Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 465 din 17-11-2021

P9_TA(2021)0058

25 de ani de la Declarația de la Beijing și de la crearea Platformei de acțiune de la Beijing: provocări viitoare la adresa drepturilor femeilor

Rezoluția Parlamentului European din 11 februarie 2021 referitoare la provocările viitoare legate de drepturile femeilor în Europa: mai mult de 25 de ani de la Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing (2021/2509(RSP))

(2021/C 465/17)

Parlamentul European,

având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing din 15 septembrie 1995, precum și rezultatele conferințelor de revizuire ale acesteia,

având în vedere articolele 21 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiile 2, 3, 9 și 15 ale acestuia,

având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite, principiul de „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și, în special, obiectivul nr. 1 care vizează eradicarea sărăciei, obiectivul nr. 3 care vizează asigurarea unei vieți sănătoase, obiectivul nr. 5 care vizează realizarea egalității de gen și îmbunătățirea condițiilor de viață ale femeilor, obiectivul nr. 8 care vizează obținerea unei creșteri economice și durabile și obiectivul nr. 13 care vizează întreprinderea unor acțiuni urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora,

având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), care intrat în vigoare la 1 august 2014,

având în vedere Convenția (nr. 100) din 1951 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind egalitatea de remunerare, Convenția (nr. 190) din 2019 a OIM privind violența și hărțuirea și Convenția (nr. 189) din 2013 a OIM privind personalul casnic,

având în vedere documentul din 20 august 2019 intitulat „Regional review of progress: regional synthesis” (Evaluarea regională a progreselor: sinteză regională) elaborat de Comisia Economică pentru Europa a ONU,

având în vedere raportul ONU Femei intitulat „Gender Equality: Women’s rights in review 25 years after Beijing” (Egalitatea de gen: drepturile femeilor evaluate la 25 ani de la Declarația de la Beijing), publicat la 5 martie 2020,

având în vedere raportul secretarului general al ONU pentru Comisia pentru Statutul Femeilor din cadrul celei de a șaizeci și patra sesiuni intitulat „Review and appraisal of the implementation of the Beijing Declaration and Platform for Action and the outcomes of the twenty-third special session of the General Assembly” (Revizuirea și evaluarea punerii în aplicare a Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing și ale rezultatelor celei de a 23-a sesiuni speciale a Adunării Generale), din 13 decembrie 2019,

având în vedere raportul secretarului general al ONU pentru Comisia pentru Statutul Femeilor din cadrul celei de a șaizeci și cincea sesiuni intitulat „Women’s full and effective participation in decision making in public life, as well as the elimination of violence, for achieving gender equality and the empowerment of women and girls” (Participarea deplină și efectivă a femeilor la luarea deciziilor în sfera publică, precum și eliminarea violenței, pentru realizarea egalității de gen și capacitarea femeilor și fetelor), din 21 decembrie 2020,

având în vedere sinteza politică a secretarului general al ONU intitulată „The Impact of COVID-19 on Women” (Impactul COVID-19 asupra femeilor), publicată la 9 aprilie 2020,

având în vedere raportul ONU Femei intitulat „From Insights to Action: Gender Equality in the Wake of COVID-19” (De la idei la acțiuni: egalitatea de gen în urma pandemiei de COVID-19), publicat la 2 septembrie 2020,

având în vedere raportul EIGE intitulat „Beijing + 25: the fifth review of the implementation of the Beijing Platform for Action in the EU Member States” (Beijing + 25: a cincea evaluare a punerii în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE), publicat la 5 martie 2020,

având în vedere studiul EPRS intitulat „Beijing Platform for Action, 25-year review and future priorities” (Platforma de acțiune de la Beijing, evaluarea la 25 de ani și prioritățile viitoare) (Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, Parlamentul European, 2020),

având în vedere raportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) intitulat „Impact of the COVID-19 Pandemic on Family Planning and Ending Gender-based Violence, Female Genital Mutilation and Child Marriage” (Impactul pandemiei de COVID-19 asupra planificării familiale și încetarea violenței de gen, a mutilării genitale a femeilor și a căsătoriei copiilor), publicat la 27 aprilie 2020,

având în vedere declarația UNFPA intitulată „Millions more cases of violence, child marriage, female genital mutilation, unintended pregnancy expected due to the COVID-19 pandemic” (Multe alte milioane de cazuri preconizate de violență, căsătorii ale copiilor, mutilare genitală a femeilor și sarcini nedorite ca urmare a pandemiei COVID-19), publicată la 28 aprilie 2020,

având în vedere concluziile Consiliului din 9-10 decembrie 2019 intitulate „Economii caracterizate prin egalitatea de gen în UE: calea de urmat”,

având în vedere comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 25 noiembrie 2020 privind Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen (GAP III),

având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2020 referitoare la prioritățile UE pentru cea de a 64-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeilor (1),

având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea de gen (2) și Strategia Comisiei Europene privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025,

având în vedere rezoluția sa din 21 ianuarie 2021 referitoare la perspectiva de gen în perioada crizei COVID-19 și după această criză (3),

