Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 465 din 17-11-2021

P9_TA(2021)0057

Situația politică în Uganda

Rezoluția Parlamentului European din 11 februarie 2021 referitoare la situația politică din Uganda (2021/2545(RSP))

(2021/C 465/16)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Uganda,

având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), în numele Uniunii Europene, din 20 ianuarie 2021 referitoare la alegerile din Uganda,

având în vedere declarația VP/ÎR din 12 ianuarie 2021 referitoare la viitoarele alegeri prezidențiale din Uganda,

având în vedere observațiile ambasadorului UE Attilio Pacifici din 12 ianuarie 2021 referitoare la înghețarea conturilor bancare ale ONG-urilor,

având în vedere declarația locală comună a delegațiilor Uniunii Europene în Uganda și a misiunilor diplomatice în Uganda ale Austriei, Belgiei, Danemarcei, Franței, Germaniei, Irlandei, Italiei, Țărilor de Jos, Suediei, Islandei și Norvegiei din 26 noiembrie 2020 privind recentele violențe legate de alegerile din Uganda,

având în vedere nota de informare pentru presă a purtătorului de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 8 ianuarie 2021 privind Uganda,

având în vedere declarația experților ONU în drepturile omului din 29 decembrie 2020 intitulată „Uganda: experții ONU serios îngrijorați de represiunea în contextul alegerilor”,

având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948, la care Uganda este parte semnatară,

având în vedere Convenția Internațională asupra Drepturilor Civile și Politice din 16 decembrie 1966, ratificată de Uganda la 21 iunie 1995,

având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din 27 iunie 1981,

având în vedere Carta africană privind democrația, alegerile și guvernarea din 30 ianuarie 2007,

având în vedere Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984,

având în vedere Constituția Republicii Uganda din 1995, modificată în 2005,

având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte („Acordul de la Cotonou”) din 23 iunie 2000 (1), în special articolul 8 alineatul (4) referitor la nediscriminare,

având în vedere Strategia comună UE-Africa,

având în vedere Raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor din Uganda din 18 februarie 2016,

având în vedere declarația locală comună a Grupului de parteneri pentru democrație și guvernanță (PDG) din 23 decembrie 2020 privind arestarea activiștilor în domeniul drepturilor omului în Uganda,

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pe care aceasta le conține,

având în vedere programul indicativ național privind Uganda a celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare,

având în vedere articolul 144 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât la 14 ianuarie 2021 alegătorii ugandezi s-au prezentat la urne pentru alegerea președintelui și a membrilor parlamentului în contextul numeroaselor semnalări de nereguli și întrucât la 16 ianuarie 2021 Comisia electorală l-a declarat pe președintele Yoweri Museveni, aflat în funcție de 35 de ani, câștigătorul celui de-al șaselea mandat, cu 59 % din voturi, înaintea principalului lider al opoziției, Robert Kyagulanyi Ssentamu, cunoscut și sub numele de Bobi Wine, care a primit 35 % din voturi; întrucât rezultatele alegerilor au fost dificil de verificat, deoarece Comisia electorală nu a urmat procedura prescrisă de numărare;

B.

întrucât perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din Uganda din 2020 a fost marcată de violență, candidații opoziției, organizațiile societății civile, apărătorii drepturilor omului, experții electorali și jurnaliștii confruntându-se cu opresiune și intimidare sistematică în exercitarea drepturilor lor legitime; întrucât utilizarea excesivă a forței de către autoritățile de aplicare a legii și de cele de securitate a afectat grav procesul electoral;

C.

întrucât, începând cu toamna anului 2020, autoritățile și-au intensificat represiunea împotriva opoziției politice în perioada premergătoare alegerilor, autoritățile de securitate arestându-i pe principalii candidați ai opoziției Bobi Wine, Patrick Oboi Amuriat și gen.-lt. Henry Tumukunde, perturbându-le mitingurile și limitând relatarea în mass-media în legătură cu alegerile;

D.

întrucât candidatul la președinție al partidului de opoziție Forumul pentru schimbări democratice, Patrick Oboi Amuriat, a fost arestat de mai multe ori înainte de alegeri, participanții la unul dintre mitingurile sale de campanie au fost dispersați cu gaze lacrimogene la 9 noiembrie 2020, iar convoiul său a fost ținta focurilor de armă ale poliției la 6 ianuarie 2021;

E.

