Publicat în Jurnalul Oficial C nr. 465 din 17-11-2021

P9_TA(2021)0054

Situația din Myanmar/Birmania

Rezoluția Parlamentului European din 11 februarie 2021 referitoare la situația din Myanmar (2021/2540(RSP))

(2021/C 465/13)

Parlamentul European,

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Myanmar/Birmania și la situația populației rohingya, în special cele adoptate la 22 noiembrie 2012 (1), 20 aprilie 2012 (2), 20 mai 2010 (3), 25 noiembrie 2010 (4), 7 iulie 2016 (5), 15 decembrie 2016 (6), 14 septembrie 2017 (7), 14 iunie 2018 (8), 13 septembrie 2018 (9) și 19 septembrie 2019 (10),

având în vedere concluziile Consiliului din 26 februarie 2018 și din 10 decembrie 2018 referitoare la Myanmar/Birmania,

având în vedere decizia Consiliului din 23 aprilie 2020 de a reînnoi măsurile restrictive actuale împotriva Myanmarului pentru o perioadă suplimentară de douăsprezece luni,

având în vedere cel de-al șaselea dialog privind drepturile omului dintre Uniunea Europeană și Myanmar, care a avut loc la 14 octombrie 2020 prin videoconferință,

având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR/VP) din 1 februarie 2021 referitoare la Myanmar,

având în vedere declarația referitoare la Myanmar a ÎR/VP, în numele Uniunii Europene, din 2 februarie 2021,

având în vedere raportul Secretarului General al ONU privind violențele sexuale asociate conflictelor, publicat la 23 martie 2018 (S/2018/250),

având în vedere rapoartele Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU (CDO) referitoare la Myanmar și la situația drepturilor omului musulmanilor rohingya și a altor minorități,

având în vedere raportul A/HRC/42/CRP.4 al UNIFFM din 22 august 2019 cu privire la violența sexuală și bazată pe gen din Myanmar/Birmania și impactul de gen al conflictelor etnice de pe teritoriul său,

având în vedere rapoartele raportorului special privind situația drepturilor omului în Myanmar, ale Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și ale mecanismului de supraveghere al OIM,

având în vedere ordonanța Curții Internaționale de Justiție din 23 ianuarie 2020 emisă la cererea de indicare a măsurilor provizorii, depusă de Republica Gambia în cauza privind aplicarea Convenției pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid (Gambia/ /Myanmar),

având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

având în vedere Convenția ONU din 1951 privind statutul refugiaților și Protocolul din 1967 la aceasta,

având în vedere Convenția ONU din 1948 privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid,

având în vedere articolul 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966,

având în vedere Declarația comună din 29 ianuarie 2021 a misiunilor diplomatice din Myanmar privind sprijinul pentru tranziția democratică din Myanmar și eforturile de promovare a păcii, a drepturilor omului și a dezvoltării în această țară,

având în vedere declarația din 1 februarie 2021 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) referitoare la Myanmar,

având în vedere declarația din 3 februarie 2021 a miniștrilor de externe ai G7 prin care condamnă lovitura de stat din Myanmar,

având în vedere declarația de presă din 5 februarie 2021 a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la Myanmar,

având în vedere declarația de presă din 4 februarie 2021 a Secretarului General al ONU, António Guterres,

având în vedere declarația din 1 februarie 2021 a președintelui Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) referitoare la evoluțiile din Republica Uniunii Myanmar,

având în vedere PIDCP,

având în vedere declarațiile Raportorului special al ONU pentru Myanmar, Tom Andrews,

având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât la 1 februarie 2021, armata din Myanmar, cunoscută sub denumirea de „Tatmadaw”, încălcând clar constituția țării, i-a arestat pe președintele Win Myint și pe consiliera de stat Aung San Suu Kyi, precum și pe câțiva membri importanți ai guvernului, a preluat conducerea ramurilor legislativă, judiciară și executivă a guvernului printr-o lovitură de stat și a declarat starea de urgență pe o perioadă de un an;

B.

întrucât, ca reacție la lovitura de stat, au izbucnit proteste în mai multe orașe din Myanmar; întrucât la 7 februarie 2021, aproximativ 100 000 de persoane au participat în mod pașnic la o demonstrație împotriva loviturii de stat în orașul Yangon; întrucât, începând cu 1 februarie 2021, aproximativ 164 de politicieni, funcționari guvernamentali, reprezentanți ai societății civile, călugări și scriitori au fost arestați ilegal sau plasați în arest la domiciliu; întrucât, ca răspuns la protestele neîntrerupte, la 8 februarie, armata a declarat legea marțială în cele mai mari orașe ale țării, impunând o interdicție de circulație pe timpul nopții și interzicând toate adunările de peste cinci persoane;

C.