având în vedere rezoluția sa din 26 noiembrie 2020 referitoare la interzicerea de facto a dreptului la avort în Polonia (4),

având în vedere rezoluția sa din 30 ianuarie 2020 referitoare la diferența de remunerare între femei și bărbați (5),

având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2020 referitoare la egalitatea de gen în politica externă și de securitate a UE (6),

având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la necesitatea unei formațiuni a Consiliului dedicate egalității de gen (7),

având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2019 referitoare la regresul drepturilor femeii și al egalității de gen în UE (8),

având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la participarea femeilor în procesul decizional politic – calitate și egalitate (9),

având în vedere cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și prioritatea sa orizontală de integrare a perspectivei de gen,

având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile de la Beijing din 1995, 189 de guverne din întreaga lume, inclusiv Uniunea Europeană și statele sale membre, s-au angajat să acționeze în favoarea egalității de gen și a capacitării tuturor femeilor și fetelor;

B.

întrucât Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing adoptate în cadrul conferinței constituie cel mai complet program mondial pentru promovarea egalității de gen și sunt considerate ca fiind „carta drepturilor” femeilor la nivel internațional, definind drepturile femeilor ca drepturi ale omului și oferind o viziune a egalității de drepturi, libertăți și oportunități pentru toate femeile din lume, și fiind reafirmată în 2015 prin Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă prin stabilirea unor obiective și măsuri concrete privind o serie de chestiuni care afectează femeile și fetele;

C.

întrucât, de la adoptarea Platformei de la Beijing în 1995, situația femeilor și fetelor s-a îmbunătățit, în special în Europa, dar progresele generale au fost inacceptabil de lente, iar evoluțiile obținute cu greu riscă să fie anulate;

D.

întrucât, din cauza pandemiei de COVID-19, Forumul privind egalitatea de șanse între generații a fost amânat până în prima jumătate a anului 2021;

E.

întrucât au trecut 25 de ani de la Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare (CIPD) de la Cairo, în cadrul căreia 179 de guverne au adoptat Programul de acțiune al CIPD, afirmând un angajament global cu privire la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR), în conformitate cu Platforma de acțiune de la Beijing;

F.

întrucât Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei a intrat în vigoare cu puțin peste 40 de ani în urmă și, deși toate statele membre ale UE au ratificat-o, progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea între femei și bărbați sunt lente, astfel cum a subliniat EIGE;

G.

întrucât Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei), cel mai complet instrument de combatere a violenței împotriva femeilor în Europa, a fost deschisă spre semnare în urmă cu 10 ani, dar nu a fost încă ratificată de toate statele membre ale UE și nici UE nu a aderat la aceasta;

H.

întrucât anul 2021 a marcat cea de a 10-a aniversare a Convenției de la Istanbul a Consiliului Europei;

I.

întrucât este necesar să se elimine structurile și stereotipurile dăunătoare care perpetuează inegalitatea pentru a promova egalitatea de gen; întrucât promovarea egalității de gen este nu numai în beneficiul întregii societăți, dar reprezintă și un obiectiv în sine;

J.

întrucât inegalitățile de gen se regăsesc în toate aspectele pieței forței de muncă, incluzând decalaje în materie de ocupare a forței de muncă, remunerare, pensii și asistență, lipsa accesului la servicii sociale și la protecție socială, locuri de muncă din ce în ce mai precare și riscuri mai mari de sărăcie pentru femei;

K.

întrucât s-a dovedit că femeile, drepturile femeilor și egalitatea de gen au fost afectate de criza financiară și efectele acesteia, consecințele fiind pe termen lung; întrucât măsurile economice din perioada de criză de după pandemia de COVID-19 trebuie să țină seama de dimensiunea de gen și de egalitatea socială;

L.

întrucât impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 derivă din această criză și consecințele sale, având o perspectivă de gen clară, deoarece a afectat femeile în mod diferit față de bărbați și a exacerbat inegalitățile existente; întrucât femeile sunt afectate în mod disproporționat de criză, în timp ce răspunsul la criza provocată de pandemia de COVID-19 nu a ținut seama în mare parte de perspectiva de gen; întrucât aceste efecte variază de la o creștere îngrijorătoare a violenței și hărțuirii pe criterii de gen la îngrijiri și responsabilități casnice neremunerate și inegale, precum și un acces restricționat la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente (SRHR) și un masiv impact economic și asupra muncii pentru femei, în special pentru lucrătorii din domeniul sănătății și îngrijitori;

M.

întrucât sectoarele și profesiile dominate de femei (de exemplu, asistența medicală, serviciile de îngrijire și de urgență, asistența socială, educația, comerțul cu amănuntul, casierii, agenții de curățenie etc.) și economia informală au fost afectate în mod deosebit de pandemie; întrucât probabilitatea ca femeile care lucrează în sectorul asistenței medicale să se infecteze este mai mare decât în cazul bărbaților, deoarece femeile reprezintă 76 % din personalul medical din UE (10);

N.

întrucât, din cauza plafonului de sticlă existent, femeile nu sunt la fel de implicate ca bărbații în procesul decizional; întrucât, în majoritatea statelor membre ale UE, nu s-a obținut încă o repartizare echitabilă a puterii între bărbați și femei în cabinetele guvernamentale, în parlamente, în administrația publică, în grupurile operative pentru COVID-19 și în consiliile de administrație ale întreprinderilor;

O.