întrucât militarizarea crescândă a campaniei electorale a devenit vizibilă în special la 18 și 19 noiembrie 2020, când forțele de securitate i-au reprimat pe protestatarii care cereau eliberarea candidatului la președinție Bobi Wine, reținut în acel moment, ceea ce a avut ca rezultat moartea a cel puțin 54 de protestatari în cel puțin șapte districte din țară, sute de arestări și dispariția unor persoane;

F.

întrucât după alegeri candidatul opoziției Bobi Wine a fost plasat în arest la domiciliu de facto, forțele de securitate înconjurându-i casa timp de 11 zile;

G.

întrucât la 1 februarie 2021 Bobi Wine a depus o petiție la Înalta Curte din Uganda prin care contesta rezultatele alegerilor, acuzând frauda pe scară largă, inclusiv implicarea armatei în introducerea ilicită de buletine de vot în urne, în votarea în locul alegătorilor și în descurajarea acestora de a intra în secțiile de votare; întrucât președintele Museveni s-a confruntat cu contestații în fața Înaltei Curți în urma ultimelor patru runde de alegeri;

H.

întrucât la 7 ianuarie 2021 Bobi Wine a depus o petiție la Curtea Penală Internațională (CPI), acuzându-l pe președintele Museveni și pe alți nouă înalți funcționari de numeroase încălcări ale drepturilor omului;

I.

întrucât observatorii internaționali și experții misiunilor de observare a alegerilor au fost în mare parte absenți, în urma neacreditării misiunilor de către autoritățile ugandeze și întrucât autoritățile nu au aplicat recomandări ale misiunilor anterioare, întrucât UE s-a oferit să trimită o mică echipă de observatori electorali, dar oferta a fost respinsă; întrucât SUA și-au anulat misiunea de observare a alegerilor generale din Uganda, deoarece majoritatea cererilor lor de acreditare au fost respinse; întrucât raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor din 2016 a formulat aproximativ 30 de recomandări, inclusiv sublinierea necesității de a înființa un organism electoral mai independent și de a elimina utilizarea excesivă a forței de către serviciile de securitate, dintre care niciuna nu a fost pusă în aplicare de către autoritățile ugandeze;

J.

întrucât guvernul a limitat accesul la internet înainte de alegeri și a început să introducă o taxă pe platformele de comunicare socială pentru utilizatorii de date și întrucât au existat relatări privind blocarea accesului la mesageriile online și la platformele de comunicare socială înainte de alegeri; întrucât accesul la unele site-uri de socializare rămâne limitat;

K.

întrucât și pandemia de COVID-19 a fost utilizată ca pretext pentru represiune și impunerea de restricții disproporționate asupra reuniunilor și activităților opoziției; întrucât Uganda a raportat aproximativ 40 000 de cazuri de COVID-19; întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că măsurile legate de pandemia de COVID-19 au fost utilizate pentru a limita libertățile politice și participarea politică în timpul procesului electoral; întrucât la 26 decembrie 2020 Uganda a suspendat campania electorală în regiunile în care opoziția s-a bucurat de o popularitate deosebită, inclusiv în Mbarara, Kabarole, Luwero, Kasese, Masaka, Wakiso, Jinja, Kalungu, Kazo, Kampala și Tororo, invocând măsurile de precauție împotriva COVID-19;

L.

întrucât în mai multe rânduri măsurile restrictive legate de COVID-19 au vizat anumite grupuri, având ca rezultat violență excesivă și arestări arbitrare fără acces la asistență juridică, după cum o ilustrează raidul poliției organizat la 29 martie 2020 asupra fundației „Copiii Soarelui”, un centru care oferă cazare tinerilor fără adăpost care se identifică ca lesbiene, homosexuali, bisexuali sau transsexuali;

M.

întrucât în noiembrie 2020 Biroul național pentru ONG-uri (organizații neguvernamentale) a oprit arbitrar activitățile organizației nou-înființate National Election Watch Uganda, o organizație a societății civile condusă de cetățeni creată pentru a observa alegerile; Întrucât Autoritatea de Informații Financiare din Uganda a înghețat conturile bancare ale mai multor organizații ale societății civile, inclusiv ale Forumului ONG-urilor naționale din Uganda și ale Rețelei femeilor din Uganda (UWONET), invocând acuzații neconfirmate de finanțare a terorismului;

N.

