Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 465 din 17-11-2021

P9_TA(2021)0045

Impactul COVID-19 asupra tineretului și a sportului

Rezoluția Parlamentului European din 10 februarie 2021 referitoare la impactul COVID-19 asupra tineretului și asupra sportului (2020/2864(RSP))

(2021/C 465/08)

Parlamentul European,

având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană și Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

având în vedere articolul 14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (1),

având în vedere rezoluția sa din 8 iulie 2020 referitoare la drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și ale familiilor lor în cadrul crizei provocate de COVID-19 (2),

având în vedere rezoluția sa din 17 septembrie 2020 privind viitorul demografic al Europei (3),

având în vedere rezoluția sa din 8 octombrie 2020 referitoare la Garanția pentru tineret (4),

având în vedere rezoluția sa din 22 octombrie 2020 referitoare la viitorul învățământului european în contextul pandemiei de COVID-19 (5),

având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la impactul COVID-19 asupra tineretului și a sportului (O-000074/2020 – B9-0005/2021),

având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru cultură și educație,

A.

întrucât, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (6), actuala pandemie de COVID-19 afectează tinerii în mod disproporționat și este probabil ca aceștia să sufere efecte negative grave și de lungă durată asupra situației lor economice, a sănătății și a stării lor de bine, inclusiv pierderea oportunităților de educație, voluntariat și formare într-o etapă crucială a dezvoltării lor;

B.

întrucât impactul pandemiei de COVID-19 asupra funcționării programelor UE pentru tineret și educație în domeniul muncii pentru tineri și al voluntariatului, asupra sistemelor naționale de învățământ, asupra ocupării forței de muncă și a veniturilor și asupra libertăților civile exacerbează inegalitățile, așa cum reiese din statisticile OCDE, care arată că numai aproximativ jumătate dintre elevi pot avea acces la întreaga programă de învățământ sau la cea mai mare parte a acesteia, în pofida eforturilor țărilor de a oferi soluții de învățare online; întrucât această situație agravează consecințele decalajului digital și împiedică dezvoltarea competențelor digitale necesare, iar accesul la programa școlară nu înseamnă întotdeauna că elevii aflați în dificultate pot învăța;

C.

întrucât tinerii s-au aflat în centrul activităților de solidaritate pentru a răspunde nevoilor comunităților lor, în contextul pandemiei de COVID-19, de la lansarea de campanii de sensibilizare, la participarea în prima linie, în cadrul Corpului european de solidaritate și la alte inițiative de voluntariat;

D.

întrucât efectele negative ale pandemiei sunt atât de ample încât au contribuit și mai mult la restrângerea spațiului civic în statele membre din întreaga Europă; multe activități pentru tineret și organizații sportive se confruntă cu perspectiva de a trebui să se închidă, ceea ce ar avea un impact negativ asupra structurilor consacrate de cooperare europeană și internațională și ar limita în mod substanțial angajamentul civic;

E.

întrucât efectele psihosociale ale COVID-19 afectează sănătatea mintală a tinerilor și capacitatea de socializare, atât din cauza factorilor imediați, cât și a celor pe termen lung; întrucât lipsa activităților recreative și constrângerile sociale au un efect disproporționat asupra copiilor și tinerilor cu dizabilități;

F.

întrucât pandemia de COVID-19 a avut un impact devastator asupra sportului și a sectoarelor și industriilor conexe; întrucât impactul economic asupra sportului profesionist a fost enorm, deoarece veniturile au scăzut din cauză că numeroase evenimente de la toate nivelurile au trebuit să fie anulate sau organizate fără spectatori;

G.

întrucât impactul actual al pandemiei asupra sportului semiprofesionist și de masă și a activităților recreative este devastator, existența multor cluburi sportive fiind amenințată, deoarece ele sunt în mod inerent organizații non-profit și funcționează în cea mai mare parte cu ajutorul voluntarilor și, prin urmare, își desfășoară activitatea fără rezerve financiare;

H.

întrucât constrângerile pandemiei de COVID-19 și lipsa unor posibilități suficiente de antrenament și pregătire regulate în sportul de contact fizic dăunează evoluției și dezvoltării sportivilor;

I.

întrucât sportul este un sector economic important, care reprezintă 2,12 % din PIB-ul total și 2,72 % din totalul locurilor de muncă din UE și creează aproximativ 5,67 milioane de locuri de muncă;

J.