întrucât femeile se confruntă cu inegalități și cu discriminare intersecționale, printre altele legate de rasă, origine etnică sau socială, orientare sexuală, identități de gen și exprimare de gen, religie sau convingeri, statut de rezidență și dizabilitate, și întrucât eforturile trebuie să vizeze toate formele de discriminare pentru a realiza egalitatea de gen pentru toate femeile; întrucât politicile UE trebuie să își consolideze abordarea intersecțională pentru a ține cont de dimensiunea instituțională, cea structurală și cea istorică ale discriminării; întrucât aplicarea unei analize intersecționale nu numai că ne permite să înțelegem barierele structurale, ci și oferă dovezile necesare pentru a crea valori de referință și a stabili calea către politici strategice și eficace împotriva discriminării sistemice, excluziunii și inegalităților sociale;

P.

întrucât probabilitatea ca femeile să se confrunte cu șomajul este mai mare și întrucât statutul lor profesional este nesigur (de exemplu, prin contractele lor de muncă), ceea ce duce la insecuritatea locului de muncă; întrucât lucrătorii din sectorul serviciilor de îngrijire sunt predominant femei (76 %) (11) și există tendința de a li se oferi condiții salariale și de muncă precare; întrucât femeile reprezintă majoritatea utilizatorilor și a furnizorilor de servicii din sectorul social și, prin urmare, orice lipsă a unei furnizări adecvate de astfel de servicii împiedică femeile să participe pe deplin la forța de muncă, fiind astfel ignorată dimensiunea de gen în planificarea, întocmirea bugetului și furnizarea de servicii din sectorul social;

Q.

întrucât diferența de remunerare între femei și bărbați rămâne în continuare ridicată, fiind de14 % în Europa (12) și de 20 % la nivel mondial (13), iar decalajul de pensii între femei și bărbați este de 40 % în unele state membre ale UE; întrucât diferența de remunerare între femei și bărbați duce la un decalaj de pensii între femei și bărbați care, la rândul său, crește riscul de sărăcie și excluziune, în special în rândul femeilor în vârstă și al femeilor singure; întrucât atât inegalitățile salariale, cât și precaritatea au un impact direct asupra pensiilor viitoare;

R.

întrucât repartizarea inegală a sarcinilor de îngrijire și a activitățile casnice neremunerate limitează în mod serios participarea femeilor la economie; întrucât munca de îngrijire neremunerată a femeilor a fost esențială pentru a susține societățile în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, dar responsabilitățile de îngrijire împiedică 7,7 milioane de femei din Europa să fie active pe piața muncii, comparativ cu 450 000 de bărbați (14); întrucât, în cazul femeilor, caracteristicile ocupării forței de muncă care derivă din îngrijirea neremunerată (de exemplu, munca cu fracțiune de normă) reprezintă un factor semnificativ al diferenței de remunerare între femei și bărbați; întrucât mai multe femei decât bărbați își asumă responsabilități de îngrijire informală pe termen lung cel puțin câteva zile pe săptămână sau zilnic și, în general, femeile reprezintă 62 % din totalul persoanelor care oferă îngrijire informală pe termen lung în UE (15);

S.

întrucât, la nivel mondial, 35 % dintre femei au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale în cuplu sau ale violenței sexuale comise de altcineva decât partenerul; întrucât, în timpul pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere dramatică a violenței în cuplu, statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății Europa raportând o creștere de 60 % a apelurilor de urgență din partea femeilor supuse violenței din partea partenerului lor (16);

T.

întrucât femeile sunt mai vulnerabile la consecințele schimbărilor climatice (17); întrucât, deși femeile par să se preocupe de climă mai mult decât bărbații, ele rămân subreprezentate în posturile de conducere legate de soluționarea crizei climatice și reprezintă, la nivel mondial, doar 32 % din forța de muncă din domeniul energiei din surse regenerabile (18);

U.

întrucât există disparități de gen în toate domeniile tehnologiei digitale, în special în tehnologiile inovatoare, cum ar fi IA și securitatea cibernetică; întrucât stereotipurile de gen, descurajarea culturală și lipsa de conștientizare și de promovare a modelelor feminine de urmat împiedică fetele și femeile să profite de oportunitățile de studii și carieră în domeniul STIM;

V.

întrucât în unele state membre există reacții vizibile de respingere și întrucât există riscul ca egalitatea de gen să piardă în continuare din importanță pe agenda statelor membre,

1.   

 

regretă că, în cadrul reuniunii la nivel înalt pe tema „Accelerarea procesului de obținere a egalității de gen și de emancipare a tuturor femeilor și fetelor”, care a avut loc la 1 octombrie 2020 în cadrul Adunării Generale a ONU pentru a comemora Convenția de la Beijing, liderii mondiali din 100 de țări au recunoscut că progresele înregistrate la nivel mondial în ceea ce privește drepturile femeilor sunt cu mult sub nivelul angajamentelor asumate în cadrul Convenției de la Beijing din 1995;

2.   