întrucât la 8 noiembrie 2020, în Myanmar au avut loc alegeri parlamentare în urma cărora partidul Liga Națională pentru Democrație (NLD) a ieșit câștigător, obținând 396 din cele 476 de mandate (aproximativ 83 % din totalul mandatelor disponibile); întrucât aceasta a fost a doua oară când s-au contestat alegerile, după aproape 50 de ani de dictatură militară, și întrucât Partidul pentru Solidaritatea și Dezvoltarea Uniunii (USDP), sprijinit de Tatmadaw, a câștigat doar 33 de mandate; întrucât partidul NLD și-a accentuat majoritatea parlamentară în raport cu alegerile din 2015, care au fost primele alegeri democratice din Myanmar după 1990 și în urma cărora NLD a câștigat 360 de mandate, iar USDP, 41; întrucât armata refuzase deja să recunoască alegerile din 1990 în urma cărora NLD a câștigat 392 din cele 492 de mandate;

D.

întrucât prezența la vot la toate alegerile democratice a fost în mod constant de aproximativ 70 %, ceea ce demonstrează sprijinul pentru democrație al populației din Myanmar;

E.

întrucât noul parlament urma să se reunească pentru prima dată în ziua în care a avut loc lovitura de stat; întrucât lovitura de stat ignoră voința exprimată democratic a poporului Myanmarului și reflectă intenția Tatmadaw de a prelua din nou puterea totală asupra țării, la fel ca în timpul regimului său militar, care a luat sfârșit oficial în 2012, dar, de fapt, nu s-a încheiat niciodată; întrucât Tatmadaw a declarat că vor avea loc noi alegeri după starea de urgență impusă pentru o perioadă de un an, ceea ce presupune că în tot acest timp nu va exista reprezentare parlamentară;

F.

întrucât, în pofida loviturii de stat, la 4 februarie 2021, 70 de parlamentari aleși au depus jurământul, angajându-se să continue să-și exercite funcțiile parlamentare și mandatul de reprezentanți ai poporului;

G.

întrucât, conștient în mod clar de nivelul scăzut al sprijinului de care beneficiază în rândul populației, Tatmadaw a refuzat să accepte rezultatele alegerilor și a invocat fraude electorale generalizate, fără a prezenta nicio dovadă; întrucât comisia electorală din Myanmar și observatorii electorali nu au confirmat acuzațiile Tatmadaw; întrucât Tatmadaw și reprezentantul său politic, USDP, au formulat în ultimele săptămâni acuzații tot mai insistente privind pretinse nereguli electorale, solicitând Comisiei electorale a Uniunii din Myanmar să intervină; întrucât armata organizează demonstrații în sprijinul armatei; întrucât se estimează că 1,5 milioane de alegători aparținând minorităților etnice din zonele afectate de conflicte, majoritatea rohingya, nu au avut dreptul să participe la alegeri; întrucât Legea privind cetățenia din Myanmar declară persoanele rohingya ca fiind „străini” sau „rezidenți străini”, privându-le de cetățenie;

H.

întrucât această lovitură de stat constituie o încălcare clară a Constituției din 2008 a Myanmarului; întrucât Constituția Myanmarului prevede că numai președintele poate pune capăt efectiv guvernării civile; întrucât lovitura de stat militară din 1 februarie 2021 a fost deci neconstituțională, deoarece președintele Win Myint a fost arestat în mod ilegal;

I.

întrucât Tatmadaw l-a numit pe generalul Myint Swe președinte interimar; întrucât comandantul-șef al armatei, generalul Min Aung Hlaing, care se află pe liste cu persoane ce fac obiectul unor sancțiuni internaționale din cauza participării sale la persecutarea minorității musulmane, va rămâne probabil principalul factor de decizie;

J.

întrucât, după lovitura de stat, Tatmadaw a limitat drastic spațiul de acțiune al societății civile și a impus restricții severe mass-mediei, inclusiv tăierea totală a accesului la internet și la platformele de comunicare socială; întrucât observatorii internaționali acuză Tatmadaw că se folosește de știri false pentru a manipula opinia publică cu privire la lovitura de stat; întrucât au fost introduse restricții la nivel național privind platformele de comunicare socială, iar televiziunea difuzează exclusiv canalul de televiziune deținut de armată, Myawaddy TV;

K.

întrucât armata și-a făcut un obicei din a-și elimina rivalii politici și criticii acuzându-i de infracțiuni obscure; întrucât Aung San Suu Kyi a fost arestată și apoi acuzată de importul ilegal a cel puțin zece stații de emisie-recepție; întrucât președintele înlăturat, Win Myint, a fost reținut la 1 februarie 2021 pentru încălcarea reglementărilor de urgență legate de coronavirus și este acuzat că a salutat susținătorii dintr-un autoturism plin în timpul campaniei electorale de anul trecut; întrucât, dacă sunt găsiți vinovați, atât Aung San Suu Kyi, cât și Win Myint riscă o pedeapsă de până la trei ani de închisoare; întrucât un cazier judiciar i-ar putea împiedica să-și reia funcțiile publice;

L.

