pe circularitate în industrie, la toate nivelurile de proiectare a produselor, aprovizionare cu materiale, reutilizare și reciclare a produselor și gestionare a deșeurilor și accentuează că trebuie stimulată dezvoltarea piețelor-lider pentru materiale și produse industriale sustenabile;

16.   

 

încurajează întreprinderile să pregătească planuri de tranziție atunci când își elaborează rapoartele anuale, în care să descrie modul și momentul în care intenționează să ajungă la neutralitate climatică, la o economie circulară și la sustenabilitate;

17.   

 

invită statele membre să acorde prioritate opțiunilor care prevăd sarcini administrative minime și să consolideze dezvoltarea parteneriatelor public-privat în domeniul cercetării și dezvoltării care oferă soluții sistemice și globale;

18.   

 

invită Comisia să stabilească un cadru de reglementare pentru certificarea tuturor soluțiilor bazate pe natură și a soluțiilor tehnologice de eliminare a carbonului, inclusiv captarea, stocarea și utilizarea carbonului;

19.   

 

accentuează rolul crucial al biomimetismului, ca accelerator al circularității, în promovarea soluțiilor biomimetice care, prin proiectare, reduc la minimum utilizarea materialelor, a energiei și a compușilor toxici și oferă soluții sustenabile, regenerative și inovatoare inspirate din natură și aplicabile unei multitudini de sectoare;

20.   

 

solicită niveluri adecvate de personal și buget pentru serviciile Comisiei însărcinate cu asigurarea implementării cu succes a planului de acțiune; subliniază că alocarea resurselor trebuie să răspundă atât priorităților politice actuale, cât și celor pe termen lung și, prin urmare, în contextul Pactului verde european, se așteaptă la o consolidare semnificativă a resurselor umane, în special în cadrul Direcției Generale Mediu a Comisiei;

Un cadru de politică privind produsele sustenabile

21.

evidențiază că economia liniară, de tip „fabricare-utilizare-eliminare”, trebuie transformată într-o economie cu adevărat circulară, pe baza următoarelor principii: reducerea utilizării energiei și a resurselor, păstrarea valorii în economie, prevenirea producerii de deșeuri, excluderea deșeurilor, a substanțelor nocive și a poluării încă din faza de proiectare, păstrarea produselor și a materialelor în uz și în circuite închise, protejarea sănătății umane, promovarea beneficiilor pentru consumatori și regenerarea sistemelor naturale; noul cadru de politică privind produsele sustenabile, precum și strategia privind economia circulară în ansamblu și strategia industrială ar trebui să fie ghidate de noile obiective; reliefează că trebuie integrat pe deplin conceptul de sistem circular sustenabil în toate activitățile, inclusiv în politicile, produsele, procesele de producție și modelele de afaceri;

22.

subliniază că produsele și materialele sustenabile, circulare, sigure și netoxice ar trebui să devină norma pe piața UE, și nu excepția, și ar trebui considerate opțiunea implicită, care să fie atractivă și accesibilă și să aibă un preț rezonabil pentru toți consumatorii; salută deci planul Comisiei de a prezenta o inițiativă legislativă privind produsele sustenabile care stabilește principiile orizontale ale politicii privind produsele și cerințe obligatorii pentru produsele introduse pe piața UE;

23.

susține cu fermitate lărgirea domeniului de aplicare al Directivei privind proiectarea ecologică (26) pentru a include și produse fără impact energetic și pentru a stabili principii orizontale în materie de sustenabilitate și standarde specifice fiecărui produs în materie de performanță, durabilitate, potențial de reutilizare, reparare, netoxicitate, modernizare, reciclare și conținut reciclat, precum și eficiența energetică și eficiența din punctul de vedere al utilizării resurselor a produselor introduse pe piața UE, și invită Comisia să prezinte o propunere în acest sens în 2021; în același timp, cere din nou Comisiei să fie ambițioasă atunci când pune în aplicare proiectarea ecologică pentru toate produsele consumatoare de energie care se încadrează în domeniul de aplicare actual al Directivei privind proiectarea ecologică, inclusiv în ceea ce privește aspectele economiei circulare;

24.

accentuează că este important să se mențină un cadru legislativ coerent și clar al UE pentru produsele sustenabile și evidențiază că trebuie consolidate sinergiile cu alte politici, inclusiv cu eticheta ecologică a UE; subliniază că, în paralel cu standardele minime prevăzute de lege pentru proiectarea produselor, este important să se ofere stimulente de piață celor mai sustenabile întreprinderi și produselor și materialelor sustenabile;

25.

invită Comisia să propună obiective obligatorii privind amprenta de materii prime și amprenta de mediu pentru întregul ciclu de viață și pentru fiecare categorie de produse introduse pe piața UE, inclusiv pentru semiprodusele cu cea mai mare intensitate a emisiilor de dioxid de carbon; invită, de asemenea, Comisia să propună obiective obligatorii specifice fiecărui produs și fiecărui sector privind conținutul de material reciclat, asigurând totodată performanța și siguranța produselor în cauză și faptul că sunt proiectate pentru a fi reciclate; îndeamnă Comisia să stabilească condiții tehnologice, de reglementare și de piață care să conducă la realizarea acestor obiective și să ia în considerare mutațiile industriale și ciclurile de investiții necesare în fiecare sector; în același timp, îndeamnă Comisia să ia în considerare impunerea unor cerințe obligatorii pentru a face serviciile mai sustenabile;

26.

sprijină planul de introducere a pașapoartelor digitale pentru produse, pentru a ajuta întreprinderile, consumatorii și autoritățile de supraveghere a pieței să urmărească impactul pe care îl are un produs asupra climei, mediului și societății de-a lungul întregului lanț valoric și să furnizeze informații fiabile, transparente și ușor accesibile cu privire la durabilitatea produsului, la posibilitățile de întreținere, reutilizare, reparare și demontare a acestuia și la gestionarea sa la sfârșitul ciclului de viață, precum și cu privire la materialele și substanțele chimice și substanțele chimice folosite în componența sa și la impactul acestora asupra mediului și a altor produse; invită Comisia să evalueze posibilitățile de etichetare în acest sens; consideră că pașapoartele produselor ar trebui introduse astfel încât să se evite sarcinile de reglementare nejustificate pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri; consideră că ele ar trebui să fie compatibile cu alte instrumente digitale, cum ar fi viitorul pașaport de renovare a clădirilor și baza de date SCIP;

27.

subliniază că, pentru succesul economiei circulare, pentru crearea unei piețe unice sustenabile și, în cele din urmă, pentru a asigura un mediu fără substanțe toxice pentru cetățenii Europei, este esențial să se obțină cicluri de materiale netoxice și reparatorii; reia, prin urmare, pozițiile adoptate în rezoluția sa referitoare la Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice și în rezoluția sa referitoare la interfața dintre legile privind substanțele chimice, produsele și deșeurile și insistă asupra unor acțiuni rapide de punere în aplicare a Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice către un mediu fără substanțe toxice;

28.

scoate în evidență dreptul consumatorilor la informații mai detaliate, mai armonizate și mai precise cu privire la impactul produselor și serviciilor asupra mediului și a climei de-a lungul ciclului lor de viață, inclusiv în ceea ce privește durabilitatea și potențialul lor de reparare, și cere să se adopte măsuri împotriva dezinformării ecologice și a mențiunilor „ecologic” false pentru produse oferite atât online, cât și offline; susține ferm intenția Comisiei de a prezenta propuneri de reglementare a utilizării mențiunilor „ecologic” prin stabilirea unor metode de calcul temeinice și armonizate care să acopere întregul lanț valoric, pe baza unor indicatori armonizați și a unor evaluări armonizate ale ciclului de viață, cum ar fi amprenta de mediu, inclusiv în ceea ce privește prevenirea generării de deșeuri, utilizarea materiilor prime, evitarea substanțelor nocive, durabilitatea și longevitatea produsului, precum și proiectarea astfel încât produsul să poată fi reparat și reciclat; în plus, accentuează că este necesar să se pună în aplicare Directiva 2005/29/CE (27), recent modificată, prin măsuri proactive care să combată dezinformările ecologice;

29.

invită Comisia să susțină dezvoltarea unor instrumente digitale de informare a consumatorilor menite să capaciteze consumatorii în era digitală; subliniază importanța platformelor și a piețelor online pentru promovarea produselor și serviciilor sustenabile și observă că acestea ar putea oferi consumatorilor informații mai clare și mai ușor de înțeles privind durabilitatea și potențialul de reparare a produselor pe care le oferă;