 

subliniază că Raportul ONU Femei intitulat „Gender equality: Women’s rights in review 25 years after Beijing” (19) (Egalitatea de gen: drepturile femeilor evaluate la 25 ani de la Declarația de la Beijing) a evidențiat că progresele în direcția egalității de gen sunt, de fapt, ezitante, iar evoluțiile obținute cu greu sunt anulate la nivel global;

3.   

 

constată cu îngrijorare că cea de a cincea evaluare a Platformei de acțiune de la Beijing, publicată de EIGE în 2020, a evidențiat faptul că niciun stat membru european nu a îndeplinit obiectivele stabilite în cadrul Convenției de la Beijing din 1995; regretă că indicele egalității de gen al EIGE din 2020 a demonstrat o stagnare a progreselor în realizarea egalității între femei și bărbați și menținerea inegalității și disparității de gen în UE în toate domeniile acoperite de Platforma de acțiune de la Beijing, în ciuda eforturilor de îmbunătățire a egalității de gen care au dat unele rezultate;

4.   

 

subliniază că impactul social și economic al COVID-19 afectează în mod disproporționat femeile și fetele, exacerbând inegalitățile de gen preexistente și amenințând să anuleze progresele înregistrate până în prezent; subliniază, în acest sens, că, potrivit estimărilor ONU Femei (20), pandemia va împinge încă 47 de milioane de femei și fete sub pragul sărăciei la nivel mondial, numărul total de femei și fete aflate în această situație ajungând la 435 de milioane, în timp ce a determinat o creștere exponențială a violenței de gen și o pierdere mai rapidă a locurilor de muncă și mijloacelor de subzistență în rândul femeilor, deoarece ele sunt mai expuse sectoarelor economice grav afectate;

5.   

 

recunoaște că sunt alese și numite în posturi de conducere mai multe femei, dar regretă că progresele sunt lente și că paritatea a fost atinsă doar în câteva state membre ale UE;

6.   

 

reamintește poziția sa exprimată la 17 decembrie 2020 și solicită Consiliului să instituie o formațiune specifică privind egalitatea de gen pentru a stabili măsuri comune și concrete cu scopul de a aborda provocările din domeniul drepturilor femeilor și al egalității de gen și de a asigura faptul că aspectele legate de egalitatea de gen sunt dezbătute la cel mai înalt nivel politic;

7.   

 

regretă faptul că integrarea perspectivei de gen nu se aplică în mod sistematic în toate domeniile de politică și programele de finanțare ale UE; salută introducerea integrării perspectivei de gen ca prioritate orizontală în cadrul financiar multianual 2021-2027; invită Comisia să garanteze punerea în aplicare a integrării sistematice a perspectivei de gen ca strategie-cheie pentru facilitarea realizării egalității de gen și să pună în aplicare un buget, practici și foi de parcurs care să țină seama de dimensiunea de gen, în consultare cu experți în integrarea dimensiunii de gen în buget, pentru a se asigura că femeile și bărbații sunt beneficiari, în mod egal, ai cheltuielilor publice la toate nivelurile bugetare și că perspectivele femeilor sunt integrate în toate domeniile, alocându-se fonduri specifice pentru a aborda factorii de inegalitate, cum ar fi violența împotriva femeilor și fetelor, inclusiv în distribuirea finanțării programului „Cetățeni, drepturi și valori”, care este alocată pentru promovarea egalității de gen;

8.   

 

invită Comisia și statele membre să elaboreze și să implementeze planuri concrete și un set de măsuri, însoțite de o finanțare alocată adecvată, pe baza celor douăsprezece domenii de interes stabilite de Platforma de acțiune de la Beijing, în special în ceea ce privește femeile și sărăcia, femeile și economia, puterea și procesul decizional, femeile și violența, femeile și mediul, precum și femeile și sănătatea, pentru a promova drepturile femeilor și agenda privind egalitatea de gen, în vederea viitorului Forum privind egalitatea de șanse între generații;

9.   

 

regretă că în ultimii ani au fost exacerbate tendințele de regres manifestate în unele țări, cum ar fi punerea sub semnul întrebării a Convenției de la Istanbul, atacurile privind SRHR ale femeilor și provocările la adresa autonomiei corporale și a controlului fertilității; condamnă cu fermitate adoptarea hotărârii Curții Constituționale privind aplicarea unei interdicții de facto a avortului și restricționarea, în consecință, a SRHR ale femeilor în Polonia, precum și restricțiile excesive nejustificate privind accesul la avort;

10.   

 

reamintește că drepturile femeilor sunt drepturi ale omului și reprezintă o parte inalienabilă, integrantă și indivizibilă a drepturilor universale ale omului, astfel cum s-a afirmat la a patra Conferință mondială privind femeile;

11.   