întrucât aproximativ 100 de grupări s-au alăturat Mișcării de nesupunere civică, care a solicitat organizarea de greve în sectorul medical, printre alte sectoare;

M.

întrucât Myanmarul are o lungă istorie de luptă democratică și de represiuni militare; întrucât, după obținerea independenței față de Marea Britanie în 1948, mai ales în perioada îndelungată cuprinsă între 1962 și 2015, armata a menținut un control ferm asupra puterii, limitând orice progres democratic, inclusiv organizațiile societății civile, restricționând drepturile omului și arestând activiști ai opoziției, inclusiv pe laureata Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi, care s-a aflat în arest la domiciliu perioade îndelungate între anii 1989 și 2010;

N.

întrucât constituția actuală a intrat în vigoare în 2008 și întrucât, înaintea alegerilor, organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat preocuparea legată de faptul că aceasta garantează alocarea a 25 % din locurile din parlament către Tatmadaw, acordând astfel armatei dreptul efectiv de veto în legătură cu orice alte modificări ale constituției, care necesită 75 % din voturi; întrucât constituția garantează și că Tatmadaw menține controlul deplin asupra forțelor de securitate, poliției și ministerelor afacerilor interne, apărării și frontierelor;

O.

întrucât, în urma unei serii de proteste și lupte interne, țara a început treptat să se deschidă democratic la începutul anilor 2010, ceea ce a adus mai multe libertăți civile, inclusiv progrese democratice lente, care s-au putut vedea la alegerile generale din 2015 și într-o serie de alegeri parțiale care au fost toate câștigate la diferență mare de voturi de partidul LND din opoziție;

P.

întrucât, având în vedere această situație generală delicată, Myanmar, deși are un guvern semidemocratic și civil din 2015, a rămas într-o situație fragilă și tensionată deoarece forțele pro-democratice și Tatmadaw, în ciuda unor opinii în mare măsură comune despre anumite proiecte de dezvoltare economică și reforme economice, aveau viziuni fundamental diferite în legătură cu calea pe care trebuie să o urmeze țara lor;

Q.

întrucât deschiderea democratică din Myanmar care a avut loc începând din anii 2010 a fost motivată în mare măsură de necesitatea de a dezvolta economic țara, care fusese supusă unor sancțiuni internaționale stricte ca urmare a regimului său militar și a situației devastatoare a drepturilor omului; întrucât în urma reformelor democratice prudente, anumite sancțiuni internaționale au fost încet ridicate, ceea ce a permis dezvoltarea economică și a adus beneficii unor mari părți ale populației din Myanmar; întrucât lovitura de stat readuce țara în situația anterioară proceselor de democratizare și nu îi permite să respecte condițiile de acordare a preferințelor în cadrul programului „Totul în afară de arme” (EBA, de la „Everything But Arms”) și să beneficieze de retragerea sancțiunilor;

R.

întrucât încălcările drepturilor omului, în special ale minorității musulmane din Myanmar, mai ales în cazul minorității rohingya, pe care guvernul din Myanmar nu a recunoscut-o ca grup etnic din această țară, au continuat și după deschiderea democratică și au culminat în mod tragic cu atrocitățile comise în 2017, pe care ONU le-a calificat drept purificare etnică și care au dus la un exod masiv de refugiați către țara vecină, Bangladesh; întrucât minoritatea rohingya, în pofida numeroaselor apeluri din partea comunității internaționale, este în continuare persecutată în Myanmar chiar și în prezent;

S.

întrucât apelurile internaționale de a opri epurarea etnică a populației rohingya și de a-i îmbunătăți situația au fost în mare parte ignorate de guvernul din Myanmar; întrucât, drept urmare, în septembrie 2019, Parlamentul European, a înlăturat-o pe Aung San Suu Kyi, care era în acel moment consilieră de stat și ministră a afacerilor externe în Myanmar, din Comunitatea Premiului Saharov pentru drepturile omului, deoarece nu a luat măsuri împotriva acestor încălcări bine documentate ale drepturilor omului; întrucât între timp au fost impuse sancțiuni internaționale pentru încălcări ale drepturilor omului împotriva armatei și, printre alții, împotriva comandantului-șef aflat la putere, generalul Min Aung Hlaing;

T.

întrucât în Myanmar există numeroase grupuri etnice, inclusiv populațiile rohingya, karen, rakhine, shan și chin; întrucât conflicte interne au dus la pierderea tragică a mii de vieți omenești în ultimele decenii; întrucât confruntările recente din statul Kayin au dus la strămutarea a 4 000 de persoane din decembrie 2020 încoace; întrucât, potrivit relatărilor, armata a comis în ultimii ani încălcări grave ale drepturilor omului și atrocități, inclusiv violuri și crime de război, determinând Curtea Penală Internațională (CPI) să deschidă o anchetă menită să analizeze în mod special situația minorității rohingya; întrucât IIFFMM a solicitat să se demareze anchetarea și urmărirea penală a generalului Min Aung Hlaing pentru infracțiunea de genocid săvârșită în nordul statului Rakhine, precum și pentru crime împotriva umanității și crime de război comise în statele Rakhine, Kachin și Shan;

U.