întrucât sportul îndeplinește funcții sociale importante, de exemplu prin promovarea incluziunii sociale, a integrării, a coeziunii și a valorilor, precum respectul și înțelegerea reciproce, solidaritatea, diversitatea și egalitatea, inclusiv egalitatea de gen; întrucât sportul și activitățile de voluntariat asociate pot îmbunătăți sănătatea fizică și mintală și, în special, capacitatea de inserție profesională a tinerilor, ajutând totodată tinerii să stea departe de implicarea în violență, inclusiv violența de gen, criminalitate și consumul de droguri;

Tineretul

1.

este preocupat de faptul că, din cauza faptului că piața forței de muncă tinere este deosebit de sensibilă la ciclurile și crizele economice, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este afectată mai puternic de consecințele pandemiei actuale, amplificând tendințele negative ale unui sector dominat în mare măsură de locuri de muncă instabile, slab remunerate, cu fracțiune de normă, cu protecție legală și standarde de securitate socială mai slabe;

2.

subliniază impactul deosebit de acut pe care pandemia actuală l-a avut asupra tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și subliniază necesitatea de a soluționa problemele cu care se confruntă tinerii din grupurile vulnerabile; subliniază necesitatea de a lua în considerare disparitățile considerabile între femei și bărbați în privința proporției persoanelor care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

3.

subliniază că sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă, caracterizate adesea de salarii mici, cum ar fi comerțul cu ridicata și cu amănuntul, serviciile de cazare, turism și alimentație, care, în general, angajează lucrători tineri necalificați și studenți care lucrează, au fost afectate cel mai dramatic; constată că șomajul și sărăcia în rândul tinerilor au crescut constant de la izbucnirea pandemiei; consideră că este probabil ca șomajul în rândul tinerilor să crească în continuare pe termen scurt și să se mențină, pe termen lung, peste nivelurile din perioada anterioară pandemiei;

4.

îndeamnă Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a contracara efectele dezastruoase asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, inclusiv prin politici macroeconomice (fiscale și monetare) care direcționează cheltuielile publice către acordarea de subvenții pentru recrutare sau garanții pentru tineret în sprijinul unor programe adaptate pentru menținerea și crearea de locuri de muncă și pentru perfecționarea și recalificarea tinerilor, precum și prin investiții în sectoarele economice care au potențialul de a absorbi tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă, oferind locuri de muncă de calitate și condiții decente de muncă și remunerare;

5.

reamintește rolul voluntariatului în dezvoltarea aptitudinilor de viață și profesionale ale tinerilor; consideră că activitățile de voluntariat sprijinite financiar au potențialul de a-i ajuta pe tinerii șomeri să facă față șocului economic al crizei provocate de pandemia de COVID-19, să-și aducă, în același timp, contribuția în societate și să dobândească o experiență valoroasă care le facilitează tranziția către un loc de muncă stabil pe termen lung; consideră că Corpul european de solidaritate îi poate ajuta pe tinerii europeni să își deschidă orizontul dincolo de realitățile lor locale; îndeamnă Comisia, în acest sens, să ofere claritate și orientări uniforme pentru punerea în aplicare a programelor în situații de criză și pentru eliminarea barierelor din calea participării cauzate, printre altele, de lipsa flexibilității finanțării, reducerea finanțării, restricțiile înăsprite privind acordarea de vize voluntarilor din țările partenere și de incapacitatea de a asigura statutul juridic al tinerilor ca voluntari;

6.

subliniază importanța capitală a învățării informale și non-formale, artelor, sportului, voluntariatului și activităților sociale pentru a încuraja participarea tinerilor și coeziunea socială, acestea putând avea un puternic impact asupra comunităților locale și contribui la soluționarea multor probleme societale de azi;

7.

subliniază că, prin acordul încheiat la 21 iulie 2020, Consiliul European ar fi trebuit să fie mai ambițios în ceea ce privește sprijinul acordat generațiilor tinere, viitorul Europei, nu în ultimul rând prin includerea unui sprijin mai mare pentru tineri în planurile de redresare, alocând 10 % educației și o contribuție de 20 % pentru strategia digitală europeană și realizarea unei piețe unice digitale; subliniază, în acest context, că programele sectoriale care se concentrează direct pe tineret, cum ar fi Erasmus +, Corpul european de solidaritate, Garanția pentru tineret și Garanția pentru copii, sau care au potențialul de a sprijini tranziția către o Europă mai echitabilă și mai sustenabilă din punct de vedere social și ecologic, trebuie să fie mobilizate astfel încât să își atingă întregul potențial, deoarece riscă să nu își atingă obiectivele ambițioase, ceea ce ar fi extrem de dezamăgitor pentru tineri și generațiile viitoare;