30.

subliniază necesitatea de a consolida eticheta ecologică a UE ca reper pentru sustenabilitate ecologică, prin creșterea gradului de sensibilizare și recunoaștere la nivelul pieței și al consumatorilor, stabilirea unor standarde cuprinzătoare, extinderea sistemului la produse relevante și facilitarea utilizării acesteia în achiziții;

31.

sprijină inițiativele planificate de creștere a duratei de viață și a posibilităților de reparare ale produselor, în conformitate cu principiul privind prevenirea generării de deșeuri ținând seama de ierarhia deșeurilor, și consolidând, în același timp, drepturile consumatorilor pe piețele B2C și B2B deopotrivă; prin urmare, salută cu entuziasm inițiativele planificate de instituire a unui nou „drept la reparare”, care ar trebui să se aplice cel puțin ciclului de viață extins al produselor, reglementând accesul la piese de schimb și la informații cuprinzătoare, precum și la servicii de reparații la prețuri accesibile pentru consumatori;

32.

solicită, în acest context, să se adopte măsuri prin care să se asigure tuturor participanților la piață un acces gratuit la informațiile necesare privind repararea și întreținerea, inclusiv la informațiile privind piesele de schimb și actualizările de software, ținând cont de imperativele în materie de siguranță a consumatorilor și fără a aduce atingere Directivei (UE) 2016/943 (28), precum și să se asigure accesul la piese de schimb fără obstacole inechitabile pentru toți actorii din sectorul reparațiilor, inclusiv reparatori și consumatori independenți, să se stabilească termene minime obligatorii pentru disponibilitatea pieselor de schimb și/sau a actualizărilor și termene maxime de livrare pentru o gamă extinsă de categorii de produse, care să țină seama de particularitățile acestora, evaluându-se modul în care se poate încuraja repararea în cadrul regimului de garanție legală; subliniază că comercianții ar trebui să informeze toți participanții la piață cu privire la posibilitatea de reparare a produselor lor;

33.

solicită, pentru a facilita alegerea consumatorilor, să se adopte o etichetare armonizată clară și ușor de înțeles, care ar putea lua forma unui indice privind durabilitatea produselor (și anume, privind durata de viață estimată a unui produs) și potențialul lor de reparare, să se elaboreze un punctaj uniform pentru reparații și să se introducă contoare de utilizare pentru anumite categorii de produse; solicită cerințe minime de informare în conformitate cu Directivele 2005/29/CE și 2011/83/UE (29); solicită Comisiei ca, atunci când pregătește revizuirea Directivei (UE) 2019/771 (30), să examineze posibilitatea de a extinde atât drepturile de garanție legală, cât și normele privind inversarea sarcinii probei pentru unele categorii de produse care au o durată de viață estimată mai ridicată și de a introduce răspunderea directă a producătorului;

34.

solicită să se adopte măsuri legislative pentru a pune capăt practicilor care duc la obsolescența programată, studiind posibilitatea, de asemenea, de a adăuga astfel de practici pe lista din anexa I la Directiva 2005/29/CE;

35.

salută intențiile Comisiei de a introduce o legislație care să interzică distrugerea bunurilor de folosință îndelungată necomercializate, cu excepția cazului în care acestea reprezintă o amenințare la adresa siguranței sau a sănătății; subliniază că reciclarea, reutilizarea și redistribuirea articolelor nealimentare ar trebui să fie norma și să fie aplicate prin legislație;

36.

subliniază necesitatea consolidării pieței interne pentru produsele durabile și consideră că sectorul public ar trebui să dea un exemplu privind calea de urmat; observă că autoritățile publice aplică în continuare doar criteriul prețului celui mai scăzut drept criteriu de atribuire atunci când selectează cea mai bună ofertă de bunuri, servicii sau lucrări; sprijină stabilirea, în cadrul legislației sectoriale, a unor criterii și obiective minime obligatorii pentru achizițiile publice verzi;

37.

subliniază că achizițiile publice verzi joacă un rol menit să accelereze trecerea la o economie sustenabilă și circulară și că este important să se folosească achizițiile publice verzi în timpul redresării economice a UE;

38.

îndeamnă Comisia să prezinte o propunere legislativă privind procedurile de achiziții publice verzi; consideră că în toate achizițiile publice produsele refolosite, reparate, refabricate, recondiționate și alte asemenea produse și soluții eficiente în ceea ce privește utilizarea resurselor și a energiei, care reduc la minimum impactul asupra mediului pe durata ciclului de viață, sunt alegerea implicită, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european și că, dacă acestea nu sunt preferate, ar trebui să se aplice principiul „respectă sau explică”; solicită, de asemenea, Comisiei să ofere orientări pentru a sprijini achizițiile sustenabile ale întreprinderilor; solicită să se introducă o obligație de raportare a Comisiei și a statelor membre cu privire la sustenabilitatea deciziilor lor de achiziții publice, respectând totodată principiul subsidiarității;

39.

subliniază necesitatea de a promova fluxurile de colectare a materialelor, reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate, de a menține materialele la cea mai ridicată valoare a lor, precum și de a asigura circuite de materiale închise, curate, netoxice și durabile; subliniază necesitatea de a spori calitatea și disponibilitatea materialelor reciclate, punând accentul pe capacitatea unui material de a-și păstra proprietățile inerente după reciclare și pe capacitatea acestuia de a înlocui materiile prime virgine în utilizările viitoare; în acest context, subliniază necesitatea de a încuraja atât creșterea posibilităților de reciclare în proiectarea produselor, cât și unele măsuri cum sunt sistemele eficace de colectare separată a deșeurilor și sistemele-depozit; solicită sprijin pentru crearea de instalații și capacități de reciclare, în conformitate cu principiul proximității, acolo unde acestea nu există deja;

40.

îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze dezvoltarea unor infrastructuri de înaltă calitate de colectare, sortare, reutilizare și reciclare a materialelor și să sprijine cercetarea în vederea dezvoltării de noi tehnologii inovatoare care să reducă la minimum utilizarea resurselor și generarea de deșeuri reziduale, să îmbunătățească randamentul și calitatea materialelor secundare reciclabile și reutilizabile, să decontamineze materialele reciclate și să reducă amprenta globală asupra mediului – inclusiv amprenta energetică și climatică – în raport cu alte tehnologii; consideră că reciclarea chimică, în cazul în care îndeplinește aceste criterii, are potențialul de a contribui la închiderea buclei materialelor în anumite fluxuri de deșeuri;

41.

invită Comisia să se asigure că impactul proceselor și rezultatelor noilor tehnologii de reciclare și recuperare asupra sănătății, mediului și climei este evaluat cu atenție la nivel industrial înainte de stimularea acestora și să garanteze transparența pe tot parcursul evaluării;

42.

consideră că reciclarea chimică trebuie să respecte definiția reciclării în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile pentru a se asigura faptul că reprelucrarea deșeurilor în vederea obținerii de materiale și substanțe care urmează să fie utilizate drept combustibili nu este considerată reciclare chimică; îndeamnă Comisia să furnizeze o confirmare juridică în acest sens;

43.