întrucât în ultimii ani autoritățile ugandeze au luat măsuri având ca țintă din ce în ce mai mult organizațiile societății civile, în special cele care activează în domeniul drepturilor omului și al alegerilor; întrucât la 23 decembrie 2020 Nicholas Opiyo, un avocat renumit în domeniul drepturilor omului și laureat al Premiului Saharov, a fost arestat alături de alți trei avocați – Herbert Dakasi, Anthony Odur și Esomu Obure – și Hamid Tenywa, membru al Platformei pentru unitate națională (NUP), pentru acuzații de spălare de bani și de încălcare a garanțiilor constituționale ale Ugandei; întrucât Nicholas Opiyo a fost eliberat pe cauțiune la 30 decembrie 2020, dar încă așteaptă procesul; întrucât Opiyo contestă vehement acuzațiile, afirmând că fondurile au fost utilizate legal pentru a sprijini activitatea desfășurată de organizația Chapter Four Uganda în domeniul drepturilor omului;

O.

întrucât sute de susținători ai NUP au fost răpiți de agenți de securitate în cursul campaniei, iar un număr necunoscut dintre aceștia sunt încă reținuți forțat sau au dispărut;

P.

întrucât la 2 ianuarie 2020 într-o scrisoare adresată Ministerului de Finanțe, președintele Museveni a dispus suspendarea Mecanismului pentru guvernanță democratică (DGF); întrucât DGF finanțează majoritatea ONG-urilor din Uganda și este sprijinit de numeroase state membre, inclusiv Austria, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Danemarca și Irlanda; întrucât scopul său este de a consolida democratizarea, de a proteja drepturile omului, de a îmbunătăți accesul la justiție și de a spori responsabilitatea; întrucât punerea în aplicare a unor programe importante cu finanțare din partea UE este serios obstrucționată;

Q.

întrucât în decembrie 2020 Rețeaua pentru drepturile omului pentru jurnaliști – Uganda a semnalat peste 100 de cazuri de încălcări ale drepturilor omului comise împotriva jurnaliștilor, inclusiv acte de violență ale poliției, care au avut loc în cea mai mare parte în timpul în care aceștia relatau despre campaniile candidaților politici; întrucât poliția a promis la 30 decembrie 2020 că numai „jurnaliștilor autorizați” li se va permite să relateze în legătură cu votul; întrucât la sfârșitul lunii noiembrie 2020 autoritățile au expulzat trei jurnaliști canadieni; întrucât Uganda se situează pe locul 125 din 180 în Clasamentul mondial pentru 2020 al libertății presei întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere;

R.

întrucât la 12 decembrie 2020 guvernul a înghețat activele a patru ONG-uri active în campanii electorale care încurajează participarea femeilor și a tinerilor – UWONET, Forumul național al ONG-urilor, Centrul Internațional pentru Pace al Femeilor și Alianța pentru monitorizarea financiară a alegerilor – sub acuzații de finanțare a terorismului;

S.

întrucât la 11 ianuarie 2021 Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a condamnat ceea ce a numit „deteriorarea situației drepturilor omului în Uganda” și a semnalat numeroase încălcări ale drepturilor omului, inclusiv ale dreptului la liberă exprimare, la întrunire pașnică și la participare, precum și uciderea arbitrară, arestul și detenția arbitrare și tortura;

T.

întrucât în campania electorală și în declarațiile președintelui Museveni a fost prezentă o retorică tot mai antioccidentală;

U.

întrucât Uganda are una dintre populațiile cele mai tinere și în cea mai rapidă creștere din lume, din care o mare parte și-a exercitat dreptul de vot în mod pașnic; întrucât un milion de tineri alegători eligibili nu au fost înregistrați de Comisia electorală națională din Uganda, care a susținut că nu dispune de resursele materiale necesare pentru a-i înregistra;

V.

întrucât UE pune la dispoziția Ugandei, prin intermediul celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare, 578 de milioane EUR pentru a sprijini promovarea bunei guvernări, îmbunătățirea infrastructurii, asigurarea securității alimentare și sprijinirea agriculturii; întrucât Uganda primește și 112,2 milioane EUR din Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa;

W.

întrucât cooperarea pentru securitate și dezvoltare dintre Uganda și UE, SUA și alte țări se desfășoară în contextul Misiunii Uniunii Africane de menținere a păcii în Somalia (AMISOM);

X.

întrucât în clasamentul indicelui dezvoltării umane al ONU Uganda se plasează pe locul 159 din 189 și întrucât, potrivit Transparency International, Uganda se plasează pe locul 137 din 180 de țări în clasamentul Indicelui de percepție a corupției;

Y.

întrucât Uganda are una dintre cele mai severe legi din lume împotriva homosexualității și întrucât discriminarea și violența împotriva persoanelor LGBTQ+ persistă;

Z.

