Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (22.09.2021), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 421 din 17 iunie 2021referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 715 alin. (1) pct. 1 şi 3 raportat la art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 839 din Codul de procedură civilă
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 4 august 2021Data intrării în vigoare 04-08-2021


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Cristina Titirişcă- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 839 şi ale art. 715 alin. (1) pct. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, cu referire la prevederile art. 712 alin. (1) din acelaşi cod, excepţie ridicată de Ştefana Vreme în Dosarul nr. 7.150/233/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 609D/2018.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere faptul că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate se referă la aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţele de judecată, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:4. Prin Decizia civilă nr. 282 din 1 martie 2018 (redactat, dintr-o eroare materială, drept nr. 282/2017 în loc de nr. 282/2018), pronunţată în Dosarul nr. 7.150/233/2015, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 839 şi ale art. 715 alin. (1) pct. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, cu referire la prevederile art. 712 alin. (1) din acelaşi cod. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ştefana Vreme într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare, aflată în calea de atac a apelului.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că posibilitatea executorului judecătoresc de a îndrepta, în temeiul art. 656 alin. (2) şi următoarele din Codul de procedură civilă, erorile materiale strecurate în actele de executare prin introducerea unui nou debitor încalcă principiile de drept care delimitează procedura şi atribuţiile instanţelor de judecată faţă de cele ale executorilor judecătoreşti. De asemenea se consideră că interpretările instanţei de fond pot fi considerate părtinitoare şi tendenţioase atât timp cât aceasta admite înfăptuirea unui act de executare distinct de executarea propriu-zisă, cât şi executarea însăşi, fără respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de legile organice şi constituţionale ce reglementează materia executării silite şi dreptul la moştenire, respectiv la proprietate privată. Se mai arată că dispoziţiile criticate, respectiv art. 839 cu referire la prevederile art. 656 şi următoarele din Codul de procedură civilă, sunt în contradicţie atât cu dispoziţiile art. 840 alin. (1) lit. a) şi art. 667 din Codul de procedură civilă, precum şi cu dispoziţiile art. 656, art. 687, art. 673, art. 688 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă. Dispoziţiile invocate sunt neconstituţionale prin raportare la actul execuţional şi la modul de interpretare a executorului judecătoresc şi a instanţei, întrucât aceste dispoziţii se aplică doar în condiţiile în care s-au respectat cronologic toate etapele procedurale, precum şi condiţiile de fond şi de formă prevăzute de legile organice şi constituţionale. Referitor la publicaţia de vânzare se susţine că, în cauză, s-a dovedit că publicaţia nu sa făcut potrivit dispoziţiilor legale, în esenţă apreciindu-se că au fost încălcate dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în faţa legii şi accesul liber la justiţie.6. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că dispoziţiile criticate stabilesc conţinutul publicaţiei de vânzare imobiliară, sancţiunea intervenită în cazul nerespectării conţinutului prevăzut de lege, procedura de afişare a publicaţiei, precum şi termenul de formulare a contestaţiei la executare, fără ca aceste dispoziţii să creeze un regim diferit aplicabil subiectelor de drept aflate în aceeaşi situaţie. Prin instituirea unor reguli accesibile şi previzibile privind termenul de formulare a contestaţiei la executare nu se încalcă dreptul de acces la o instanţă şi dreptul la apărare sau dreptul de proprietate şi de moştenire al persoanelor. Mai mult, la analiza caracterului neconstituţional al unei norme de drept nu se are în vedere situaţia particulară a unui subiect de drept.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 839 şi ale art. 715 alin. (1) pct. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă, cu referire la prevederile art. 712 alin. (1) din acelaşi cod. Curtea constată că, la momentul sesizării sale, Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, fără a se modifica conţinutul normativ al dispoziţiilor criticate în prezenta cauză, astfel încât obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 715 alin. (1) pct. 1 şi 3 privind termenul de contestare a executării silite, raportat la art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă referitor la contestaţia la executare, precum şi ale art. 839 - Publicitatea vânzării din Codul de procedură civilă.11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor şi libertăţilor, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 46 referitor la dreptul la moştenire, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, precum şi în art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietăţii private. Totodată, se invocă şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la prevederile art. 715 alin. (1) pct. 1 şi 3 raportat la art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care reglementează cu privire la termenul de formulare a contestaţiei la executare şi la contestaţia la executare propriu-zisă, Curtea observă că acestea cuprind norme de procedură şi că sunt criticate din perspectiva competenţelor date prin lege organului de executare şi a interpretării instanţei de judecată. Or, acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci elemente care ţin de interpretarea şi aplicarea legii în raport cu situaţiile concrete supuse judecăţii, care excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. Curtea Constituţională a reţinut, în jurisprudenţa sa, că eventualele greşeli de aplicare a legii nu pot constitui, însă, motive de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, ci sunt de competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 18). De asemenea, Curtea Constituţională nu este competentă să controleze constituţionalitatea unei interpretări date de o anumită instanţă judecătorească textelor legale criticate, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 15).13. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 839 din Codul de procedură civilă, care reglementează în materia publicaţiei de vânzare imobiliară, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine neconformitatea textului cu prevederile Legii fundamentale din perspectiva contradicţiei acestuia cu anumite dispoziţii din Codul de procedură civilă. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a afirmat, constant, că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, are competenţa de a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor criticate prin raportare la dispoziţiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia nr. 105 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 8 mai 2020, Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, sau Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999).
    14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 715 alin. (1) pct. 1 şi 3 raportat la art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 839 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ştefana Vreme în Dosarul nr. 7.150/233/2015 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 17 iunie 2021.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Cristina Titirişcă
    -----





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!