îndeamnă Comisia și statele membre să permită intrarea în funcțiune a anumitor tehnologii digitale, cum ar fi tehnologia blockchain și filigranele digitale, și să asigure interoperabilitatea acestora, astfel încât ele să poată sprijini dezvoltarea economiei circulare prin localizarea, urmărirea și cartografierea utilizării resurselor și a fluxurilor de produse în toate etapele ciclului de viață;

44.

subliniază importanța îmbunătățirii accesului la fonduri pentru proiectele de cercetare și inovare privind economia circulară; prin urmare, invită Comisia să orienteze activitățile din cadrul programului Orizont Europa către sprijinirea cercetării și inovării pentru:

procesele și tehnologiile de reciclare;

utilizarea eficientă a resurselor în procesele industriale;

materiale, produse, procese, tehnologii și servicii inovatoare și durabile, precum și extinderea lor industrială;

bioeconomie, prin bioinovare care include dezvoltarea de biomateriale și bioproduse;

sateliții de observare a Pământului, deoarece pot juca un rol important în monitorizarea dezvoltării unei economii circulare, prin evaluarea presiunii asupra materiilor prime virgine și a nivelurilor de emisii;

45.

subliniază rolul important al factorilor de producție durabili din surse regenerabile în procesele circulare orientate către decarbonizare și modul în care utilizarea energiei din surse regenerabile poate spori circularitatea ciclurilor de viață ale produselor, stimulând tranziția energetică;

46.

subliniază că legislația referitoare la „un cadru de politică privind produsele sustenabile” ar trebui să fie susținută de un sistem robust și transparent de contabilitate de mediu și a emisiilor de dioxid de carbon, care să acționeze ca un catalizator pentru investițiile în produsele și procesele economiei circulare;

47.

subliniază că, atunci când se stabilesc standarde pentru produse în scopul monitorizării impactului asupra mediului și a climei, este necesar să se ia în considerare ciclul integral de viață al unui produs, de la început până la final, precum și impactul aprovizionării, al produselor semifinite, al pieselor de schimb și al produselor secundare de-a lungul lanțului valoric; consideră că aceste standarde trebuie stabilite pe baza unui proces științific deschis și transparent, cu implicarea părților interesate relevante; încurajează, în acest context, stabilirea unor metodologii comune de evaluare a ciclului de viață și îmbunătățirea procesului de colectare a datelor;

48.

subliniază că standardizarea este esențială pentru implementarea unei politici sustenabile în ceea ce privește produsele, prin furnizarea de definiții fiabile, de indicatori și teste pentru caracteristici precum durabilitatea și potențialul de reparare;

49.

insistă ca standardele Uniunii să fie elaborate în timp util și în conformitate cu condițiile de utilizare reală, evitând totodată blocajele administrative pentru părțile interesate implicate, care duc la publicarea cu întârziere a standardelor;

50.

reamintește comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016, intitulată „Standarde europene pentru secolul 21” și lucrările întreprinse cu privire la o „Inițiativă comună privind standardizarea” (ICS); invită Comisia să consolideze în continuare ICS și să adopte noi măsuri și proiecte care să vizeze îmbunătățirea funcționării organizațiilor de standardizare europene;

51.

subliniază că punerea în aplicare și asigurarea respectării efective a legislației Uniunii privind siguranța produselor și a cerințelor privind durabilitatea acestora sunt esențiale pentru a se asigura că produsele introduse pe piață respectă aceste norme în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1020 (31); adaugă că un număr foarte mare de produse achiziționate online și importate în Uniune nu îndeplinesc cerințele minime de siguranță ale Uniunii; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a asigura conformitatea produselor, inclusiv a produselor vândute online, și să combată riscurile pe care produsele contrafăcute le prezintă pentru siguranța consumatorilor, prin consolidarea supravegherii pieței și prin aplicarea unor standarde echivalente de control vamal, precum și prin consolidarea cooperării în acest domeniu și prin creșterea bugetelor și a resurselor umane; solicită, prin urmare, o supraveghere mai eficace din partea Uniunii, prin stabilirea de norme armonizate privind numărul minim de controale și frecvența acestora, precum și prin împuternicirea Comisiei să monitorizeze și să auditeze activitățile autorităților naționale de supraveghere a pieței;

52.

subliniază că acordurile voluntare s-au dovedit ineficace în ceea ce privește obținerea unei soluții de încărcare durabile și comune pentru echipamentele radio mobile; invită din nou Comisia să pună în aplicare de urgență dispozițiile Directivei 2014/53/UE (32) privind echipamentele radio și, în special, să introducă un încărcător comun pentru telefoanele inteligente și toate dispozitivele electronice mici și mijlocii pentru a asigura mai bine standardizarea, compatibilitatea și interoperabilitatea capacităților de încărcare, inclusiv încărcarea fără fir, ca parte a strategiei globale de reducere a deșeurilor electronice; solicită Comisiei să pregătească, în timp util, o strategie de decuplare, care să garanteze că consumatorii nu sunt obligați să cumpere noi încărcătoare cu dispozitive noi, pentru a permite obținerea unor beneficii mai mari pentru mediu, economii de costuri și a asigura confortul pentru consumatori; reafirmă că este important ca consumatorii să primească, prin intermediul unei etichetări armonizate, într-un format ușor de citit, informații de încredere și pertinente cu privire la caracteristicile importante ale încărcătoarelor, cum ar fi interoperabilitatea și performanța încărcării, inclusiv conformitatea cu USB 3.1 sau cu o versiune ulterioară, pentru a le permite să facă alegerile cele mai convenabile, mai rentabile și mai sustenabile;

53.

subliniază necesitatea de a respecta principiul coerenței politicilor în cadrul măsurilor existente și viitoare adoptate la nivelul UE și al statelor membre, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor planului de acțiune și pentru a oferi siguranță economică și în materie de investiții pentru tehnologiile, produsele și serviciile circulare, stimulând totodată, în acest mod, competitivitatea și inovarea în UE; invită Comisia să abordeze orice eventuale inconsecvențe în materie de reglementare, bariere sau incertitudini juridice existente care împiedică implementarea deplină a unei economii circulare; solicită să se introducă stimulente economice, spre exemplu prin stabilirea prețurilor la emisiile de CO2, răspunderea extinsă a producătorilor cu modularea ecologică a taxelor și stimulente fiscale, precum și alte tipuri de stimulente financiare care să promoveze alegeri sustenabile ale consumatorilor; consideră că aceste măsuri ar trebui, după caz, să fie în conformitate cu criteriile tehnice relevante de screening pentru economia circulară definite în Regulamentul privind taxonomia; invită statele membre să ia în considerare obiectivele economiei circulare în toate actele legislative naționale relevante și să se asigure că acestea sunt pe deplin aliniate la obiectivele și măsurile Strategiei UE privind economia circulară; în plus, invită Comisia să se concentreze pe punerea în aplicare a legislației referitoare la economia circulară cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile pentru procesele de producție și modelele de afaceri circulare;

Lanțurile valorice ale produselor-cheie: produsele electronice și TIC

54.

sprijină inițiativa pentru circularitate în domeniul electronicii, care ar trebui să abordeze deficiențele în ceea ce privește durabilitatea, proiectarea circulară, prezența substanțelor periculoase și nocive, conținutul reciclat, potențialul de reparare, accesul la piese de schimb, potențialul de modernizare, prevenirea generării de deșeuri de echipamente electrice și electronice, precum și în ceea ce privește colectarea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor; solicită, de asemenea, să se integreze aspectele legate de obsolescența timpurie, inclusiv de obsolescența produselor cauzată de modificări ale componentelor software; solicită armonizarea și îmbunătățirea infrastructurii de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în UE;

55.

consideră că colectarea deșeurilor electronice trebuie facilitată într-o măsură mult mai mare pentru cetățeni; salută angajamentul Comisiei de a explora diferite opțiuni pentru introducerea unui sistem al UE de preluare a produselor TIC și consideră că un astfel de sistem ar trebui să acopere o gamă cât mai largă de produse; subliniază importanța conceperii unui astfel de sistem de returnare și a oricărui alt model de colectare, într-un mod care să protejeze capacitatea de reutilizare a produselor TIC și să asigure accesul operatorilor care se ocupă de reutilizare la bunurile reutilizabile;

56.

subliniază potențialul măsurilor de proiectare ecologică și reamintește că aproape jumătate din economiile provenite din eficiența energetică stabilite ca obiectiv de UE pentru 2020 se datorează aplicării Directivei privind proiectarea ecologică (33) și a Directivei privind etichetarea în ceea ce privește eficiența energetică; subliniază necesitatea de a asigura finalizarea rapidă a activității existente de proiectare ecologică privind produsele electronice și TIC, în special pentru smartphone-uri, tablete, computere, imprimante (inclusiv cartușe), stațiile și subsistemele pentru rețelele de telefonie mobilă și echipamentele pentru rețele, cu recomandarea de a propune măsuri până cel târziu în 2021;

57.

subliniază că este important să se promoveze modele de consum și de producție mai sustenabile pentru produsele electronice și TIC și invită Comisia să analizeze posibilitatea de a pune la dispoziția consumatorilor informații despre distincția dintre actualizările corective și cele evolutive și despre impactul consumului de date din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon;

58.

solicită instituirea unui sistem obligatoriu de certificare pentru reciclatorii de deșeuri electronice cu scopul de a garanta o recuperare eficientă a materialelor și protecția mediului;

59.

solicită Comisiei, pe lângă inițiativa pentru circularitate în domeniul electronicii, să propună o inițiativă de digitalizare circulară și sustenabilă și un plan privind TIC și IA;