întrucât fostul lider de miliție și fostul copil-soldat Dominic Ongwen din Uganda a fost găsit vinovat de crime de război și crime împotriva umanității printr-o hotărâre de referință a CPI din 4 februarie 2021, în urma căreia a fost condamnat pentru 61 de capete de acuzare individuale de omor, viol, sclavie sexuală, răpire și tortură comise în timpul perioadei în care a comandat Armata de Rezistență a Domnului (LRA), un cult violent care a desfășurat o campanie sângeroasă de violențe în Uganda și în țările învecinate de la mijlocul anilor 1980 până în urmă cu câțiva ani,

1.

regretă că procesul electoral nu a fost democratic și transparent; condamnă utilizarea excesivă a forței de către poliție și forțele armate în alegerile prezidențiale și ingerința tot mai mare a acestora în procesul politic; regretă că observatorilor electorali independenți, locali și internaționali li s-a interzis să supravegheze alegerile, împiedicând evaluarea acestora în raport cu standardele recunoscute la nivel internațional; subliniază importanța fundamentală a unor alegeri libere și corecte, care reprezintă o condiție prealabilă pentru o dezvoltare durabilă și pe termen lung; în acest context, salută poporul ugandez, în special pe tineri, pentru curajul și entuziasmul lor pentru democrație de care au dat dovadă în această campanie electorală;

2.

condamnă violența împotriva liderilor opoziției politice, hărțuirea continuă și reprimarea sistematică a acestora, precum și reprimarea societății civile, a apărătorilor drepturilor omului și a mass-mediei, și perturbarea platformelor de comunicare socială și întreruperea internetului;

3.

invită, prin urmare, guvernul să pună capăt utilizării persistente a forței letale și excesive de către forțele de securitate, arestărilor și detențiilor arbitrare și atacurilor împotriva politicienilor și a susținătorilor opoziției, a protestatarilor, a apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor;

4.

invită guvernul ugandez să asigure justiția și tragerea la răspundere pentru toate victimele prin desfășurarea unor anchete imparțiale, amănunțite și independente cu privire la schimburile de focuri și violențele comise de forțele de securitate și, în mod similar, invită sistemul judiciar ugandez să aplice în mod obiectiv și independent cadrul legislativ existent și să ia act pe deplin de faptele și dovezile disponibile; invită autoritățile ugandeze să demareze imediat o anchetă independentă privind evenimentele tragice din 18 și 19 noiembrie 2020, în care cel puțin 54 de persoane și-au pierdut în mod inutil viața în mâinile poliției în urma arestării lui Bobi Wine și în care alte sute de persoane au fost rănite, fapt recunoscut chiar de președintele Museveni, și să îi tragă la răspundere pe cei responsabili;

5.

subliniază că contestarea rezultatelor alegerilor reprezintă o caracteristică fundamentală a unui proces electoral credibil; se așteaptă ca toate contestările și plângerile electorale să fie abordate în mod independent și transparent prin intermediul căilor de atac constituționale și juridice disponibile;

6.

invită guvernul să elibereze imediat și necondiționat toate persoanele arestate și reținute exclusiv pentru participarea la adunări politice pașnice sau pentru exercitarea dreptului lor la libertatea de exprimare și de asociere sau să renunțe la toate acuzațiile împotriva acestora, inclusiv în ceea ce privește laureatul Premiului Saharov al Parlamentului European din 2016, Nicholas Opiyo; reamintește guvernului Ugandei să respecte libertatea de exprimare și dreptul la întrunire pașnică și sigură, inclusiv libera circulație a tuturor actorilor politici și a susținătorilor acestora, și condamnă represiunea continuă împotriva societății civile; invită guvernul să se asigure că drepturile dlui Opiyo la respectarea garanțiilor procedurale și la un proces echitabil sunt respectate la cel mai înalt standard;

7.

reamintește autorităților ugandeze obligația de a garanta, proteja și promova drepturile fundamentale – inclusiv drepturile civile și politice ale cetățenilor țării – reprezentarea echitabilă, indiferent de originea etnică, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire, precum și de a afirma rolul crucial pe care îl joacă opoziția politică, actorii societății civile, jurnaliștii și mass-media în țară; invită autoritățile să elimine toate restricțiile care ar putea limita dreptul persoanelor la libertatea de întrunire pașnică, la libertatea de exprimare și la libertatea de asociere;

8.

reamintește guvernului Ugandei importanța libertății de exprimare și rolul mass-mediei libere și pluraliste într-o societate democratică; ia act cu îngrijorare de faptul că jurnaliștii care relatează despre alegeri au fost supuși în mod regulat intimidărilor și violențelor; se așteaptă ca autoritățile ugandeze să creeze un mediu în care jurnaliștii să își poată desfășura activitatea fără obstacole;

9.

invită autoritățile ugandeze să asigure accesul sigur și nerestricționat la internet pentru toți, inclusiv la platformele de comunicare socială și la platformele de mesagerie online, deoarece a nu face acest lucru constituie un obstacol major în calea libertății de informare, inclusiv a libertății mass-mediei;

10.

