Structură Act

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA

Doriţi o formă actualizată, la zi (21.01.2022), a acestui act? Cumpăraţi acum online, rapid şi simplu actul (varianta PDF) sau alegeţi un abonament!
DECIZIA nr. 578 din 16 septembrie 2021referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
EMITENT
  • CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1093 din 16 noiembrie 2021Data intrării în vigoare 16-11-2021


    Valer Dorneanu- preşedinte
    Cristian Deliorga- judecător
    Marian Enache- judecător
    Daniel Marius Morar- judecător
    Mona-Maria Pivniceru- judecător
    Gheorghe Stan- judecător
    Elena-Simina Tănăsescu- judecător
    Varga Attila- judecător
    Simina Popescu-Marin- magistrat-asistent
    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 1.072/59/2019/a1 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.378D/2019.2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că aspectele invocate vizează, în principal, interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:4. Prin Încheierea civilă nr. 30 din 10 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.072/59/2019/a1, Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Carmen Graţiana Zorzon într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de strămutare.5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât nu prevăd în mod explicit scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în toate acţiunile şi cererile, inclusiv în căile ordinare şi extraordinare de atac în materia litigiilor de muncă, lăsând loc de interpretare instanţelor de judecată. În aceste condiţii, autoarea excepţiei apreciază că îi sunt încălcate drepturile garantate de Constituţia României prin art. 21, 41, 47, 52 şi 53. Mai arată că, în prezenta cauză, cererea de strămutare a fost invocată într-un dosar având ca obiect strămutarea în materia litigiilor de muncă şi, în consecinţă, o asemenea cerere este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform prevederilor art. 270 coroborate cu cele ale art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi cu art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căruia: „În cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.“6. Curtea de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, critica referitoare la faptul că art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu prevede în mod explicit scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în toate acţiunile şi cererile, inclusiv în căile ordinare şi extraordinare de atac în materia litigiilor de muncă, lăsând loc de interpretare instanţelor de judecată, nu poate fi primită, întrucât nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În cauza de faţă, obiectul acţiunii supuse timbrării îl constituie strămutarea civilă, care, conform art. 9 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se timbrează fără nicio excepţie.7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la: a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
    e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;h) exercitarea drepturilor electorale;i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;
    l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.“
    11. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că din economia prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 rezultă că regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Pentru soluţionarea unei cereri de strămutare în materie civilă, independent de natura fondului procesului în cadrul căruia s-a formulat o atare solicitare, prin art. 9 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul prevede expres o taxă de timbru distinctă, specifică unui asemenea incident procedural. Totodată, înscriindu-se în marja sa de apreciere, prin dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, criticate în prezenta cauză, legiuitorul a instituit categoriile de acţiuni şi cereri, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru. Asemenea scutiri sunt prevăzute atât în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cât şi în legi speciale. 13. De asemenea, problema scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru pentru anumite categorii de cereri şi acţiuni a mai fost analizată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu prilejul exercitării controlului de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, arătând că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Astfel, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind aşadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 642 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009).14. Totodată, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „dreptul efectiv de acces la un tribunal [...] nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 433 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019).15. De asemenea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a fost reglementată posibilitatea scutirii, reducerii, eşalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, eliminând astfel îngrădirea accesului la justiţie din lipsa mijloacelor băneşti (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012).
    16. Considerentele reţinute de Curtea Constituţională în deciziile menţionate sunt valabile în mod corespunzător în cauza de faţă, neintervenind elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.17. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, Curtea constată că nu există o restrângere a exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi, astfel încât nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională.18. Prevederile de lege criticate, prin obiectul lor de reglementare, nu interferează cu dispoziţiile constituţionale privind munca şi protecţia socială a muncii, nivelul de trai şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, motiv pentru care invocarea dispoziţiilor art. 41, 47 şi 52 din Legea fundamentală nu are relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.19. Distinct, Curtea precizează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor referitoare la scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru revin instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei.20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 1.072/59/2019/a1 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2021.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Simina Popescu-Marin
    ----





    Se încarcă informațiile conexe fiecărui articol!