Lanțurile valorice ale produselor-cheie: bateriile și vehiculele

60.

subliniază importanța unei abordări strategice, sustenabile din punct de vedere ecologic și etice a noilor cadre legislative pentru baterii și vehicule în contextul tranziției către o mobilitate cu emisii nule și către rețele electrice bazate pe energie din surse regenerabile, precum și necesitatea de a asigura aprovizionarea sustenabilă și etică cu materii prime, inclusiv cu materii prime critice; sprijină crearea unor lanțuri valorice competitive și reziliente pentru producția, reutilizarea și reciclarea de baterii în UE;

61.

salută propunerea Comisiei referitoare la un nou regulament privind bateriile și bateriile uzate și consideră că noul cadru de reglementare al UE pentru baterii ar trebui să includă cel puțin următoarele: aprovizionarea etică, sigură și din surse sustenabile, proiectarea ecologică, inclusiv măsuri care să vizeze conținutul reciclat, înlocuirea substanțelor periculoase și nocive acolo unde este posibil, îmbunătățirea colectării separate, reutilizarea, recondiționarea, refabricarea, reconversia și reciclarea – inclusiv obiective mai ambițioase legate de reciclare, recuperarea materialelor valoroase, răspunderea extinsă a producătorilor și informarea consumatorilor; cadrul ar trebui să abordeze impactul asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață, integrând dispoziții specifice privind bateriile legate de mobilitate și de stocarea energiei;

62.

este preocupat de faptul că UE depinde în mare măsură de importurile de materii prime pentru producția de baterii; este convins că prin îmbunătățirea sistemelor de reciclare a bateriilor s-ar putea obține o parte semnificativă a materiilor prime necesare producției de baterii din UE;

63.

își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul socioeconomic al industriei extractive, în special în cadrul industriei cobaltului; solicită Comisiei să evalueze opțiunile pentru adoptarea unui cadru legislativ viabil care să asigure aprovizionarea etică cu materiale și pentru introducerea unei legislații obligatorii privind diligența necesară, cu scopul de a aborda efectele negative asupra mediului și a drepturilor omului într-un context internațional;

64.

salută planurile Comisiei de a revizui Directiva privind vehiculele scoase din uz (34); solicită Comisiei să actualizeze directiva respectivă pentru a reflecta pe deplin și pentru a respecta principiile economiei circulare, inclusiv al „proiectării fără deșeuri”, potențialul de modernizare, modularitatea, potențialul de reparare, de reutilizare și de reciclare a materialelor la cea mai ridicată valoare, acordând prioritate reutilizării; solicită Comisiei să acționeze în vederea asigurării unor lanțuri de reutilizare eficiente, colaborând cu producătorii de autoturisme și instituind sisteme extinse referitoare la responsabilitatea producătorilor; solicită Comisiei să îmbunătățească raportarea vehiculelor scoase din uz, printr-o bază de date europeană; solicită Comisiei să clarifice, să consolideze și să supervizeze aplicarea principiului conform căruia dezmembrarea autoturismului și reutilizarea pieselor trebuie să preceadă întotdeauna casarea și concasarea autoturismelor;

65.

subliniază că trebuie promovate în continuare cercetarea și inovarea pentru procesele și tehnologiile de reciclare în cadrul programului Orizont Europa, pentru a crește potențialul pentru economia circulară al bateriilor; recunoaște rolul IMM-urilor în sectoarele de colectare și reciclare;

Lanțurile valorice ale produselor-cheie: ambalajele

66.

reiterează obiectivul de a face ca toate ambalajele să fie reutilizabile sau reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic până în 2030 și solicită Comisiei să prezinte fără întârziere o propunere legislativă, care să includă măsuri și obiective privind reducerea deșeurilor și să prevadă introducerea unor cerințe indispensabile ambițioase în Directiva deșeurile de ambalaje, cu scopul de a reduce ambalajele excesive, inclusiv în cadrul comerțului online, a crește potențialul de reciclare și a reduce complexitatea ambalajelor, a crește ponderea conținutului reciclat, a elimina treptat substanțele periculoase și nocive și a promova reutilizarea; subliniază că siguranța alimentară sau standardele de igienă nu trebuie compromise; solicită ca aceste măsuri să vizeze atingerea celor mai bune rezultate globale în materie de mediu, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu principiul unei amprente de carbon reduse;

67.

subliniază rolul esențial al ambalajelor pentru siguranța produselor, în special pentru siguranța alimentară și igienă, precum și pentru reducerea risipei de alimente însă invită, totodată, industria să completeze măsurile de reglementare cu acțiuni voluntare suplimentare pentru a evita într-o măsură și mai mare generarea de ambalaje inutile și a reduce în mod substanțial cantitatea de ambalaje pe care le introduce pe piață, să dezvolte soluții de ambalare mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai circulare și mai ecologice, spre exemplu formate armonizate de ambalaje și ambalaje reutilizabile și care pot fi umplute din nou, precum și să faciliteze utilizarea ambalajelor reutilizabile pentru transport; încurajează inițiative precum Alianța pentru circularitate în domeniul maselor plastice și Pactul european pentru materialele plastice;

68.

reafirmă că reciclarea de înaltă calitate creează o cerere reală de materiale reciclate pe piață și se numără printre factorii esențiali din cadrul eforturilor de creștere a cantității totale de ambalaje care sunt colectate, sortate și reciclate; solicită utilizarea unor echipamente de sortare și a unor tehnologii de separare moderne și eficiente, alături de o proiectare ecologică mai bună a ambalajelor, și reiterează inclusiv necesitatea de a reproiecta soluții de ambalare bazate pe criterii îmbunătățite privind evaluarea ciclului de viață;

69.

solicită Comisiei să analizeze diferitele tipuri de ambalaje utilizate în comerțul electronic pentru a stabili cele mai bune practici de optimizare a ambalajelor, în vederea reducerii excesului de ambalare; solicită Comisiei să sprijine reutilizarea materialelor de ambalat pentru livrarea mai multor articole, ca o alternativă la materialele de ambalat de unică folosință;

70.

subliniază rolul major pe care îl poate juca vânzarea în vrac în reducerea utilizării ambalajelor și invită Comisia și statele membre să încurajeze acest tip de măsuri, asigurând în același timp siguranța alimentară și igiena;

71.

subliniază rolul esențial al fondurilor și programelor de inovare pentru inovațiile legate de reducerea materialelor și reciclare;

72.

recunoaște creșterea vânzărilor online, cu o creștere a livrărilor de colete; îndeamnă Comisia să ia măsuri pentru a verifica dacă vânzătorii online, indiferent unde se află, respectă cerințele esențiale și raportează și contribuie financiar la sistemele de răspundere extinsă a producătorilor din statele membre ale UE în care sunt comercializate produsele;

73.

solicită Comisiei să sprijine colectarea separată și sortarea deșeurilor de ambalaje, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2018/852 și să asigure transpunerea sa la timp de către statele membre; solicită Comisiei să evalueze posibilitatea de a revizui sistemul de identificare pentru materialele de ambalat (Decizia 97/129/CE (35)) pentru a facilita colectarea separată de către cetățeni, în funcție de potențialul de reciclare al ambalajelor;

74.

solicită Comisiei să sprijine și să exploreze potențialul sistemelor-depozit naționale compatibile de a atinge rata de colectare necesară de 90 % a recipientelor din plastic pentru băuturi ca un pas către instituirea unei piețe unice a ambalajelor, în special pentru statele membre învecinate; în acest context, subliniază faptul că se pot realiza sisteme compatibile prin numere de serie și printr-o etichetare codificată și unificată; consideră că, dacă un stat membru nu a instituit un sistem sau planuri de reproiectare a sistemului său, acesta ar trebui încurajat să aleagă, pe baza celor mai bune practici și prin dovezi științifice relevante, un sistem care să fie similar sau compatibil cu cele din alte state membre;

Lanțurile valorice ale produselor-cheie: materialele plastice

75.