întrucât, prin ordonanța sa din 23 ianuarie 2020, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a indicat o serie de măsuri provizorii în cauza referitoare la Convenția privind genocidul și populația rohingya inițiată de Gambia împotriva Myanmarului; întrucât guvernul din Myanmar, a cărui apărare la CIJ a fost condusă de Aung San Suu Kyi, a calificat acuzațiile de genocid drept o imagine înșelătoare și faptic incompletă a situației; întrucât guvernul din Myanmar a adoptat un număr limitat de măsuri pentru a combate încălcările drepturilor omului, prin mai multe directive prezidențiale; întrucât guvernul nu a modificat sau nu a abrogat încă legi esențiale care înlesnesc discriminarea populației rohingya, inclusiv Legea privind cetățenia din 1982;

V.

întrucât UE a solicitat în mod constant ca persoanele responsabile pentru astfel de infracțiuni să fie trase la răspundere și a susținut rezoluțiile adoptate de Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU la 27 septembrie 2018 și în cadrul Comisiei a III-a a Adunării Generale a ONU din 16 noiembrie 2018; întrucât responsabilii militari de rang înalt care au controlat atacurile împotriva populației rohingya își păstrează și în prezent posturile și au participat la lovitura de stat; întrucât Parlamentul a condamnat de multe ori încălcările drepturilor omului și atacurile sistematice și generalizate împotriva populației rohingya;

W.

întrucât, începând din 2013, Uniunea Europeană a sprijinit politic și financiar procesul de tranziție democratică din Myanmar și a depus eforturi uriașe pentru a promova pacea, drepturile omului și dezvoltarea în această țară; întrucât, în octombrie 2015, UE a semnat în calitate de martor internațional Acordul național de încetare a focului, ceea ce reflectă rolul său esențial în sprijinirea procesului de pace; întrucât, în perioada 2014-2020, UE a alocat 688 de milioane EUR ca sprijin pentru dezvoltare în Myanmar; întrucât Myanmar beneficiază de preferințe comerciale în cadrul programului EBA, care permite un acces fără taxe vamale și fără cote la piața unică a UE; întrucât procesul de cooperare consolidată din cadrul EBA a fost lansat încă din 2018 și se axează pe respectarea convențiilor privind drepturile omului și a drepturilor lucrătorilor;

X.

întrucât, la 23 aprilie 2020, Consiliul a prelungit cu un an măsurile restrictive față de Myanmar, până la 30 aprilie 2021, inclusiv înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie pentru un număr de 14 funcționari militari de rang înalt, polițiști de frontieră și ofițeri de poliție din Myanmar, responsabili de încălcările drepturilor omului comise împotriva etnicilor rohingya, a sătenilor și a civililor aparținând minorităților etnice, în statele Rakhine, Kachin și Shan; întrucât nu au fost impuse măsuri restrictive împotriva generalului Min Aung Hlaing sau a adjunctului comandantului suprem al forțelor armate, Soe Win;

Y.

întrucât se estimează că circa 600 000 de etnici rohingya continuă să trăiască în statul Rakhine și sunt supuși constant unor politici și practici discriminatorii, unor încălcări sistematice ale drepturilor lor fundamentale, arestărilor arbitrare, izolării în tabere supraaglomerate, sunt lipsiți de libertatea de circulație și au un acces foarte limitat la educație și la asistență medicală;

Z.

întrucât Fondul Monetar Internațional (FMI) transferase 350 de milioane USD sub formă de finanțare de urgență în contextul pandemiei de coronavirus către Myanmar în săptămâna de dinaintea loviturii de stat;

AA.

întrucât Tatmadaw și generalii săi se confruntă cu acuzații generalizate de corupție și sunt profund implicați în economia din Myanmar, deținând conglomerate puternice, controlând comerțul acestei țări cu prețiosul jad și cu cherestea, gestionând infrastructuri precum porturile și barajele și aflându-se la conducerea unor bănci, societăți de asigurări, spitale, săli de sport și societăți de mass-media; întrucât lovitura de stat militară pune în pericol continuarea implicării investitorilor internaționali, turismul și finanțele;

AB.

întrucât lovitura de stat a fost condamnată, criticată și a suscitat îngrijorări din partea multor actori internaționali, cum ar fi Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, India, Australia, Canada; întrucât președintele ASEAN a făcut o declarație prin care încurajează „dialogul, reconcilierea și revenirea la normalitate”; întrucât, la 5 februarie 2021, președintele Indoneziei, Joko Widodo, și prim-ministrul malaysian, Muhyiddin Yassin, au solicitat să se organizeze o reuniune a ASEAN dedicată acestui subiect;

AC.