îndeamnă autoritățile ugandeze să pună capăt suspendării arbitrare a activităților societății civile, arestărilor activiștilor societății civile și înghețării activelor financiare ale acestora; în acest sens, condamnă în termenii cei mai fermi încercările de a limita finanțarea societății civile, în special prin ordinul președintelui Museveni de a suspenda DGF în valoare de mai multe milioane de euro, un fond comun coordonat de UE și de parteneri în domeniul dezvoltării naționale pentru a sprijini grupurile care lucrează pentru promovarea drepturilor omului, consolidarea democrației și îmbunătățirea responsabilității în Uganda;

11.

se așteaptă ca guvernul ugandez să pună capăt imediat utilizării pandemiei de COVID-19 ca pretext pentru a adopta legi și politici care încalcă dreptul internațional și care anulează garanțiile privind drepturile omului, inclusiv prin restricționarea nejustificată a dreptului la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de exprimare, care vizează în principal persoanele LGTBTQ+; îndeamnă autoritățile ugandeze să respecte drepturile și demnitatea poporului țării și să limiteze cu strictețe exercitarea puterii în cazuri de urgență la protecția sănătății publice;

12.

critică vehement legile dure ale Ugandei împotriva homosexualității și solicită revizuirea urgentă a acestora, împreună cu o strategie de combatere a discriminării și a violenței împotriva persoanelor LGBTQ+;

13.

insistă ca delegația UE din Uganda să continue să monitorizeze îndeaproape situația persoanelor LGBTQ+ și să sprijine activ organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului și persoanele LGBTQ+ pe teren;

14.

insistă asupra angajamentului și disponibilității UE de a colabora cu autoritățile ugandeze și de a sprijini reformele atât de necesare în materie de democrație și guvernanță; subliniază, cu toate acestea, că succesul acestei cooperări depinde în mare măsură de disponibilitatea părții ugandeze de a pune efectiv în aplicare aceste reforme; reamintește, în acest sens, că utilizarea sistematică a represiunii și a violenței din partea statului ar putea avea un impact fundamental asupra viitoarei relații a UE cu Uganda; invită UE să profite de influența sa politică datorată programelor de ajutor pentru dezvoltare, în special programelor de sprijin bugetar, pentru a consolida apărarea și promovarea drepturilor omului în Uganda;

15.

insistă ca UE și alți actori internaționali să își mențină și să își consolideze abordarea integrată și coordonată cu privire la Uganda, care include promovarea bunei guvernanțe, a democrației și a drepturilor omului, precum și consolidarea sistemului de justiție și a statului de drept și îndeamnă UE și statele sale membre să ridice aceste preocupări prin canale publice și diplomatice; reiterează faptul că sancțiunile împotriva persoanelor și organizațiilor responsabile de încălcări ale drepturilor omului în Uganda trebuie adoptate la nivelul UE în temeiul noului mecanism de sancționare a drepturilor omului al UE (așa-numita „Lege Magnițki” a UE);

16.

recomandă intensificarea controlului asupra gestiunii fiscale și a transparenței Ugandei; îndeamnă Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să continue să efectueze revizuiri sistematice ale programelor de sprijin bugetar ale UE în cazul în care există riscul deturnării de fonduri pentru a fi utilizate de autoritățile ugandeze în activități care ar putea sprijini încălcările drepturilor omului și i-ar putea viza pe activiști;

17.

salută verdictul pronunțat în cauza împotriva fostului comandant al LRA Dominic Ongwen, care a fost găsit vinovat de crime de război și de crime împotriva umanității de către CPI și consideră că acesta este un pas important în direcția justiției și a tragerii la răspundere pentru atrocitățile comise de LRA;

18.

este în continuare preocupat de situația generală în materie de securitate din regiune și subliniază, în acest sens, activitatea importantă a AMISOM; subliniază că obiectivele sale pe termen lung vor fi atinse numai dacă toți cei implicați vor da un exemplu în ceea ce privește respectarea statului de drept, a drepturilor fundamentale și a principiilor democratice;

19.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, președintelui Republicii Uganda, președintelui Parlamentului din Uganda și Uniunii Africane și instituțiilor sale.

(1)  JO L 317, 15.12.2000, p. 3.