îndeamnă Comisia să continue punerea în aplicare a Strategiei europene pentru materialele plastice într-o economie circulară, în special pentru promovarea unui design mai bun, a modelelor de afaceri circulare și a produselor inovatoare, precum și a abordărilor de tipul „produsul ca serviciu”, care oferă modele de consum mai sustenabile;

76.

invită Comisia să abordeze materialele plastice, inclusiv microplasticele, într-un mod cuprinzător; îndeamnă Comisia să adopte o strategie generală de eliminare treptată a microplasticelor adăugate intenționat și să reducă, prin noi măsuri legislative obligatorii, orice eliberare neintenționată de microplastice la sursă, inclusiv, de exemplu, din pneuri, textile, iarbă artificială și în timpul producției de pelete din plastic; subliniază necesitatea de a elimina lacunele în materie de cunoștințe științifice cu privire la microplastice și nanoplastice și de a promova dezvoltarea unor alternative mai sigure și a unor piețe competitive cu produse care să nu conțină microplastice; insistă, în același timp, asupra necesității urgente de a lua măsuri pe termen scurt; subliniază că poluarea cu microplastice provine în cea mai mare parte din degradarea macroplasticelor din mediu și susține că este necesar ca toate produsele din plastic să fie vizate de măsuri specifice, precum cerințele de proiectare ecologică în timpul etapei de producție, pentru a preveni eliberarea de microplastice secundare în mediu; solicită Comisiei să analizeze sursele, distribuția, soarta și efectele atât ale macroplasticelor, cât și ale microplasticelor, în contextul tratării apelor reziduale și al gestionării apelor pluviale; reamintește că 80 % din deșeurile marine provin de pe uscat și îndeamnă statele membre să ia măsuri cu privire la zonele care generează cantități mari de deșeuri marine din râuri și estuare;

77.

subliniază că, în cazul în care produsele de unică folosință reprezintă o povară semnificativă pentru mediu și resurse, articolele de unică folosință ar trebui înlocuite cu produse reutilizabile dacă există alternative reutilizabile și/sau durabile, într-un mod rațional din punct de vedere ecologic, fără a compromite igiena sau siguranța alimentară; în acest sens, invită Comisia să ia în considerare măsuri legislative, inclusiv o extindere a Directivei privind materialele plastice de unică folosință în contextul revizuirii directivei respective; invită Comisia să depună eforturi pentru a elabora standarde referitoare la ambalajele reutilizabile și substitute pentru ambalajele, vesela și tacâmurile de unică folosință;

78.

recunoaște rolul potențial al materialelor plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile în cadrul economiei circulare, dar atrage atenția asupra faptului că numai materialele plastice de origine biologică și/sau biodegradabile nu vor oferi o soluție la preocupările pe care le suscită materialele plastice în raport cu mediul; subliniază importanța sensibilizării cu privire la utilizarea corectă a materialelor plastice de origine biologică și biodegradabile;

79.

încurajează propunerea unor standarde globale clare privind materialele, produsele, proiectarea și reciclarea;

80.

îndeamnă Comisia și statele membre să creeze un cadru consecvent în materie de transparență și obligații de raportare pentru toate părțile implicate în lanțul valoric privind producția, comercializarea, utilizarea și gestionarea materialelor plastice la sfârșitul ciclului lor de viață;

81.

îndeamnă Comisia să dezvolte sisteme de răspundere extinsă a producătorilor care să îi tragă la răspundere pe producători pentru sfârșitul ciclului de viață al produselor din plastic;

Lanțurile valorice ale produselor-cheie: produsele textile

82.

subliniază importanța unei noi strategii cuprinzătoare a UE pentru textile, pentru a promova durabilitatea și circularitatea, precum și trasabilitatea și transparența în sectorul textilelor și al confecțiilor din UE, ținând seama de caracterul global al lanțurilor valorice și de dimensiunea „modei de consum”; solicită ca strategia să prezinte un set coerent de instrumente de politică și să sprijine noi modele de afaceri, pentru a aborda întreaga gamă de impacturi sociale și de mediu de-a lungul întregului lanț valoric și pentru a îmbunătăți proiectarea textilelor, cu scopul de a crește durabilitatea, potențialul de reutilizare și reciclare mecanică și utilizarea fibrelor de înaltă calitate, în special printr-o combinație de cerințe de proiectare ecologică, sisteme de responsabilitate a producătorilor și sisteme de etichetare;

83.

salută aplicarea noului cadru de politică în domeniul textilelor și subliniază că acesta trebuie să prioritizeze prevenirea generării de deșeuri și durabilitatea, potențialul de reutilizare și de reparare, abordând totodată problema substanțelor chimice periculoase și nocive în conformitate cu ierarhia deșeurilor; solicită să se introducă măsuri în etapa de proiectare și de producție pentru a combate pierderile de microfibre sintetice, precum și alte măsuri, cum ar fi conceperea unei proceduri de prespălare industrială preventivă controlată și nepoluantă și standarde pentru echiparea noilor mașini de spălat cu filtre pentru microfibre; solicită să se introducă criterii specifice la nivelul UE privind încetarea statutului de deșeu pentru textile;

84.

solicită ca aplicarea noului cadru de politică în domeniul textilelor să fie coerentă cu alte instrumente de politică, și anume cu viitoarea propunere de legislație a UE privind obligația de diligență în materie de drepturi ale omului și de mediu, pentru a asigura că drepturile lucrătorilor, drepturile omului și aspectele legate de egalitatea de gen sunt abordate la nivelul tuturor etapelor lanțului valoric al industriei textile;

Lanțurile valorice ale produselor-cheie: construcțiile și clădirile

85.

invită Comisia să pună în aplicare Inițiativa „Valul de renovări ale clădirilor”, în deplină conformitate cu principiile economiei circulare, ținând seama, în același timp, de diversitatea sectorului; invită Comisia să stabilească cerințe orizontale și specifice produselor; subliniază potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de obținere a unor beneficii pentru mediu prin prelungirea duratei de viață a clădirilor, în comparație cu alternativa demolării; solicită Comisiei să examineze posibilitatea de stabilire a unor obiective de reducere a amprentei de carbon și a amprentei materiilor prime pentru clădirile din UE și de aplicare, cu titlu obligatoriu, a cadrului „Level(s)” pentru monitorizarea performanței clădirilor din punctul de vedere al sustenabilității; consideră că este necesar să se includă cerințe juridice minime privind performanța de mediu a clădirilor cu scopul de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor și performanța energetică a clădirilor;

86.

reamintește obligația Comisiei, în temeiul Directivei-cadru privind deșeurile, de a lua în considerare o revizuire a țintelor de recuperare a materialelor, stabilite în legislația UE referitoare la deșeurile provenite din activități de construcție și demolare și la fracțiunile acestora de materiale specifice și consideră că aceasta ar trebui să includă o țintă privind recuperarea materialelor pentru solurile excavate; sugerează ca, în acest demers, să se includă ținte în materie de reutilizare și reciclare și opțiunea utilizării materiilor prime secundare în construcții, asigurând, în același timp, faptul că acestea sunt mai ușor de urmărit; invită Comisia să revizuiască Regulamentul privind produsele pentru construcții și salută anunțarea Strategiei pentru un mediu construit sustenabil în 2021; consideră că adoptarea de soluții digitale în mediul construit, cum ar fi urmărirea deșeurilor, ar face posibilă o mai bună performanță energetică a clădirilor și o mai mare circularitate în sectorul construcțiilor;

87.

subliniază că este important să se pună în aplicare politici de planificare de înaltă calitate a clădirilor, care să acorde prioritate renovării, transformării și utilizării continue a clădirilor, dacă acest lucru este posibil, mai degrabă decât realizării unor construcții noi;

88.

subliniază că, întrucât 90 % din mediul construit din 2050 există deja, ar trebui să fie stabilite cerințe speciale pentru sectorul renovărilor, pentru a avea, până în 2050, clădiri complet modulare, adaptabile diferitelor utilizări și care produc mai multă energie decât consumă, utilizând în acest scop și renovările aprofundate, producția la fața locului și potențialul de reutilizare;

Lanțurile valorice ale produselor-cheie: alimentele, apa și nutrienții

89.

