Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (06.12.2021), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 506 din 13 iulie 2021referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi a prevederilor art. 169^2 din aceeaşi lege
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1015 din 25 octombrie 2021Data intrării în vigoare 25-10-2021



    Valer Dorneanu- preşedinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Livia Doina Stanciu- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Benke Károly- magistrat-asistent-şef
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Vasile Băbănaş în Dosarul nr. 270/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.571D/2019.2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.572D/2019, nr. 1.576D/2019, nr. 1.577D/2019, nr. 1.670D/ 2019, nr. 1.671D/2019 şi nr. 1.682D/2019-1.694D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Neculai Datcu, Costel Postolache, Alexandru Cioflică, Nuţu Cioran, Petru Bolog, Viorel Gîrdea, Adrian Trofin, Pap Ernő, Miluca Stoica, Eugen Cornel Stoicoiu şi Vasile Berecki în dosarele nr. 272/97/2018, nr. 700/97/2018, nr. 607/97/2018, nr. 3.087/97/2018, nr. 3.088/ 97/2018, nr. 885/97/2018, nr. 713/97/2018, nr. 1.802/97/2018, nr. 802/97/2018, nr. 3.034/97/2018 şi nr. 2.677/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, respectiv ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Molnar Francisc, Marinel Mocanu, Florin-Ionel Stan, Virgil Niţă, Ioan Tecşa, Radu Lăbuşcă şi Ionel Ion în dosarele nr. 1.146/97/2018, nr. 1.046/97/2018, nr. 3.096/97/2018, nr. 994/ 97/2018, nr. 737/97/2018, nr. 1.210/97/2018 şi nr. 740/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă.4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.572D/2019, nr. 1.576D/2019, nr. 1.577D/2019, nr. 1.670D/2019, nr. 1.671D/ 2019 şi nr. 1.682D/2019-1.694D/2019 la Dosarul nr. 1.571D/ 2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.572D/2019, nr. 1.576D/2019, nr. 1.577D/2019, nr. 1.670D/2019, nr. 1.671D/ 2019 şi nr. 1.682D/2019-1.694D/2019 la Dosarul nr. 1.571D/ 2019, care este primul înregistrat.6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:7. Prin încheierile din 14 mai 2019, 16 mai 2019 şi 28 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 270/97/2018, nr. 272/97/2018, nr. 700/97/2018, nr. 607/97/2018, nr. 3.087/97/2018, nr. 3.088/ 97/2018, nr. 885/97/2018, nr. 713/97/2018, nr. 1.802/97/2018, nr. 802/97/2018, nr. 3.034/97/2018 şi nr. 2.677/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Vasile Băbănaş, Neculai Datcu, Costel Postolache, Alexandru Cioflică, Nuţu Cioran, Petru Bolog, Viorel Gîrdea, Adrian Trofin, Pap Ernő, Miluca Stoica, Eugen Cornel Stoicoiu şi Vasile Berecki în cauze având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unor sentinţe prin care au fost admise cererile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate de recalculare a pensiei prin creşterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în locurile de muncă încadrate în grupa I de muncă/ condiţii speciale de muncă.8.
    Prin încheierile din 28 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.146/97/2018, nr. 1.046/97/2018, nr. 3.096/97/2018, nr. 994/97/2018, nr. 737/97/2018, nr. 1.210/97/2018 şi nr. 740/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Molnar Francisc, Marinel Mocanu, Florin-Ionel Stan, Virgil Niţă, Ioan Tecşa, Radu Lăbuşcă şi Ionel Ion în cauze având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unor sentinţe prin care au fost admise cererile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate de recalculare a pensiei prin creşterea cu 50% a punctajelor anuale realizate în locurile de muncă încadrate în grupa I de muncă/condiţii speciale de muncă.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare şi precise în privinţa cuantumului stagiului complet de cotizare ce urmează a fi folosit la determinarea punctajului mediu anual. Totodată, nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu a clarificat problema referitoare la modul în care se aplică acest text legal în fiecare situaţie în parte.10. Se susţine că este încălcat principiul egalităţii în drepturi în raport cu pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, întrucât, în privinţa acestora din urmă, valorificarea creşterii punctajelor anuale reglementată de noua lege s-a realizat în condiţiile stagiului complet de cotizare existent la data stabilirii dreptului la pensie, şi nu de la data intrării în vigoare a noii legi care, prin ipoteză, stabileşte creşterea acestor punctaje. Totodată, se arată că drepturile de pensie de care beneficiază persoanele pensionate după data de 1 ianuarie 2011 sunt superioare celor ale persoanelor care s-au pensionat anterior acestei date şi cărora li se recalculează pensiile prin creşterea atât a punctajului anual, cât şi a stagiului de cotizare folosit. Se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea în drepturi.11. Se mai arată că este încălcat dreptul de acces liber la justiţie, întrucât legea nu este clară şi previzibilă; astfel, persoanele vizate prin dispoziţiile criticate nu beneficiază de securitate juridică. Se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul securităţii juridice.12. Se susţine că textul criticat este contrar prevederilor constituţionale privind protecţia socială a muncii pentru că afectează în sens negativ dreptul la pensie obţinut în baza unei legi anterioare, eliminând beneficiile reglementate de aceasta. Or, aceste beneficii sunt expresia prevederilor constituţionale antereferite şi ţin cont de condiţiile în care au lucrat pensionarii din industria minieră.13. Se apreciază că este încălcat şi dreptul de proprietate privată, întrucât pensia este un bun şi un drept câştigat, astfel că extinderea duratei stagiului complet de cotizare, ce are drept efect diminuarea cuantumului pensiei, nu poate fi acceptată. Se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de proprietate privată cu referire la cuantumul pensiilor.14. Se invocă încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la pensie, sens în care sunt menţionate considerente care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010.