întrucât Secretarul General al ONU, António Guterres, a calificat lovitura de stat ca fiind „absolut inacceptabilă”; întrucât Consiliul de Securitate al ONU a emis o declarație de presă în care își exprimă „profunda îngrijorare” cu privire la lovitura de stat militară din Myanmar, solicitând eliberarea imediată a liderului ales al țării, Aung San Suu Kyi, și a președintelui Win Myint; întrucât China și Rusia au împiedicat adoptarea unui text mai ferm de către Consiliul de Securitate al ONU; întrucât la 7 februarie 2021, raportorul special al ONU pentru Myanmar, Tom Andrews, a publicat o declarație prin care îndeamnă Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, printre alte părți interesate, să convoace imediat o sesiune specială;

AD.

întrucât Camera preliminară III a Curții Penale Internaționale a decis, la 14 noiembrie 2019, să autorizeze o anchetă privind infracțiunea de deportare a populației rohingya din Myanmar în Bangladesh; întrucât, potrivit celui mai recent raport al UNIFFM din 16 septembrie 2019, acțiunile guvernului din Myanmar țin în continuare de un atac generalizat și sistematic asupra populației rohingya rămase în statul Rakhine, atac echivalent cu persecuția și alte crime împotriva umanității;

1.

își exprimă compasiunea și sprijinul față de poporul din Myanmar în lupta sa pașnică și legitimă pentru democrație, libertate și drepturile omului;

2.

condamnă cu fermitate preluarea puterii de către armată la 1 februarie 2021 printr-o lovitură de stat, orchestrată de Tatmadaw sub conducerea generalului Min Aung Hlaing și invită Tatmadaw să respecte pe deplin rezultatul alegerilor democratice din noiembrie 2020 și, pentru a nu pune în pericol toate progresele democratice înregistrate în ultimii ani, să reinstituie imediat guvernul civil, să pună capăt stării de urgență și să le permită tuturor parlamentarilor aleși să își preia mandatele pentru a restabili ordinea constituțională și normele democratice; îndeamnă UE și statele sale membre, precum și comunitatea internațională să nu recunoască legitimitatea conducerii militare a Myanmarului și funcțiile asumate de către generalul Min Aung Hlaing, generalul Soe Win și președintele în exercițiu Myint Swe și să acționeze în consecință;

3.

solicită eliberarea imediată și necondiționată a președintelui Win Myint, a consilierei de stat Aung San Suu Kyi, precum și a tuturor celorlalte persoane care au fost arestate ilegal sub pretextul alegerilor false, al unor rezultate frauduloase la alegeri sau al altor acuzații nefondate și nejustificate; reamintește Tatmadaw că acuzațiile de acest gen reduc și mai mult credibilitatea sa internă și internațională; subliniază că armata din Myanmar trebuie să clarifice pe ce temei juridic au fost reținute persoanele arestate și că trebuie, de asemenea, să garanteze că drepturile lor sunt respectate pe deplin, inclusiv protecția împotriva relelor tratamente, și că au acces la avocații aleși de ei înșiși și pot comunica cu familiile lor;

4.

condamnă actele de represiune comise de Tatmadaw împotriva activiștilor independenți, a mass-mediei și a organizațiilor societății civile în perioada care a urmat loviturii de stat; solicită eliberarea imediată a tuturor activiștilor societății civile, călugărilor și jurnaliștilor arestați doar pentru că și-au exprimat opoziția și insistă asupra faptului că dreptul acestora de a protesta pașnic împotriva acestei lovituri de stat ilegale nu poate fi îngrădit și că civilii nu pot fi supuși niciunei represalii;

5.

salută organizarea de alegeri generale democratice pentru a doua oară în Myanmar la 8 noiembrie 2020 și invită toate părțile implicate să respecte cu strictețe voința poporului din Myanmar; îndeamnă toate părțile să își reia implicarea în tranziția democratică din Myanmar; insistă ca ambele camere ale Adunării Uniunii să fie convocate de urgență pentru a permite inaugurarea lor și numirea liderilor de cel mai înalt rang ai țării, inclusiv a președintelui, a vicepreședinților și a noului guvern civil, într-un mod pe deplin transparent și democratic; reia oferta prezentată de VP/ÎR, în care acesta a afirmat că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine dialogul cu toate părțile interesate esențiale care doresc să soluționeze situația cu bună-credință și să restabilească ordinea constituțională în Myanmar;

6.