îndeamnă Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru a pune în aplicare obiectivul de reducere la jumătate a risipei de alimente până în 2030, în acord cu angajamentele asumate în cadrul Strategiei „De la fermă la consumator” și pe baza datelor raportate de statele membre în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile; invită Comisia să integreze în politicile relevante ale UE prevenirea pierderii și a risipei de alimente de-a lungul întregului lanț valoric alimentar, astfel cum se prevede în Strategia „De la fermă la consumator”, și reamintește că aceste măsuri ar trebui să fie în concordanță cu ierarhia deșeurilor; invită statele membre să ia măsuri cuprinzătoare pentru a limita în mod semnificativ risipa de alimente și pentru a încuraja donațiile de alimente;

90.

invită Comisia să ia măsuri pentru a închide circuitul nutrienților din sectorul agricol, pentru a reduce dependența Europei de importurile de proteine vegetale pentru hrana animalelor și pentru a spori utilizarea gunoiului de grajd reciclat și a altor nutrienți organici, cum ar fi compostul și digestatul, în locul îngrășămintelor sintetice, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a sănătății, a mediului și a ecosistemelor;

91.

pledează pentru o economie circulară bazată pe un cadru normativ solid din punct de vedere ecologic, pentru a se evita posibilele efecte toxice asupra ecosistemelor acvatice; salută Regulamentul recent adoptat privind cerințele minime pentru reutilizarea apei și revizuirea Directivei privind apa potabilă (36) și solicită punerea lor deplină în aplicare; invită Comisia să integreze pe deplin în politicile europene legătura apă-energie și reamintește că calitatea resurselor de apă și accesul la acestea se bazează pe controlul corespunzător la sursă și pe principiul „poluatorul plătește”; sprijină o abordare circulară în ceea ce privește tratarea și gestionarea apelor reziduale, scopul fiind de a promova recuperarea apelor urbane reziduale; subliniază că din apele reziduale pot fi recuperate resurse, de la celuloză, la bioplastice și la nutrienți, energie și apă, și că analiza aprofundată a opțiunilor potențiale de reutilizare poate contribui la reducerea consumului de energie și apă; sprijină revizuirea planificată a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale (37); invită Comisia să evalueze posibilitatea de a lua măsuri legislative pentru a crește eficiența utilizării apei în clădiri;

92.

subliniază că prin creșterea accesului la apă pentru toți oamenii din Uniunea Europeană se poate îmbunătăți semnificativ circularitatea, reducându-se astfel dependența de apa îmbuteliată; solicită punerea în aplicare a tuturor dispozițiilor privind accesul la apă din directiva privind apa potabilă;

93.

subliniază rolul important al bioproduselor sustenabile în tranziția către o economie circulară și neutră climatic, în special pentru că permit o mai bună valorificare a deșeurilor biologice și utilizarea reziduurilor și a produselor secundare;

94.

invită Comisia și statele membre să se asigure că colectarea separată a deșeurilor biologice, astfel cum a fost introdusă prin Directiva-cadru privind deșeurile, vizează producerea de compost de înaltă calitate pentru îmbunătățirea solului, de substanțe chimice nepericuloase, de alte produse și de energie din surse regenerabile, acolo unde acest lucru este fezabil și benefic pentru mediu;

95.

subliniază potențialul unei bioeconomii sustenabile și al unui sector forestier sustenabil; subliniază importanța punerii în aplicare a strategiilor UE în domeniul bioeconomiei și al biodiversității pentru a îmbunătăți circularitatea, înlocuind materialele fosile cu materiale biologice regenerabile, acolo unde acest lucru este benefic pentru mediu și sustenabil, inclusiv pentru biodiversitate, ținând seama de cererea tot mai mare de biomateriale;

Mai puține deșeuri, mai multă valoare

96.

subliniază că este important ca, atât în politicile legate de produse, cât și în cele privind deșeurile, să se acorde prioritate mai întâi prevenirii generării de deșeuri, în acord cu ierarhia deșeurilor stabilită de UE; invită Comisia să propună, în cadrul revizuirii Directivei-cadru privind deșeurile și a Directivei privind depozitele de deșeuri, prevăzută pentru 2024, obiective obligatorii pentru reducerea generală a deșeurilor și reducerea deșeurilor în anumite fluxuri de deșeuri și grupe de produse, precum și obiective de limitare a generării de deșeuri reziduale; consideră că obiectivele privind reutilizarea și reciclarea ar trebui să fie separate, pentru a acorda pregătirii pentru reutilizare prioritatea pe care o are în ierarhia deșeurilor;

97.

își exprimă îngrijorarea cu privire la punerea în aplicare inegală a obiectivelor UE în materie de deșeuri în statele membre; invită Comisia să asigure punerea în aplicare efectivă și deplină de către toate statele membre atât a obiectivelor actuale privind deșeurile, cât și a pachetului privind deșeurile din 2018 și îndeamnă toate statele membre să transpună integral și fără întârziere legislația din 2018;

98.

consideră că prețurile necompetitive și lipsa materiilor prime secundare de înaltă calitate și a piețelor pentru acestea se numără printre obstacolele în calea unei economii circulare; solicită Comisiei să evalueze măsuri de creștere a competitivității materiilor prime secundare, contribuind în același timp la un mediu fără substanțe toxice;

99.

consideră sectorul privat drept un partener puternic pentru creșterea cererii și a interesului clienților față de soluțiile și produsele circulare și îndeamnă statele membre să sprijine întreprinderile care au modele de afaceri, servicii sau produse care reduc deșeurile și utilizarea resurselor și să recurgă la serviciile acestora;

100.

sprijină cu tărie obiectivul ambițios de a crea o piață europeană funcțională pentru materiile prime secundare de înaltă calitate și netoxice, fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei-cadru privind deșeurile și Regulamentului privind transportul deșeurilor, și subliniază că aceasta va necesita standarde comune de calitate; reamintește că statele membre au posibilitatea de a defini criterii naționale privind subprodusele și încetarea statutului de deșeu și invită Comisia să propună criterii europene armonizate privind încetarea statutului de deșeu pentru principalele fluxuri de deșeuri, în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, pentru a elimina barierele de pe piață și a asigura o recuperare de înaltă calitate a materialelor; regretă faptul că Comisia nu a definit criterii europene specifice pentru hârtie, pneuri și textile, astfel cum se prevede în Directiva-cadru privind deșeurile;

101.

solicită Comisiei să acorde atenție normelor privind transportul transfrontalier al deșeurilor în scopul recuperării între statele membre ale UE și să le adapteze pentru a le spori gradul de claritate și de inteligibilitate, pentru a elimina barierele administrative, menținând totodată eficacitatea legislației pentru protecția sănătății umane și a mediului, precum și pentru a armoniza punerea lor în aplicare la nivelul statelor membre ale UE, inclusiv prin instituirea unui sistem electronic unic al UE pentru înregistrarea transporturilor de deșeuri;

102.

sprijină activitatea în curs a Comisiei care vizează tratarea corespunzătoare a uleiurilor uzate; invită Comisia ca, potrivit Directivei 2008/98/CE (38), să prezinte o propunere legislativă până în 2022, cu măsuri suplimentare pentru a promova regenerarea uleiurilor uzate, inclusiv prin introducerea unor ținte cantitative;

103.

reamintește că toate statele membre au obligația de a asigura că, până la 31 decembrie 2023, deșeurile biologice fie sunt separate și reciclate la sursă, fie sunt colectate separat și nu sunt amestecate cu alte tipuri de deșeuri; îndeamnă Comisia și statele membre să direcționeze investițiile pentru a extinde colectarea și compostarea deșeurilor organice;

104.

reamintește obiectivele UE în materie de deșeuri și subliniază că UE și statele membre trebuie să consolideze prevenirea generării de deșeuri și pregătirea lor pentru reutilizare, să crească capacitatea de reciclare de înaltă calitate și să renunțe la depozitarea deșeurilor în depozite, reducând la minimum incinerarea, în conformitate cu ierarhia deșeurilor; invită Comisia să definească o abordare comună la nivelul UE pentru gestionarea deșeurilor reziduale urbane care nu sunt reciclabile, pentru a asigura tratarea optimă a acestora și pentru a evita crearea unei capacități excedentare de incinerare a deșeurilor la nivelul UE, care ar putea avea efecte de blocare și ar putea împiedica dezvoltarea economiei circulare; consideră că incinerarea ar trebui să aibă loc în cele mai avansate instalații de valorificare energetică a deșeurilor, cu o eficiență energetică ridicată și emisii scăzute în UE;

105.

subliniază că colectarea separată a deșeurilor este o condiție prealabilă pentru reciclarea de înaltă calitate și pentru a menține materialele și produsele valoroase în circuitul reciclării; sprijină planurile Comisiei de a propune măsuri de îmbunătățire și armonizare a sistemelor de colectare separată existente, care ar trebui să ia în considerare cele mai bune practici din statele membre, să țină seama de diferitele condiții regionale și locale și să nu aibă impact negativ asupra bunei funcționări a sistemelor existente; solicită Comisiei să asigure punerea adecvată în aplicare a dispozițiilor prevăzute în Directiva-cadru privind deșeurile;