 

îndeamnă Comisia și statele membre să monitorizeze și să îmbunătățească colectarea de date comparabile privind vârsta, originea rasială și etnică și de date defalcate în funcție de gen pentru a îmbunătăți analiza cantitativă și a elabora și a implementa politici ale UE care să integreze mai bine o perspectivă intersecțională de gen; subliniază importanța EIGE ca sursă de date defalcate în funcție de sex fiabile și adecvate, care servesc drept bază pentru analiza legislativă și pentru procesul decizional și subliniază că este important să se asigure și să se extindă finanțarea și capacitățile EIGE; îndeamnă, de asemenea, EIGE și toate celelalte instituții și agenții relevante ale UE să lucreze la și să includă noi indicatori, cum ar fi cei privind sărăcia persoanelor încadrate în muncă, lipsa timpului sau valoarea muncii de îngrijire;

12.   

 

reamintește că în Uniunea Europeană trăiesc 46 de milioane de femei și fete cu dizabilități și că jumătate din totalul femeilor de vârstă activă cu dizabilități sunt inactive din punct de vedere economic; evidențiază problemele specifice cu care se confruntă femeile cu dizabilități și reamintește că rata deprivării materiale a femeilor cu dizabilități este gravă în toate statele membre; reafirmă, prin urmare, necesitatea de a integra în continuare perspectiva de gen în viitoarea strategie pentru egalitatea persoanelor cu dizabilități 2021;

13.   

 

invită Consiliul și îndeamnă statele membre să aprobe și să pună în aplicare Directiva privind combaterea discriminării și să garanteze că formele multiple și intersecționale de discriminare sunt eradicate în toate statele membre ale UE;

Femeile și sărăcia

14.

subliniază că genul rămâne un factor semnificativ în modelele de sărăcie din UE și că, deși ratele de excluziune și decalajul de sărăcie între femei și bărbați variază considerabil de la o țară la alta, 23,3 % dintre femei sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu 21,6 % dintre bărbați (21); subliniază că acest risc crește semnificativ odată cu vârsta, intersectându-se cu componența gospodăriei, cu rasa sau originea etnică, cu dizabilitățile și cu statutul profesional; subliniază că diferențele de remunerare, de pensii și de îngrijire între femei și bărbați sunt factori importanți în feminizarea sărăciei;

15.

invită Comisia și statele membre să combată feminizarea sărăciei în toate formele sale, inclusiv sărăcia la bătrânețe, în special prin includerea dimensiunii de gen în disponibilitatea pensiilor și accesul la drepturi de pensie adecvate pentru a elimina diferențele în materie de pensii între femei și bărbați și prin îmbunătățirea condițiilor de muncă în sectoarele și profesiile feminizate; subliniază că este de important să se combată subevaluarea socială, economică și culturală a locurilor de muncă dominate de femei, nevoia de a combate astfel de stereotipuri și suprareprezentarea femeilor în formele atipice de muncă;

16.

subliniază că, odată cu depășirea inegalităților în materie de pensii și mărirea pensiilor în general, este neapărat necesar ca sistemele de securitate socială să continue să existe în sfera publică, incluzând principiile solidarității și redistribuirii, precum și să se depună eforturi cât se poate de susținute pentru a combate munca precară și nereglementată;

17.

invită Comisia să prezinte o strategie împotriva sărăciei pentru a combate feminizarea sărăciei, cu un accent special pe gospodăriile monoparentale conduse de femei; invită, de asemenea, statele membre să implementeze măsuri sociale specifice de combatere a riscului de excluziune socială și sărăcie în ceea ce privește accesul la locuințe, transport și energie la prețuri accesibile;

18.

îndeamnă statele membre să ia măsuri specifice pentru a combate riscul de sărăcie la vârste înaintate și îndeamnă Comisia să includă dimensiunea de gen a sărăciei în cadrele sale de politică socială și de creștere economică; salută indicatorii defalcați pe sexe din mecanismul de monitorizare a punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; subliniază necesitatea de a integra perspectiva de gen printr-o abordare intersecțională în conformitate cu principiile 2 și 3 ale pilonului și solicită o mai bună coordonare între Pilonul european al drepturilor sociale și semestrul european; invită Comisia să elaboreze și să includă un indice al egalității de gen în cadrul semestrului european pentru monitorizarea efectelor politicilor macroeconomice asupra egalității de gen, precum și a tranzițiilor verzi și digitale;

19.

îndeamnă Comisia și statele membre să plaseze femeile în centrul redresării în urma pandemiei pentru a contracara erodarea progreselor înregistrate în eliminarea disparităților de gen în ceea ce privește sărăcia, cauzată de criza provocată de pandemia de COVID-19;

Femeile și mediul

20.

salută recunoașterea dimensiunii de gen a schimbărilor climatice în Planul de acțiune pentru egalitatea de gen III și în Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025; subliniază că egalitatea de gen este esențială pentru gestionarea crizei climatice;

21.

subliniază că femeile sunt agenți puternici ai schimbării; invită UE și statele membre să abordeze disparitatea de gen în pozițiile decizionale legate de acțiunile climatice la toate nivelurile societății;

22.

invită Comisia și statele membre să elaboreze și să promoveze obiective, ținte și indicatori care să ia în considerare dimensiunea de gen, precum și să colecteze date defalcate în funcție de gen atunci când planifică, implementează, monitorizează și evaluează politicile, programele și proiectele privind schimbările climatice și să stabilească puncte focale privind genul și schimbările climatice în toate instituțiile guvernamentale;