solicită Tatmadaw să respecte rezultatul alegerilor generale din 8 noiembrie 2020, să pună capăt imediat stării de urgență și să predea puterea autorităților civile alese de populație; reamintește că orice acuzații de nereguli electorale trebuie susținute cu probe și investigate utilizând canalele democratice adecvate, cu respectarea deplină a deciziei autorităților legitime; consideră că actuala UEC, astfel cum a fost desemnată de Tatmadaw la 3 februarie 2021, este nelegitimă și nu este în măsură să certifice niciun rezultat al alegerilor trecute sau viitoare; insistă asupra necesității de a reinstitui fără întârziere UEC, în componența sa anterioară;

7.

solicită insistent armatei și guvernului ales legitim din Myanmar să inițieze, sub conducerea președintelui Win Myint, un proces liber și echitabil de elaborare și punere în aplicare a unei noi constituții împreună cu populația din Myanmar, pentru a asigura o democrație veritabilă și un stat care să lucreze pentru bunăstarea și prosperitatea tuturor persoanelor din Myanmar, garantând în mod expres recunoașterea și reprezentarea tuturor grupurilor etnice din Myanmar/Birmania, inclusiv a populației rohingya, și care să asigure securitatea, libertatea, armonia și pacea pentru toți;

8.

critică cu fermitate restricționarea drepturilor civile și a drepturilor omului, precum și restricțiile privind libertatea de exprimare și de întrunire și, în acest context, condamnă cu fermitate și limitarea libertății mass-mediei prin întreruperea internetului și restricționarea și blocarea platformelor de comunicare socială precum Facebook și Twitter;

9.

subliniază că întreruperea accesului la telecomunicații reprezintă o amenințare suplimentară pentru populație, pe lângă actuala pandemie de COVID-19, la fel ca și conflictul intern aflat în desfășurare, care implică grupuri armate și pune în pericol civilii în mai multe părți ale țării; evidențiază așadar că trebuie reluate imediat și integral serviciile de telefonie și internet;

10.

subliniază declarația susținută de VP/ÎR, în care acesta a afirmat că Uniunea Europeană se așteaptă ca siguranța cetățenilor Myanmarului și ai statelor membre ale UE să fie asigurată în permanență și că UE va lua în considerare toate opțiunile de care dispune pentru a asigura prevalența democrației;

11.

salută poporul din Myanmar, care a îndurat decenii de regim militar și deși a avut parte doar de libertăți democratice limitate, își continuă eforturile pentru un Myanmar democratic și îl felicită pentru prezența impresionantă la vot la alegerile din 2020, de aproximativ 70 %, care este un indicator clar al dorinței cetățenilor de a participa la guvernarea democratică a țării lor;

12.

își reafirmă sprijinul ferm pentru societatea civilă și militanții pentru democrație din Myanmar și solicită UE și instituțiilor sale să continue eforturile pentru dezvoltarea societății civile, în pofida limitărilor actuale și posibil de durată impuse de actualul guvern militar;

13.

își reafirmă convingerea de bază că democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului sunt fundamentale pentru o creștere economică și o prosperitate sustenabile și cu adevărat incluzive;

14.

reamintește că, deși nu a condamnat cum se cuvine încălcările drepturilor omului în cazul minorităților din Myanmar, Aung San Suu Kyi este în continuare un simbol pentru poporul acestei țări în ceea ce privește aspirațiile și ambițiile democratice către un viitor mai just și mai democratic;

15.

își exprimă îngrijorarea cu privire la volumul mare de informații falsificate și manipulate difuzate de Tatmadaw în Myanmar și consideră că prezența tot mai mare a unor astfel de știri false în Myanmar este o tendință îngrijorătoare;

16.

reamintește că Myanmar trebuie să își îndeplinească obligațiile și angajamentele legate de principiile democratice și drepturile omului, care sunt o componentă esențială a programului EBA; îndeamnă Comisia să lanseze o anchetă conform articolului 19 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind SGP, pentru a suspenda preferințele comerciale de care beneficiază în anumite sectoare Myanmar și în special firmele care aparțin unor membri ai armatei, și să informeze Parlamentul în mod corespunzător; îndeamnă UE și statele sale membre să mărească presiunea asupra Tatmadaw și să ia toate măsurile pe care le au la dispoziție pentru a asigura revenirea la putere a autorităților alese; invită Comisia, fără a exclude nicio măsură posibilă, inclusiv pregătirea de sancțiuni împotriva celor responsabili de lovitura de stat, să pregătească prevederi punitive progresive pentru a reacționa în mod adecvat la încălcările existente și la orice alte posibile încălcări, ținând seama, în același timp, de efectele pozitive ale preferințelor comerciale acordate anterior asupra societății civile și a economiei civile;

17.