106.

subliniază că este necesar ca strategiile și politicile privind deșeurile să se bazeze pe date și metodologii științifice robuste, care să îmbunătățească fiabilitatea și comparabilitatea statisticilor UE; solicită, prin urmare, Comisiei să armonizeze într-o mai mare măsură statisticile privind deșeurile și să colecteze informații privind materialele și deșeurile reciclate în trei puncte: colectare, punctul de intrare în unitatea de reciclare și cota de reutilizare efectivă a materialelor reciclate;

107.

regretă că Directiva privind depozitele de deșeuri nu se axează pe prevenire și, prin urmare, solicită alinierea acesteia cu principiile generale ale Planului de acțiune pentru economia circulară, precum și ca un procent de 10 % din ținta privind depozitele de deșeuri să fie stabilit în funcție de un an de referință și o cantitate (kg) de deșeuri pe persoană pe an, pentru a preveni înlocuirea depozitării de deșeuri cu incinerarea lor;

108.

reamintește că simbioza industrială este un element esențial pentru realizarea economiei circulare prin promovarea rețelelor interconectate, în care deșeurile unei industrii devin materii prime pentru o alta, iar energia și materialele pot fi folosite într-un ciclu continuu, resursele fiind utilizate în continuare în mod productiv cât mai mult timp posibil; solicită, prin urmare, eforturi sporite pentru amplificarea simbiozei industriale la nivelul UE și sporirea eficienței și competitivității lanțului valoric industrial;

109.

subliniază că, pentru dezvoltarea unor simbioze industriale, este necesar ca teritoriile să înțeleagă și să își gestioneze mai bine fluxurile locale de resurse și să le direcționeze către implementarea de noi strategii de amenajare a teritoriului, în colaborare cu industriile, părțile interesate, administrația locală și cetățeni, și îndeamnă statele membre să solicite administrațiilor locale și regionale să identifice oportunitățile de simbioză industrială, prin cartografierea activităților economice și analiza obligatorie a fluxului de resurse;

110.

subliniază importanța punerii în aplicare a articolului 8a alineatul (1) din Directiva-cadru privind deșeurile, care prevede clar că statele membre au obligația de a defini în mod precis rolurile și responsabilitățile organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului;

111.

recomandă ca dezvoltarea unor lanțuri valorice locale, bazate pe reciclarea deșeurilor biologice pentru generarea de energie din surse regenerabile, precum biometanul, să fie sprijinită pentru a crea legături mai strânse între comunitățile rurale și cele urbane, punând totodată în aplicare ierarhia deșeurilor;

112.

subliniază nevoia de a include circularitatea produselor și intensitatea consumului de resurse în mecanismele de ajustare transfrontalieră;

Pentru o bună funcționare a circularității la nivelul cetățenilor, al regiunilor și al orașelor

113.

recunoaște rolul important al guvernelor regionale, al autorităților și comunităților locale și al IMM-urilor în economia circulară, în gestionarea deșeurilor și în punerea în aplicare a măsurilor incluse în Planul de acțiune pentru economia circulară; invită Comisia și statele membre să sprijine crearea și cooperarea unor centre de circularitate în toate regiunile europene, a unor clustere industriale și comunități locale în spiritul inițiativei propuse intitulate „noul Bauhaus european”, oferind sprijin pentru dezvoltarea unor modele circulare de proiectare, achiziții publice și gestionare a deșeurilor;

114.

sprijină ideea actualizării Agendei pentru competențe în economia circulară și invită Comisia să adapteze această agendă la nevoile specifice în materie de ocupare a forței de muncă, inclusiv cerințele în materie de educație și formare, precum și privind noile locuri de muncă necesare în tranziția către o economie circulară; invită Comisia să se asigure că Planul de acțiune privind economia circulară este legat de implementarea Pilonului european al drepturilor sociale și a strategiei privind egalitatea de gen și să asigure o tranziție echitabilă; subliniază, de asemenea, rolul crucial al partenerilor sociali în aspectele profesionale și sociale ale trecerii la o economie circulară;

115.

subliniază rolul-cheie al consumatorilor în prevenirea generării de deșeuri și gestionarea deșeurilor, precum și necesitatea de a facilita implicarea cetățenilor în colectarea separată a deșeurilor; reiterează că este important ca statele membre și autoritățile regionale și locale să sensibilizeze opinia publică cu privire la consumul sustenabil, inclusiv la modelele de consum bazate pe reutilizare, închiriere sau partajare, precum și cu privire la prevenirea generării de deșeuri și sortarea și eliminarea eficientă a deșeurilor;

116.

invită Comisia să se asigure că principiile economiei circulare sunt integrate în toate practicile și invită Comisia să sprijine statele membre în schimbul de cunoștințe și de bune practici în legătură cu diferitele eforturi în materie de economie circulară la nivel regional și local în UE;

117.

subliniază importanța cooperării dintre guverne, autoritățile locale, mediul academic și întreprinderi, inclusiv producători și cumpărători, pentru a stimula și extinde acțiunile economiei circulare; subliniază că este important ca această cooperare să se extindă și la alte părți interesate, cum ar fi întreprinderile sociale, startup-urile și ONG-urile;

118.

constată că sectorul serviciilor de reparații și întreținere are un potențial considerabil de a genera oportunități de angajare, iar dezvoltarea acestuia trebuie sprijinită și promovată, în special inițiativele, cooperativele și întreprinderile sociale de reparații de la nivel local și comunitar;

119.

subliniază rolul pe care îl pot juca tehnologiile de captare, stocare și utilizare a dioxidului de carbon care sunt sigure pentru mediu pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european; sprijină un context de politici integrate pentru a încuraja recurgerea la măsurile de captare, stocare și utilizare a dioxidului de carbon care sunt sigure pentru mediu și care asigură o reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru ca industria grea să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei dacă nu sunt disponibile opțiuni de reducere directă a emisiilor (39); reafirmă totuși că strategia UE fără emisii de dioxid de carbon ar trebui să acorde prioritate reducerilor directe ale emisiilor, precum și acțiunilor de menținere și îmbunătățire a absorbanților și a rezervoarelor naturale ale UE (40);

Stimularea eforturilor la nivel mondial

120.

sprijină ambiția Comisiei de a revizui Regulamentul privind transferurile de deșeuri pentru a asigura transparența și trasabilitatea comerțului cu deșeuri în interiorul UE, pentru a opri exportul către țările terțe de deșeuri care provoacă daune mediului sau sănătății umane și pentru a combate mai eficient comportamentele ilegale, cu scopul de a se asigura că toate deșeurile sunt tratate în conformitate cu principiile economiei circulare; în plus, sprijină Comisia să pună în aplicare recentele amendamente la Convenția de la Basel privind deșeurile de plastic și să acționeze cu respectarea deplină a obligațiilor UE în temeiul acestei convenții; solicită Comisiei să se concentreze, de asemenea, asupra următoarelor aspecte:

stimulente financiare pentru crearea unei piețe unice reale și a unor condiții de concurență echitabile pentru materiile prime secundare de înaltă calitate;

facilitarea procedurilor de promovare a capacităților de reciclare și a infrastructurilor de tratare a deșeurilor în UE;

implementarea sistemului de schimburi de date electronice pentru o mai bună monitorizare a fluxurilor de deșeuri;

punerea în aplicare a Regulamentului revizuit privind transferurile de deșeuri (41) și a Directivei-cadru privind deșeurile;

121.

salută Alianța mondială pentru economia circulară și eficiența resurselor, care contribuie la accelerarea tranziției mondiale către o economie neutră climatic, eficientă în utilizarea resurselor și circulară și invită Comisia să conducă acțiunile în direcția unui acord internațional privind gestionarea resurselor naturale, pentru ca utilizarea resurselor naturale să rămână „în limitele planetei”;

122.

sprijină eforturile depuse de Comisie pe plan internațional pentru un acord mondial privind masele plastice și pentru a promova adoptarea la scară mondială a conceptelor europene de economie circulară în ceea ce privește masele plastice; subliniază că este necesar să se garanteze că diferitele angajamente asumate la nivelul UE și la nivel mondial pot fi urmărite într-un mod integrat și transparent; invită Comisia și statele membre să joace un rol de lider activ în continuarea lucrărilor pentru inițiative internaționale vizând combaterea deșeurilor de plastic și a particulelor de microplastic din mediul marin;