8.

subliniază că actuala pandemie a exacerbat decalajul digital din UE și, ca atare, subliniază nevoia urgentă de a promova alfabetizarea digitală pentru toți și de a încuraja utilizarea, recunoașterea și validarea pe scară largă a alternativelor, inclusiv a oportunităților de învățare informală și non-formală, cum ar fi învățarea și formarea online și digitală; solicită, în special, o concentrare și un sprijin puternice pentru tinerii cursanți care au suferit o pierdere de venituri în învățământul și formarea tehnice, duale și profesionale, precum și dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a unor instrumente digitale de calitate, a materialelor de predare și de învățare și a conținutului, pentru a preveni abandonul școlar și pentru a asigura o tranziție lină și eficace de la școală la locul de muncă; subliniază că, în pofida contextului specific al COVID-19, este important să se mențină învățarea în persoană pentru a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă, în special copiii de vârstă mică, grupurile vulnerabile și tinerii care provin din medii socioeconomice dificile, fără mijloace sau competențe tehnologice;

9.

îndeamnă Comisia și statele membre să crească investițiile în soluții și alfabetizare digitale pentru dezvoltarea de aptitudini, competențe și calificări practice, să pună la dispoziția tuturor accesul la alfabetizarea digitală și să promoveze dezvoltarea unor instrumente de învățare online independente, multilingve, favorabile incluziunii și gratuite, pentru a îmbunătăți nivelul general al aptitudinilor și competențelor digitale în cadrul punerii în aplicare a Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027); subliniază necesitatea de a dezvolta competențe în rândul cadrelor didactice, formatorilor, directorilor de școală, părinților și al managerilor, în vederea îmbunătățirii ofertei de învățare online, la distanță și mixtă, cu un accent deosebit pe programele de dezvoltare a competențelor;

10.

este preocupat de faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 a sporit anxietatea și frica în rândul tinerilor, ceea ce riscă să aibă un impact considerabil asupra vieții lor și a tranziției de la școală la locul de muncă; solicită utilizarea pe scară largă a serviciilor personalizate de sănătate mintală, a sprijinului psihosocial și a activităților sportive, fie ca măsuri de sine stătătoare, fie ca măsuri modulare, precum și extinderea sprijinului pentru bunăstarea mintală în instituțiile de educație și formare, pentru a garanta că pandemia nu produce efecte psihologice de lungă durată; subliniază impactul pandemiei asupra tinerilor cu handicap și a tinerilor care locuiesc în zone rurale și îndepărtate și invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită nevoilor acestui grup, adaptând măsurile și serviciile de sprijin disponibile;

11.

solicită o abordare bazată pe drepturi și pe principiile nediscriminării și egalității, care să fie aplicată diferitelor politici pentru a aborda formele multiple de discriminare cu care se confruntă tinerii în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și reamintește Comisiei și statelor membre necesitatea unei abordări speciale pentru sprijinirea și protejarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi tinerii cu dizabilități, tinerii din medii defavorizate și expuși riscului de violență domestică, tinerii migranți și refugiații, precum și membrii tineri ai comunității LGTBIQ +; subliniază importanța accesului liber la informații de calitate privind pandemia de COVID-19 în ansamblu, adaptate nevoilor tinerilor;

12.

subliniază că activitățile sportive și activitățile pentru tineret, în toată diversitatea lor, sunt în pericol în întreaga Europă, ceea ce duce la reducerea spațiului civic și îndeamnă Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a menține structurile și a asigura diversitatea ofertei în domeniul tineretului și sportului; reamintește necesitatea implicării puternice a autorităților locale, a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali în punerea în aplicare a unor soluții menite să sprijine tinerii și organizațiile de tineret și sportive; subliniază importanța sportului organizat și a organizațiilor de tineret pentru coeziunea socială;

Sportul

13.