Femeile și economia; femeile și puterea și procesul decizional

23.

subliniază că este important ca femeile să fie integrate pe deplin, pe picior de egalitate cu bărbații, în toate domeniile societății și economiei, și să se promoveze activ reprezentarea echilibrată a femeilor și a bărbaților la toate nivelurile procesului decizional; în acest sens, invită Comisia să deblocheze Directiva privind femeile în consiliile de administrație la Consiliul European;

24.

solicită UE să stabilească obiective, planuri de acțiune, termene și măsuri speciale temporare pentru a atinge paritatea de gen și pentru a trece la o reprezentare echilibrată în toate posturile executive, legislative și administrative;

25.

subliniază că incluziunea deplină a femeilor pe piața muncii și promovarea antreprenoriatului feminin sunt factori esențiali pentru realizarea unei creșteri economice incluzive pe termen lung, combaterea inegalităților și încurajarea independenței economice a femeilor;

26.

invită UE să își intensifice eforturile de eliminare a diferențelor de remunerare între femei și bărbați și să implementeze principiul egalității de remunerare prin adoptarea unor acte legislative care să mărească transparența salarială, inclusiv prin măsuri obligatorii pentru toate companiile; regretă că propunerea Comisiei de măsuri obligatorii de transparență a remunerării nu a fost încă introdusă conform planificării;

27.

salută angajamentul Comisiei de a monitoriza transpunerea Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată în legislațiile naționale până în 2022 și de a asigura punerea în aplicare deplină a acesteia de către statele membre, în consultare cu organizațiile pentru drepturile femeilor și cu organizațiile societății civile; invită, de asemenea, statele membre să depășească standardele minime ale directivei; ia act de extinderea dispozițiilor privind îngrijirile parentale pentru a include îngrijirea pe termen lung a membrilor familiei cu dizabilități și a persoanelor în vârstă ca un bun punct de plecare și solicită Comisiei să ia în considerare să le extindă și mai mult pentru a preveni pierderea forței de muncă, în special a femeilor;

28.

subliniază că schimbările condițiilor de muncă, cum ar fi telemunca, pot influența capacitatea de deconectare și crește volumul de muncă, femeile fiind afectate mult mai mult decât bărbații, ca urmare a rolului lor predominant sau tradițional de persoane care asigură servicii de îngrijire la domiciliu și în familie;

29.

invită Comisia să prezinte o propunere care să adopte o abordare globală și pe tot parcursul vieții în ceea ce privește îngrijirea, luând în considerare atât nevoile îngrijitorilor, cât și pe cele ale persoanelor care beneficiază de îngrijire și să stabilească standarde minime și orientări de calitate pentru îngrijire de-a lungul întregului ciclu de viață, inclusiv pentru copii, persoanele în vârstă și persoanele care au nevoie de îngrijire pe o perioadă îndelungată;

30.

invită Comisia să examineze participarea femeilor pe piața forței de muncă și să asigure participarea semnificativă a femeilor la organismele decizionale esențiale și la elaborarea unor pachete de redresare și de stimulare economică care să ia în considerare dimensiunea de gen în CFM și în planul de redresare Next Generation EU; constată că criza provocată de pandemia de COVID-19 afectează în special femeile de pe piața muncii, având în vedere creșterea ratei șomajului în rândul femeilor; în acest sens, invită Comisia să ia măsuri specifice pentru a aborda disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă printr-o distribuție specifică în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și prin care statele membre ale UE să implementeze acțiuni concrete de combatere a șomajului în rândul femeilor, a sărăciei în rândul femeilor și a numărului crescut de cazuri de violență împotriva femeilor și a fetelor, ca obstacole în calea participării depline a femeilor la toate domeniile vieții, inclusiv la ocuparea forței de muncă;

31.

subliniază că este necesar să se asigure drepturile lucrătoarelor la domiciliu la condiții de muncă decente și la protecție socială egală, asigurând ratificarea și implementarea Convenției nr. 189 a OIM privind munca decentă pentru personalul casnic;

32.

constată cu îngrijorare că femeile reprezintă doar 18 % (22) din cei 8 milioane de specialiști TIC din UE și că riscă să fie și mai mult excluse de la agenda digitală a UE; invită Comisia să consolideze politicile care promovează o mai mare participare a femeilor la carierele și studiile STIM și subliniază că este necesar ca femeile să fie incluse și reprezentate în domeniile economice emergente care sunt importante pentru dezvoltarea durabilă, inclusiv în sectorul TIC, în sectorul digital și al inteligenței artificiale;

33.

invită instituțiile europene să introducă măsuri obligatorii, cum ar fi cotele, pentru a asigura paritatea de gen în cadrul organismelor alese și invită statele membre să asigure o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților atât în Parlamentul European, cât și în parlamentele naționale; solicită, de asemenea, strategii care să garanteze o reprezentare semnificativă a femeilor din medii diverse în rolurile decizionale din instituțiile europene;

Femeile și violența: eradicarea violenței de gen

34.