123.

subliniază că este important să se prevadă că materiile prime principale și secundare importate în UE respectă drepturile omului, sănătatea umană și standarde de protecție a mediului echivalente cu cele din UE, inclusiv prin propunerea legislativă a Comisiei privind guvernanța corporativă sustenabilă și obligația de diligență, și să se asigure un nivel de concurență echitabilă în cadrul lanțurilor de aprovizionare cheie din UE; subliniază că este important să se asigure coerența dintre politicile interne și externe ale Uniunii în ceea ce privește obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune privind economia circulară, inclusiv în relațiile externe ale Uniunii și în acordurile de comerț exterior;

124.

invită producătorii europeni să își asume răspunderea atunci când vând produse în țări terțe și propune ca părțile interesate din industrie să se angajeze să extindă responsabilitatea producătorului la organizarea sau finanțarea colectării separate a produselor lor atunci când acestea devin deșeuri în țări terțe; invită, de asemenea, producătorii să remedieze neconcordanțele dintre calitatea produselor exportate și cea a produselor vândute pe piața UE;

125.

sprijină Comisia să promoveze discuții multilaterale privind nivelurile sustenabile ale utilizării resurselor și limitele planetei, inclusiv explorarea țintelor de utilizare a resurselor bazate pe date științifice;

126.

subliniază nevoia urgentă de a pune în aplicare Agenda 2030 în aspecte legate de consolidarea gestionării și protecției internaționale împotriva efectelor nocive ale substanțelor chimice asupra sănătății și a mediului; subliniază în mod deosebit importanța procesului în curs din cadrul Abordării strategice a gestionării internaționale a substanțelor chimice (SAICM), prin care se vizează crearea unui cadru solid de gestionare corespunzătoare a substanțelor chimice și a deșeurilor după anul 2020, cu ocazia celei de-a cincea Conferințe internaționale privind gestionarea substanțelor chimice, care va avea loc la Bonn, în iulie 2021;

127.

invită Comisia să promoveze folosirea unor indicatori privind eficiența resurselor, prin convenții internaționale, pentru a permite comparabilitatea între industrii și economii și a asigura condiții de concurență echitabile, precum și să susțină dialogul și cooperarea cu țările terțe;

128.

consideră că, dat fiind că resursele planetei sunt finite, ar trebui instituită o Convenție internațională privind suficiența resurselor, la care să aibă loc discuții privind accesul la resurse și implicațiile utilizării acestora, având ca fundamente sustenabilitatea și echitatea;

129.

reamintește că, pe lângă adoptarea de măsuri pentru ca UE să atingă obiectivul neutralității climatice până în 2050, trebuie să țină seama și de amprenta de carbon care rezultă din cererea de produse importate a UE; invită Comisia să identifice și să elimine barierele din calea creșterii verzi sau a ecoinovării și cele care împiedică sau restricționează accesul pe piață al produselor și serviciilor circulare din afara UE; invită Comisia să analizeze posibilitățile și beneficiile reducerii tarifelor și a barierelor netarifare pentru anumite produse și servicii pentru a încuraja dezvoltarea economiei circulare, inclusiv în contextul revizuirii în curs a sistemului generalizat de preferințe al UE (SGP); încurajează Comisia, în acest sens, să adauge dimensiunea economiei circulare la sfera negocierilor legate de Acordul privind bunurile de mediu, negocieri care ar trebui intensificate; invită Comisia să țină seama de nevoile speciale ale întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din UE, să sprijine IMM-urile să integreze economia circulară în modelul lor de afaceri, inclusiv prin stimulente, și să le sprijine în implementarea strategiilor de afaceri pentru exportul de produse circulare, în special prin lansarea unui instrument de evaluare a riscurilor pentru regulile de origine, astfel cum are în vedere în prezent Comisia; invită Comisia să aibă rol de lider în cadrul OMC în ceea ce privește tratarea produselor pe baza conținutului lor de carbon, ceea ce va face posibilă existența unor reglementări echitabile;

130.

consideră că sunt necesare dispoziții solide din punct de vedere juridic în acordurile comerciale pentru a proteja legislația UE relevantă privind economia circulară de noțiunea de barieră în calea comerțului;

131.

subliniază că o politică comercială strategică este un instrument esențial pentru promovarea tranziției economiei circulare și a agendei UE și ONU privind dezvoltarea durabilă la nivel mondial până în 2030 și pune în evidență, prin urmare, că este important să se asigure că acordurile comerciale și de investiții sunt aliniate la politicile privind economia circulară;

132.

încurajează Comisia să se implice în dialoguri deschise și transparente și să coopereze cu partenerii comerciali ai UE pentru a sprijini în continuare obiectivele economiei circulare; invită Comisia și statele membre să continue să depună eforturi în cadrul forurilor internaționale (UNCTAD, OMC, G20, G7), pentru a urma agenda UE privind economia circulară și pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel mondial cu partenerii internaționali, explorând posibilitatea de a utiliza pașapoarte digitale prin care să devină disponibile datele legate de conținutul produselor, de amprenta de carbon și de potențialul de reciclare, pentru a permite o mai bună circularitate, a promova răspunderea extinsă a producătorilor și a încuraja consumatorii să facă alegeri sustenabile; sugerează Comisiei, tot în acest sens, să colaboreze cu organizațiile multilaterale relevante pentru a ajunge la un acord privind o etichetă internațională care să fie ușor de înțeles de către consumatori și să arate dacă un produs poate fi reciclat sau nu; subliniază, în plus, că trebuie să se acorde o atenție deosebită modului în care țările partenere mai puțin dezvoltate pot participa la economia circulară și pot beneficia de aceasta; invită Comisia să integreze principiile economiei circulare îndeosebi în strategia sa intitulată „Către o strategie globală cu Africa”; solicită Comisiei să utilizeze ajutorul pentru comerț și SGP+ pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să adopte practici ale economiei circulare, inclusiv standarde pentru produse;

o

o o

133.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  https://ec.europa.eu/environment/pdf/chemicals/2020/10/Strategy.pdf.

(2)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0201.

(3)  JO C 23, 21.1.2021, p. 116.

(4)  Texte adoptate, P9_TA(2019)0078.

(5)  JO C 334, 19.9.2018, p. 60.

(6)  JO C 265, 11.8.2017, p. 65.

(7)  JO C 433, 23.12.2019, p. 146.

(8)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0198.

(9)  JO L 177, 5.6.2020, p. 32.

(10)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0201.

(11)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0005.

(12)  JO C 433, 23.12.2019, p. 136.

(13)  JO C 433, 23.12.2019, p. 146.

(14)  JO C 76, 9.3.2020, p. 192.

(15)  JO L 155, 12.6.2019, p. 1.

(16)  JO L 150, 14.6.2018, p. 109.

(17)  JO L 150, 14.6.2018, p. 141.

(18)  JO L 150, 14.6.2018, p. 100.

(19)  JO L 150, 14.6.2018, p. 93.

(20)  JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(21)  https://www.resourcepanel.org/ro/reports/global-resources-outlook

(22)  https://www.resourcepanel.org/ro/reports/resource-efficiency-and-climate-change

(23)  https://science.sciencemag.org/content/369/6510/1455

(24)  https://www.ellenmacarthurfoundation.org/assets/downloads/publications/EllenMacArthurFoundation_Growth-Within_July15.pdf

(25)  Raport privind indicatorii de mediu 2014: impactul asupra mediului al sistemelor de producție și consum din Europa. Agenția Europeană de Mediu 2014.

(26)  Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(27)  Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

(28)  Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (JO L 157, 15.6.2016, p. 1).

(29)  Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).

(30)  Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE (JO L 136, 22.5.2019, p. 28).

(31)  Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1).

(32)  Directiva 2014/53/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio și de abrogare a Directivei 1999/5/CE (JO L 153, 22.5.2014, p. 62).

(33)  Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (JO L 153, 18.6.2010, p. 1).

(34)  Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz (JO L 269, 21.10.2000, p. 34).

(35)  Decizia 97/129/CE a Comisiei din 28 ianuarie 1997 de stabilire a sistemului de identificare a materialelor folosite pentru ambalaje, în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile provenite din ambalaje (JO L 50, 20.2.1997, p. 28).

(36)  Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32).

(37)  Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(38)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(39)  Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul verde european, punctul 33.

(40)  Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în conformitate cu Acordul de la Paris, punctul 13.

(41)  Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190, 12.7.2006, p. 1).