este profund îngrijorat de posibilele daune de durată aduse sectorului sportului, nu numai din punct de vedere economic și al ocupării forței de muncă, ci și pentru societate în ansamblu;

14.

subliniază că sportul și exercițiile fizice sunt deosebit de importante în circumstanțele cauzate de pandemie, deoarece acestea consolidează reziliența fizică și mentală; salută faptul că, potrivit datelor, măsurile de izolare au determinat unele persoane să practice anumite sporturi individuale mai frecvent și mai activ; este preocupat, pe de altă parte, de lipsa activității fizice observată în rândul multor tineri în timpul măsurilor de izolare și de consecințele pe care acest lucru le-ar putea avea asupra sănătății publice;

15.

subliniază că modelul sportiv european trebuie menținut și promovat, întrucât solidaritatea, echitatea și abordarea bazată pe valori vor fi mai importante ca oricând pentru redresarea sectorului sporturilor și pentru supraviețuirea sportului de masă;

16.

reamintește că sportul promovează și inculcă valori precum respectul și înțelegerea reciproce, solidaritatea, diversitatea, echitatea, cooperarea și angajamentul civic și promovează coeziunea și integrarea migranților și a refugiaților; subliniază faptul că sportul nu cunoaște granițe și reunește persoane din medii socioeconomice și etnice diferite; consideră că sportul de masă, în special, joacă un rol esențial în promovarea incluziunii sociale a persoanelor cu mai puține oportunități, a persoanelor care aparțin grupurilor vulnerabile și a persoanelor cu dizabilități; invită Comisia, în acest sens, să consolideze incluziunea prin sport și să exploreze noi căi pentru a maximiza impactul și influența sa; solicită să se acorde un sprijin sporit familiilor cu venituri mici pentru a le permite copiilor lor să participe la activități sportive și la alte activități recreative;

17.

subliniază că persoanele cu handicap se confruntă cu provocări financiare și organizaționale considerabile în ceea ce privește accesul la sport, atât în contextul sportului de masă, cât și la nivel profesionist, care au fost exacerbate în timpul pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, îndeamnă Comisia să abordeze această problemă în mod specific în viitoarea sa strategie pentru persoanele cu handicap;

18.

evidențiază că pandemia de COVID-19 are consecințe devastatoare asupra întregului sector al sporturilor, la toate nivelurile, în special asupra organizațiilor și cluburilor, ligilor, centrelor de fitness, sportivilor, antrenorilor, personalului și afacerilor legate de sport, inclusiv asupra organizatorilor de evenimente sportive și a mass-mediei din domeniul sportului; consideră că drumul către redresare va fi dificil și subliniază necesitatea unor măsuri de ajutor specifice;

19.

consideră că instrumentele generale de redresare adoptate de UE ca răspuns la criză trebuie să contribuie la sprijinirea sectorului sportului pe termen scurt și îndeamnă statele membre să se asigure că sectorul sportului beneficiază de fondurile naționale de sprijin, de fondurile structurale și de planurile naționale de redresare și reziliență, în ciuda caracteristicilor sale specifice și a structurilor sale organizaționale;

20.

subliniază importanța pachetelor de salvare care vizează toate sporturile; subliniază că, deși sporturile majore pentru public au fost adesea cel mai afectate din punct de vedere financiar, acestea nu ar trebui să fie singurele eligibile pentru ajutor financiar sau cărora li se acordă prioritate în acest sens;

21.

consideră că este posibil ca sprijinul financiar existent să nu fie suficient și invită Comisia să exploreze toate căile posibile de furnizare a unui sprijin specific suplimentar atât pentru sporturile de amatori, cât și pentru cele profesioniste, cu scopul de a crește viabilitatea întregului sector;

22.

invită Comisia și statele membre să consolideze redresarea și reziliența sectorului sporturilor în general și a sportului de masă în special, prin intermediul programelor UE disponibile și pentru care sectorul este eligibil, inclusiv programul Erasmus + și Corpul european de solidaritate, și să asigure accesul deplin al sportului la Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus și EU4Health; subliniază că integrarea sportului în reglementările relevante și eliminarea tuturor obstacolelor din procesul de solicitare la nivel național sunt esențiale în acest sens;

23.

invită Comisia să evalueze în detaliu impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 asupra sportului în toate statele membre și, pe baza rezultatelor acestei evaluări, să elaboreze o abordare europeană pentru a face față provocărilor și pentru a atenua posibilele consecințe;