îndeamnă Comisia să formuleze de urgență recomandări adresate întreprinderilor cu sediul în UE, avertizându-le cu privire la drepturile omului, la faptul că relațiile de afaceri cu armata din Myanmar creează riscuri pentru reputația lor și riscuri juridice; îndeamnă ferm întreprinderile cu sediul în UE să își îndeplinească obligația de diligență în domeniul drepturilor omului și să se asigure că nu au legături cu forțele de securitate din Myanmar, cu membri ai acesteia sau cu entități deținute sau controlate de ei și că nu contribuie, direct sau indirect, la reprimarea democrației și a drepturilor omului de către armată; invită întreprinderile cu sediul în UE, inclusiv holdingurile-mamă și filialele acestora, să își reevalueze de urgență relațiile de afaceri din Myanmar și să suspende orice relație cu companiile ce au de-a face cu armata; atrage atenția asupra legislației în curs de pregătire privind obligația de diligență a întreprinderilor, care impune obligații de diligență în materie de drepturi ale omului societăților din UE și societăților care își desfășoară activitatea pe piața unică, asigurându-se că societățile care contribuie sau se asociază la comiterea de încălcări ale drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar în Myanmar sunt trase la răspundere în conformitate cu dreptul național;

18.

solicită instituțiilor UE și altor organizații financiare internaționale să supravegheze îndeaproape activitățile financiare ale Tatmadaw și ale membrilor săi și să precizeze ce fel de măsuri adecvate ar putea fi luate dacă situația din Myanmar nu se îmbunătățește sau chiar se deteriorează în continuare;

19.

invită UE și statele membre să promoveze o coordonare la nivel internațional cu scopul de a împiedica exportul ilegal de bunuri neautorizate din Myanmar, care aduce în mod specific beneficii economice armatei, și să pună capăt producției de bunuri ilegale, mai ales exploatării resurselor naturale precum lemnul recoltat ilegal;

20.

invită Consiliul să revizuiască și, eventual, să modifice embargoul asupra armelor impus de UE Myanmarului, pentru a se asigura că echipamentele de supraveghere și produsele cu dublă utilizare care pot fi folosite de armată pentru a reprima drepturile și acțiunile disidente sunt vizate de embargo;

21.

invită UE să continue programele care ajută cetățenii Myanmarului și să își consolideze sprijinul, acolo unde este necesar, având în vedere criza actuală, inclusiv prin inițiative de asistență umanitară și de sprijinire a democrației; salută decizia din 1 iulie 2020 a Austriei, Finlandei, Franței, Germaniei, Țărilor de Jos și Poloniei de a suspenda rambursarea de către Myanmar a datoriei în valoare de 98 de milioane USD, pentru a ajuta această țară să gestioneze impactul grav al pandemiei de COVID-19; îndeamnă statele membre să se asigure că ajutorul pentru dezvoltare nu este direcționat prin intermediul canalelor guvernamentale din Myanmar, care sunt în prezent controlate de Tatmadaw;

22.

este de părere că ASEAN poate servi drept canal pentru furnizarea ajutorului dinspre comunitatea internațională către Myanmar, dacă este nevoie, așa cum s-a întâmplat după ce Myanmarul a fost devastat de ciclonul Nargis în 2008; încurajează, de asemenea, ASEAN să joace un rol activ în medierea actualei crize din Myanmar; consideră că misiunile de observare a alegerilor pot fi un instrument eficace prin care ASEAN să sprijine consolidarea democrației în statele sale membre, deoarece aceste misiuni conferă mai multă legitimitate procesului electoral;

23.

invită VP/ÎR să colaboreze îndeaproape cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi Statele Unite, Regatul Unit, Japonia, India, Australia, Canada și în special statele membre ale ASEAN și să coopereze îndeaproape cu aceștia în procesul de raționalizare a pozițiilor și inițiativelor, pentru a acționa în direcția reinstaurării unui guvern civil în Myanmar cât mai curând posibil;

24.

solicită să se acorde acces imediat și neîngrădit la întregul teritoriu al Myanmarului observatorilor umanitari internaționali, inclusiv reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului din Myanmar și structurilor din cadrul procedurilor speciale ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU; salută cooperarea strânsă dintre UE și ONU și alte organizații internaționale cu privire la Myanmar;

25.

salută declarația Consiliului de Securitate al ONU, prin care se solicită eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute; invită Consiliul de Securitate al ONU să adopte, cât mai curând posibil, o rezoluție prin care să condamne lovitura de stat orchestrată de Tatmadaw și să impună măsuri subsecvente clare, obligatorii și executorii în cazul în care Tatmadaw continuă să încalce procesele democratice;

26.

invită UE și statele sale membre să promoveze adoptarea unei rezoluții privind Myanmarul în cadrul următoarei sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU;

27.

invită, în continuare, China și Rusia să se implice activ în diplomația internațională și să se ridice la înălțimea responsabilităților care le revin în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și se așteaptă ca acestea să joace un rol constructiv în supravegherea situației din Myanmar;

28.