salută angajamentul asumat de Comisie în cadrul Strategiei privind egalitatea de gen de a combate violența de gen și reiterează apelul de a încheia ratificarea de către UE a Convenției de la Istanbul pe baza unei largi aderări la aceasta și de a susține ratificarea și punerea sa în aplicare de către toate statele membre; invită statele membre să țină seama de recomandările GREVIO și să îmbunătățească legislația pentru a o alinia mai bine la dispozițiile Convenției de la Istanbul, pentru a asigura punerea în aplicare și executarea sa corespunzătoare;

35.

salută inițiativa de extindere a domeniilor de criminalitate pentru a include forme specifice de violență de gen în conformitate cu articolul 83 alineatul (1) din TFUE și invită Comisia să prezinte apoi o propunere de directivă globală a UE, axată pe victime, pentru a preveni și combate toate formele de violență de gen; reamintește că aceste noi măsuri legislative ar trebui, în orice caz, să fie complementare ratificării Convenției de la Istanbul;

36.

solicită UE să abordeze de urgență creșterea violenței bazate pe gen în timpul pandemiei de COVID-19; invită, în acest sens, Comisia să elaboreze un protocol al Uniunii Europene privind violența de gen în perioade de criză și să includă servicii de protecție pentru victime, cum ar fi liniile de asistență telefonică, cazarea în condiții de siguranță și serviciile de sănătate ca „servicii esențiale” în statele membre, pentru a preveni violența de gen și a sprijini victimele violenței domestice în timpul crizelor de tipul pandemiei de COVID-19; ia act cu îngrijorare de lipsa de date disponibile privind violența împotriva femeilor și a fetelor, care ar putea reflecta creșterea numărului de cazuri în timpul pandemiei de COVID-19;

37.

subliniază rolul educației și solicită combaterea stereotipurilor de gen care deschid calea către violența de gen; solicită UE să se asigure că toate instituțiile publice ale UE dispun de coduri de conduită care stabilesc o toleranță zero față de violență, discriminare și abuz și că le respectă, precum și de mecanisme interne de raportare și de depunere a plângerilor;

38.

subliniază că este necesar să se colecteze și să se organizeze date defalcate în funcție de gen și de vârstă cu privire la toate formele de violență de gen în statele membre; salută noul studiu anunțat de FRA privind prevalența și dinamica tuturor formelor de violență împotriva femeilor la nivelul UE;

39.

invită statele membre și Comisia să adopte măsuri specifice de eradicare a violenței cibernetice, inclusiv a hărțuirii online, a comportamentului agresiv online și a discursurilor misogine de incitare la ură, care afectează în mod disproporționat femeile și fetele, și să abordeze în mod specific intensificarea acestor forme de violență bazată pe gen în timpul pandemiei de COVID-19; invită Comisia să prezinte reglementări relevante și orice alte acțiuni posibile pentru eradicarea discursurilor de incitare la ură și a hărțuirii online;

40.

invită statele membre să ratifice și să pună în aplicare fără întârziere Convenția nr. 190 a OIM privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, adoptată recent;

41.

invită statele membre să implementeze în mod eficace Directiva 2011/36/UE (23) privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și să protejeze victimele acestuia, precum și să adopte măsuri specifice de combatere a violenței împotriva femeilor și a inegalității de gen drept cauze profunde ale traficului; invită Comisia să revizuiască directiva, după o evaluare aprofundată a impactului, pentru a îmbunătăți măsurile de prevenire și urmărire penală a tuturor formelor de trafic, în special a traficului în scopul exploatării sexuale, care este cel mai răspândit și raportat tip de trafic de ființe umane, afectând 92 % dintre femeile și fetele traficate în Europa; invită, de asemenea, Comisia să modifice directiva pentru a se asigura că statele membre incriminează în mod explicit utilizarea în cunoștință de cauză a tuturor serviciilor furnizate de victimele traficului de persoane;

Femeile și sănătatea

42.

reamintește că accesul universal la asistență medicală este un drept al omului care poate fi garantat numai printr-un sistem universal și accesibil tuturor persoanelor, indiferent de mediul social și economic din care provin; solicită UE și statelor sale membre să asigure furnizarea adecvată de asistență medicală și să garanteze accesul egal la aceasta;

43.

îndeamnă statele membre să investească în sisteme de sănătate publică robuste și reziliente și să se asigure că angajații din serviciile de asistență medicală, dintre care majoritatea sunt de obicei femei și ocupă funcții prost plătite, este remunerat în mod echitabil și are condiții de muncă decente;

44.

solicită respectarea și accesul universal la SRHR, astfel cum s-a convenit în Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare și în Platforma de acțiune de la Beijing;

45.

evidențiază că accesul la planificarea familială, la servicii de sănătate a mamei și la servicii sigure și legale de avort reprezintă elemente importante pentru a garanta drepturile femeilor și a salva vieți;

46.

invită statele membre să ofere tinerilor educație sexuală și relațională cuprinzătoare și acces la asistență medicală sexuală și reproductivă, inclusiv la contracepție, planificare familială și avort legal și în condiții de siguranță;

47.

constată că este important să se ia în considerare mai bine perspectiva de gen atunci când se elaborează diagnostice medicale și se planifică tratamentul, pentru a se asigura un tratament de calitate adecvat pentru toate persoanele; subliniază că bolile și afecțiunile subiacente ale femeilor sunt în continuare insuficient diagnosticate, tratate și studiate;

Către Forumul privind egalitatea de șanse între generații

48.

îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de implementare a Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 și ODD 5, pentru a se asigura că nicio femeie sau fată nu este supusă discriminării, violenței sau excluziunii și că toate femeile și fetele au acces la sănătate, hrană, educație și locuri de muncă;

49.

reiterează importanța angajamentului UE față de Platforma de acțiune de la Beijing și de conferințele de revizuire și invită Comisia și statele membre să își respecte angajamentele globale în ceea ce privește egalitatea de gen și capacitarea femeilor;

50.

salută participarea și rolul comun de lider al statelor membre și a Comisiei în cadrul coalițiilor de acțiune;

51.

subliniază că este important ca viitorul Forum privind egalitatea de șanse între generații să aibă un rezultat ambițios, inclusiv prin adoptarea unui set de angajamente și acțiuni ambițioase orientate spre viitor, însoțite de fonduri alocate, de către Comisie și statele membre, inclusiv ca parte a coalițiilor de acțiune;

52.

invită toate statele membre și Comisia să finalizeze monitorizarea anuală și raportarea națională în cadrul raportului privind progresele înregistrate de coaliția de acțiune;

53.

îndeamnă UE să asigure deplina implicare a Parlamentului și a Comisiei sale pentru drepturile femeii și egalitatea de gen în procesul decizional privind poziția UE în cadrul Forumului pentru egalitatea de șanse între generații;

o

o o

54.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre.

(1)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0039.

(2)  Texte adoptate, P9_TA(2021)0025.

(3)  Texte adoptate, P9_TA(2021)0024.

(4)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0336.

(5)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0025.

(6)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0286.

(7)  Texte adoptate, P9_TA(2020)0379.

(8)  JO C 449, 23.12.2020, p. 102.

(9)  JO C 251 E, 31.8.2013, p. 11.

(10)  EIGE, Baza de date cu statistici de gen, https://eige.europa.eu/covid-19-and-gender-equality/frontline-workers

(11)  EIGE, Personalul din prima linie, https://eige.europa.eu/covid-19-and-gender-equality/frontline-workers

(12)  EIGE, Evaluarea Beijing http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=sdg_05_20&lang=en

(13)  OIM, Să înțelegem diferența de remunerare între femei și bărbați https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_dialogue/---act_emp/documents/publication/wcms_735949.pdf

(14)  Studiu al EIGE, „Gender inequalities in care and consequences for the labour market” (Inegalitățile de gen în ceea ce privește îngrijirea și consecințele asupra pieței forței de muncă).

(15)  EIGE, Indicele egalității de gen pentru 2019 https://eige.europa.eu/publications/gender-equality-index-2019-report/informal-care-older-people-people-disabilities-and-long-term-care-services

(16)  British Medical Journal, „Covid-19: EU states report 60 % rise in emergency calls about domestic violence” (COVID-19: statele din UE raportează o creștere de 60 % a apelurilor de urgență pe motiv de violență domestică), 11 mai 2020, consultabil la: https://www.bmj.com/content/369/bmj.m1872. Raportul ONU al Secretarului General din iulie 2020 intitulat „Intensification of efforts to eliminate all forms of violence against women and girls” (Intensificarea eforturilor de eliminare a tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor): https://undocs.org/en/A/75/274

(17)  EIGE, „Area K – Women and the environment: climate change is gendered” (Domeniul K – Femeile și mediul: schimbările climatice au un impact diferit asupra femeilor decât asupra bărbaților), 5 martie 2020, consultabil la: https://eige.europa.eu/publications/beijing-25-policy-brief-area-k-women-and-environment

(18)  Notă de informare a EPRS, „Beijing Platform for Action, 25 year review and future priorities” (Platforma de acțiune de la Beijing, evaluarea la 25 de ani și prioritățile viitoare), 27 februarie 2020, consultabilă la: https://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/document.html?reference=EPRS_BRI%282020%29646194

(19)  Raportul ONU Femei, „Gender equality: Women’s rights in review 25 years after Beijing” (Egalitatea de gen: drepturile femeilor evaluate la 25 ani de la Declarația de la Beijing) https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2020/03/womens-rights-in-review

(20)  Raportul ONU Femei „Gender equality in the wake of COVID-19” (Egalitatea de gen în urma pandemiei de COVID-19) https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2020/09/gender-equality-in-the-wake-of-covid-19

(21)  În 2014, peste 122 de milioane de persoane din UE trăiau în gospodării considerate sărace, adică expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (AROPE). Din aceste 122 de milioane, 53 % sunt femei și 47 % sunt bărbați. Raportul EIGE „Sărăcia, genul și inegalități intersecționale în UE”, 2016 https://eige.europa.eu/publications/poverty-gender-and-intersecting-inequalities-in-the-eu

(22)  Tabloul de bord al Comisiei din 2020 privind femeile în domeniul digital (WiD).

(23)  Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1).