    15. În condiţiile date, se evidenţiază faptul că sunt încălcate şi prevederile art. 53 din Constituţie din moment ce, fără a se afla în una dintre ipotezele textului constituţional care permit restrângerea exerciţiului unui drept, legiuitorul a reglementat creşterea stagiului de cotizare folosit la calculul pensiei, ceea ce a determinat diminuarea cuantumului acesteia.16. Se mai arată că art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, ceea ce este contrar art. 108 alin. (2) din Constituţie, şi că persoana vizată de recalcularea drepturilor sale de pensie nu poate formula o cale de atac, ceea ce duce la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 129 şi 148 coroborate cu art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.17. Cu privire la neconstituţionalitatea art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, se apreciază că acesta încalcă textele constituţionale antereferite şi că, în realitate, nu aduce nicio majorare a punctajului mediu anual, ci un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Mai mult, se arată că acest text este contradictoriu şi încalcă dreptul de proprietate privată din perspectiva faptului că recalcularea punctajului mediu anual se realizează prin folosirea unui stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei. Se mai arată că este nesocotit principiul neretroactivităţii legii prin aceea că textul criticat dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data dispusă de aceasta. Se încalcă, astfel, şi art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie.18. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii, ce intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti.19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.20. Avocatul Poporului, în dosarele nr. 1.571D/2019, nr. 1.576D/2019, nr. 1.577D/2019, nr. 1.682D/2019-1.685D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii, ce intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti.21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie, pe de o parte, prevederile art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi, pe de altă parte, cele ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate, se reţin ca obiect al excepţiei sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi dispoziţiile art. 169^2 din aceeaşi lege. Art. 169^1 alin. (3) şi art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 au următorul cuprins:– Art. 169^1 alin. (3): „(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“;– Art. 169^2:(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
    (4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.
    24. Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“.25. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 41 alin. (2) privind măsurile de protecţie socială, ale art. 44 alin. (1)-(3) şi (8) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, ale art. 108 alin. (2) privind actele Guvernului, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac şi ale art. 148 privind actele de drept european.26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport cu critici de neconstituţionalitate identice. Prin numeroasele decizii pronunţate, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi a constatat constituţionalitatea sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ cuprinsă în art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege.27. Astfel, prin Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, Curtea a constatat, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională. Faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ în sensul dorit de aceştia, şi anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, şi nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu constituie un veritabil aspect de neconstituţionalitate care să atragă sancţionarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    28. Cu privire la criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că acestea vizează diferenţa de tratament generată de interpretarea şi aplicarea diferită de către instanţele de judecată a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziţii de lege, astfel că susţinerile acestora sunt neîntemeiate.29. Curtea a apreciat, pentru aceleaşi considerente, că sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie.30. Cu referire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 şi 47 din Constituţie, Curtea a reţinut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie. În consecinţă, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţin punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior.31. Având în vedere aceste argumente, Curtea a reţinut ca fiind neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie, de vreme ce nu se poate reţine că prin aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.32. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi la art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, Curtea, prin aceeaşi decizie, a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt incidente în cauză.33. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reţinut că acestea se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege.34.
    În privinţa primului aspect de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. Mai mult, cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, aşa cum s-a reţinut şi anterior, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
    35. Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introduse prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că, potrivit dispoziţiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat, în continuare, că se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege.36. Totodată, Curtea mai reţine, în privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la art. 108 alin. (2) din Constituţie, că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale (Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, paragraful 79).37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Băbănaş, Neculai Datcu, Costel Postolache, Alexandru Cioflică, Nuţu Cioran, Petru Bolog, Viorel Gîrdea, Adrian Trofin, Pap Ernő, Miluca Stoica, Molnar Francisc, Marinel Mocanu, Florin-Ionel Stan, Virgil Niţă, Ioan Tecşa, Radu Lăbuşcă, Ionel Ion, Eugen Cornel Stoicoiu şi Vasile Berecki în dosarele nr. 270/97/2018, nr. 272/97/2018, nr. 700/97/2018, nr. 607/97/2018, nr. 3.087/97/2018, nr. 3.088/97/2018, nr. 885/97/2018, nr. 713/97/2018, nr. 1.802/97/2018, nr. 802/97/2018, nr. 1.146/97/2018, nr. 1.046/97/2018, nr. 3.096/97/2018, nr. 994/97/2018, nr. 737/97/2018, nr. 1.210/97/2018, nr. 740/97/2018, nr. 3.034/97/2018 şi nr. 2.677/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi dispoziţiile art. 169^2 din aceeaşi lege sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 13 iulie 2021.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent-şef,
    Benke Károly
    -----





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!