îl felicită pe Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, pentru cuvintele sale ferme privind acțiunile armatei din Myanmar și salută declarația președintelui ASEAN referitoare la evoluțiile din Republica Uniunii Myanmar, în care s-a subliniat importanța „aderării la principiile democrației, statului de drept și bunei guvernanțe, respectării și protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale”;

29.

reamintește caracterul multietnic al Myanmarului, îndeamnă Tatmadaw să respecte pe deplin drepturile inalienabile ale fiecărei etnii și subliniază că Uniunea Europeană va continua să monitorizeze îndeaproape acțiunile conducerii militare în ceea ce privește minoritățile din țară, în special minoritatea rohingya, care au fost deja victimele unor cruzimi enorme în trecut; își exprimă, în acest sens, recunoștința și respectul față de guvernul și populația Bangladeshului, care au primit și au continuat să găzduiască aproximativ un milion de refugiați rohingya din Myanmar; subliniază cu fermitate că Myanmar este, în cele din urmă, responsabil de acești refugiați și trebuie să asigure repatrierea și reintegrarea lor sigură, umană și ordonată în Myanmar; solicită un acces umanitar deplin și neîngrădit în Myanmar;

30.

condamnă din nou cu fermitate toate încălcările drepturilor omului din trecut și din prezent și atacurile sistematice și pe scară largă, inclusiv asasinatele, hărțuirea, violurile și distrugerea bunurilor care, în conformitate cu datele prezentate de misiunea internațională independentă de stabilire a faptelor privind Myanmar (UNIFFM) și de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, constituie genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise de forțele armate împotriva populației rohingya; subliniază că Tatmadaw a încălcat în mod constant dreptul internațional al drepturilor omului și dreptul internațional umanitar;

31.

salută decizia Consiliului Afaceri Externe al UE de a reintroduce și a extinde sancțiunile din 2018 împotriva militarilor și a funcționarilor din cadrul Tatmadaw, a angajaților poliției de frontieră și ai poliției, responsabili de încălcări grave ale drepturilor omului împotriva populației rohingya, și se așteaptă ca aceste persoane să facă obiectul unei supravegheri constante conform regimului de sancțiuni;

32.

își reiterează sprijinul pentru decizia procurorului-șef al CPI de a deschide o anchetă preliminară privind infracțiunile comise împotriva populației rohingya și pentru orice inițiativă adecvată care contribuie la tragerea la răspundere a persoanelor responsabile de atrocități, inclusiv a generalului Min Aung Hlaing și a generalului Soe Wen;

33.

îndeamnă Consiliul să modifice mandatul actualului regim de măsuri restrictive, astfel încât să includă încălcările democrației, și să extindă sancțiunile specifice la întreaga conducere a armatei din Myanmar, inclusiv la toate persoanele implicate în lovitura de stat și la alte entități juridice deținute direct de persoanele implicate în lovitura de stat;

34.

consideră binevenit faptul că UE și-a asumat rolul de lider în ceea ce privește instituirea Mecanismului de anchetă independent al ONU pentru Myanmar (IIMM) pentru a colecta, a consolida, a conserva și a analiza dovezi privind cele mai grave încălcări și infracțiuni internaționale comise în Myanmar începând cu 2011; îndeamnă Myanmarul să participe la eforturile internaționale menite să asigure asumarea răspunderii, inclusiv acordând, în cele din urmă, IIMM acces deplin în țară; solicită UE, statelor sale membre și comunității internaționale să se asigure că IIMM dispune de sprijinul necesar, inclusiv de sprijin financiar, pentru a-și executa mandatul;

35.

invită VP/ÎR și statele membre să urmărească îndeaproape situația din Myanmar și invită VP/ÎR să prezinte periodic rapoarte Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului pentru a asigura un dialog parlamentar adecvat cu privire la această situație importantă și îngrijorătoare;

36.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președintelui și guvernului legitim din Myanmar, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Comisiei, reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, guvernelor și parlamentelor Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit, Japoniei, Indiei, Australiei, Canadei și statelor membre ale ASEAN, Secretarului General al ASEAN, Comisiei interguvernamentale pentru drepturile omului a ASEAN, raportorului special al ONU privind situația drepturilor omului în Myanmar, înaltului comisar al ONU pentru refugiați și Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Pyidaungsu Hluttaw (Adunarea birmană a Uniunii Myanmar), președintelui, consilierei de stat și armatei din Myanmar.

(1)  JO C 419, 16.12.2015, p. 189.

(2)  JO C 258 E, 7.9.2013, p. 79.

(3)  JO C 161 E, 31.5.2011, p. 154.

(4)  JO C 99 E, 3.4.2012, p. 120.

(5)  JO C 101, 16.3.2018, p. 134.

(6)  JO C 238, 6.7.2018, p. 112.

(7)  JO C 337, 20.9.2018, p. 109.

(8)  JO C 28, 27.1.2020, p. 80.

(9)  JO C 433, 23.12.2019, p. 124.

(10)  Texte adoptate, P9_TA(2019)0018.