24.

solicită un schimb structurat și sistematic de bune practici între statele membre în ceea ce privește abordarea efectelor crizei asupra sportului și o analiză sistematică a datelor și informațiilor privind participarea la activități sportive și impactul COVID-19; consideră că este util să se exploreze dezvoltarea unor noi modalități de practicare a sportului în situații care necesită distanțare fizică;

25.

consideră că este nevoie urgentă de o cooperare transsectorială amplă pentru a depăși provocările care au apărut în sectorul sportului ca urmare a pandemiei de COVID-19; subliniază, în acest sens, că ar trebui încurajată în continuare colaborarea la toate nivelurile, inclusiv cu toți cei implicați în sport, sectorul afacerilor legate de sport și alte părți interesate relevante;

26.

constată că utilizarea soluțiilor digitale, cum ar fi aplicațiile sportive, a crescut în timpul crizei; consideră că digitalizarea în continuare a sectorului sportului va spori reziliența acestuia în orice criză viitoare; solicită dezvoltarea unor instrumente digitale care să permită finanțarea activităților sportive în timpul pandemiei;

27.

invită Comisia să coordoneze toate măsurile luate pentru a aborda consecințele pandemiei de COVID-19 asupra sportului într-un plan de acțiune specific al UE;

28.

îndeamnă Consiliul să acorde prioritate măsurilor și acțiunilor menite să ajute sectorul să facă față consecințelor pandemiei pe termen scurt și lung în viitorul Plan de lucru al UE pentru sport;

29.

consideră că, atât timp cât pandemia continuă să evolueze, federațiile sportive europene și internaționale și statele membre vor trebui să participe la un dialog coordonat pentru a discuta posibilitățile de continuare în siguranță a evenimentelor și competițiilor sportive internaționale majore; îndeamnă statele membre și Comisia să depună eforturi pentru o abordare coordonată în ceea ce privește prezența pe stadioane, restricțiile de călătorie și testarea COVID-19 pentru a permite planificarea eficientă și organizarea responsabilă a competițiilor sportive paneuropene;

30.

solicită măsuri de consolidare a prevenirii dopajului în timpul măsurilor de izolare impuse de pandemia de COVID-19 și după acestea pentru a promova sănătatea sportivilor și fair play-ul în sportul european;

31.

consideră că sporturile au fost afectate în mod diferit și că, în cadrul anumitor sporturi, cluburile mai mici, competițiile diviziilor inferioare și activitățile de masă au avut de suferit, în special din cauza dependenței lor economice de micii sponsori sau de contribuțiile sportivilor înșiși; subliniază că sporturile practicate de amatori constituie baza sportului profesionist, întrucât cluburile mici din sportul de masă au o contribuție semnificativă la dezvoltarea tinerilor sportivi și funcționează în principal cu ajutorul voluntarilor; subliniază importanța solidarității la nivelul comunității sportive europene în cadrul diferitelor sporturi și între ele și solicită un sprijin sporit pentru sporturile mai puțin populare și sportul de masă, având în vedere dificultățile economice legate de menținerea activităților lor;

32.

subliniază că constrângerile cauzate de pandemia de COVID-19 și lipsa unor posibilități suficiente de antrenament și pregătire regulate pentru sporturile de contact fizic au dăunat evoluției și dezvoltării sportivilor; consideră că organizatorii de evenimente, formatorii și sportivii înșiși ar trebui să fie informați cu privire la posibilele implicații ale lipsei prelungite de antrenament intensiv; solicită cooperarea între instituțiile și organizațiile din domeniul sporturilor în ceea ce privește sprijinirea proiectelor și conceptelor care pun accentul pe recuperarea capacităților pierdute;

33.

consideră că arenele și stadioanele sunt fundamentale pentru structura socială a sportului și ecosistemele culturale ale societăților noastre; recunoaște că facilitarea redeschiderii locurilor de desfășurare a activităților sportive este esențială pentru sănătatea și starea de bine a cetățenilor noștri și pentru redresarea economică, atât în prezent, cât și în viitor;

o

o o

34.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0054.

(2)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0183.

(3)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0239.

(4)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0267.

(5)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0282.

(6)  Global report, Youth & COVID-19: Impacts on jobs, education, rights and mental well-being, 11 august 2020.